Infrastructura electorala in Romania: discutii tehnice

[frunzaverde]

Dacă e să o luăm aşa, nici semnătura electronică nu este suficient de sigură şi ar trebui să renunţăm urgent la ea. Şi la tranzacţiile bancare online. Problema o văd la partea de anonimizare. Cine are acces la un sistem ce permite verificarea votului la orice moment, ştie cum a votat o anume persoană.

Exact asta e problema principala pentru votul electronic.

1. O tranzactie (bancara sau de alt fel) e trasabila, adica poate fi legata de autorul ei pe tot lantul tranzactiei, si auditabila. Legatura "autor"-"tranzactie" este stocabila si stocata pentru trasabilitate. Poate fi auditata oricand - se poate stoca IP-ul, autorul, headerele trimise, tot ce e necesar pentru audit si identficarea autorului.

2. Un vot NU are voie, absolut niciodata, sa fie legat de autorul sau. Nici macar o secunda, nici macar o milisecunda. Singurul loc unde lucrul asta se poate face este in cabina de vot / sau in cabina virtuala de vot, in cea mai stricta intimitate. Iar daca votul nu e privat si secret, votul isi pierde cea mai importanta caracteristica - imposibilitatea de a fi fortat sau influentat din exterior.

Iar daca votul pleaca de pe calculatorul autorului anonim si intrasabil (conditie obligatorie si neexceptabila!), atunci poate fi fraudat la orice punct mai departe - pe cablurile de comunicatie, in serverele intermediare, in serverul final, fara auditabilitate. Un vot schimbat pe traseu va arata la fel de valid si de corect ca unul real, fara sa existe metode de audit.

Inregistrarea la vot, cum am zis si eu mai sus, nu este secreta - faptul ca ai votat este public - si trebuie sa fie public, pentru a preveni votul multiplu - in tari mai bananiere se foloseste manjirea degetului cu tus permanent ca metoda de prevenire vot multiplu. Aia arata intregii comunitati vreo saptamana ca ai votat. Nu exista vreo problema in a face inregistrarea la vot electronica. Dar votul efectiv trebuie sa fie facut pe hartie.

Aparent exista niste modele matematice complexe care teoretic permit si anonimizarea votului si auditul, bazat pe teorie combinatorica si criptografica avansata. Asta e paperul care introduce conceptul: http://web.cs.elte.hu/~rfid/p116-neff.pdf . Desi inteleg ceva matematica, stiu destula statistica, la criptografie sunt bata / tufa, asa ca nu inteleg mare lucru din paper (nici macar nu am reusit sa-mi formez intuitie de baza). Daca voi intelegeti, explicati-mi si mie. Inteleg ca vor sa combine chestia asta cu un algoritm peer-to-peer de tip blockchain ( articol aici, dar durerea de cap creste exponential: https://eprint.iacr.org/2017/1066.pdf ) pentru a creste auditabilitatea permutarilor.

Chestia este ca suntem departe de o solutie cu adevarat sigura si functionala bazata pe algoritmii astia. Elvetia a incercat recent o solutie - si a deschis algoritmul pentru atacuri "de incercare" in februarie 2019. Pana in martie au fost gasite vulnerabilitati fatale in algoritm.

[cristi5]

Semnatura electronica moderna este sigura matematic pentru ca  se face pe doua cai separate. Se cere semnarea in aplicatia principala (de ex aplicatia de banking pe web sau mobil), care produce o intrebare (challenge) la care raspunsul se afla pe calea secundara. Apoi raspunsul se introduce aplicatia principala.

Mai jos cateva exemple de "aplicatie secundara". In toate aceste variante aplicatia principala e independenta hardware si software de cea secundara. Nu conteaza cum e implementata secundara, nu conteaza sistemul de operare, virusi, etc. E o cutie neagra. Atata timp cat raspunde corect la intrebari, aplicatia principala are incredere in secundara.

Acest mecanism e o varianta a principiului matematic "Zero-Knowledge Proof". In sensul ca principalul are cunoastere zero despre ce e in interiorul secundarei, si nici nu o intereseaza.

———

Aplicatia secundara, exemple/istoric:
- un mini calculator furnizat de banca in care se introducea manual codul (challenge) afisat de aplicatia principala. Mini-calculatorul dadea un cod de raspuns, care se introducea manual in aplicatia principala. Daca atacatorul n-avea un mini-calculator identic, simpla ascultare a traficului nu era suficienta pt a produce o tranzactie falsa
- mini-calculator in care se introduce un card cu chip continand un certificat digital (BankID in Suedia), cu cod PIN. La fel ca mai sus dar mini-calculatoarele sunt identice, mai usor de produs in serie. In plus, BankID e standard si acceptat atat de banci cat si de institutii de stat (fiscul, casa de sanatate) sau private
- ca mai sus dar mini-calculatorul e legat cu USB la calculatorul pe care utilizaroul ruleaza aplicatia principala. Asta evita introducerea manuala in mini-calculator a intrebarii, si introducerea manuala a raspunsului in calculatorul-aplicatie. Evitarea introducerii manuale creste usability, dar pe langa mini-calculator e nevoie de un cablu USB, drivere, etc
- certificatul digital se poate pune pe un telefon mobil si codurile de challenge si raspuns se transmit pe internet prin broadcast in loc sa fie introduse manual. Aplicatia principala face broadcast zicand ca e nevoie de un raspuns la codul X, pt utilizatorul U la institutia B. Secundara pe mobil receptioneaza broadcast-ul, recunoaste utilizatorul U, cere codul PIN de la utilizator, cripteaza raspunsul cu ceritficatul digital si il trimite. Mobile BankID in Suedia, extrem de comod. Sotia poate incepe tranzactia si eu pot sa o aprob cu BankID mobil de pe alt continent
- in varianta de mai sus, un atacator (deci nu sotia) poate suna victima zicand ca e de la banca, si poate provoca acel broadcast cerand victimei sa aprobe prin BankID mobil o tranzactie nedorita (s-au furat milioane de euro in Suedia cu metoda asta). Pentru mai multa siguranta aplicatia principala afiseaza un QR code, care trebuie scanat cu telefonul mobil pe care se afla certificatul digital (aplicatia secundara). In felul asta utilizatorul arata ca stie de tranzactie si o semneaza in acelasi loc. Deci nu mai merge usor partea cu sotia. Dar si-a instalat (si) certificatul meu digital in mobilul ei

[cristi5]

In postarea de mai sus am dat exemple de sisteme electronice in care (spre deosebire de cel din Estonia) se poate avea incredere chiar da a nu se cunoaste cum sunt implementate (zero knowledge). Pe asta se bazeaza sistemele de vot electronic moderne, astfel incat nu e necesara instalarea DVDului filmata de toate partidele si de OSCE etc.

Practic ideea e ca toate partidele sa poata pune intrebari sistemului si daca raspunde corect nu conteaza cum e implementat si administrat. Dar proiectarea de astfel de intrebari in conditiile pastrarii secretului votului e super-complicata.

[cristi5]

Un video despre vot electronic si prin corespondenta. Discuta in principal scenariul in care votul anticipat e cumparat.



Stiu 2 mecanisme de aparare, care anuleaza practic acest atac (posibilitatea de frauda scade foarte mult, la fel ca mult-laudatul vot traditional)
- Suedia: votul anticipat nu se poate face acasa (deci nu e prin corespondenta). Se face in localuri bine stabilite, unde partidele pot avea observatori, si unde votantul poate fi numai singur
- Suedia si Estonia: votul anticipat (electronic in Estonia) poate fi repetat pe hartie in ziua alegerilor. Daca nu ma insel in Estonia se poate vota (anticipat!) electronic de mai multe ori. Dupa ce pleaca cumparatorul de la partidul A, poti vota cu partidul B

A doua masura (repetarea) e contraintuitiva in Romania pentru ca
- lista suplimentara a creat isteria votului multiplu
- Romania nu are mecanismul prin care votul al doilea il inlocuieste pe primul, pentru ca voturile nu sunt trimise la sectia de domiciliu (sau intr-un loc comun).

Adica lista suplimentara e un dezastru, ceea ce am mai spus si voi mai spune.

Nu mai stiu daca votul prin corespondenta pt diaspora in varianta 2016 putea fi repetat de ex la ambasada in ziua alegerilor. Cred ca nu

[cristi5]

Ca sa nu ziceti ca laud votul din Suedia, exista un atac cunoscut.

In Suedia se poate vota sau partidul, sau bifa un om de pe lista partidului. Daca se bifeaza mai multi, votul e considerat pt partid, dar nu e numarat pt niciunul din persoanele bifate.

Alegatorul se poate intelege cu cumparatorul votului: voi bifa candidatii 1, 3, 7 si 10. Asta e un cod (binar) ca sa stii ca e votul meu. Alt vanzator se va identifica cu 1,5,8 si 10. La numaratoare vezi votul, identifici codul meu, si-mi trimiti banii.

Sistemul pare scalabil, la 10 nume pe lista sunt 2 la puterea a 10a minus 11 variante, adica 1013. Cu 1000 de voturi cumparate per sectie, iese de o frauda

Nu stiu care sunt contra-masurile pt acest atac dar sigur sunt...

[cristi5]

Mi se pare ca ne concentram foarte mult pe tehnica de votare (anticipat, la distanta, electronic, prin posta, anticipat la cabina, etc) si ne scapa din vedere persoanele eligibile sa voteze in diaspora.

La prezidentiale si europarlamentare, toata lumea are dreptul. Foarte simplu.

La locale, teoretic numai muncitorii sezonieri ar avea dreptul sa voteze. Cum deosebim sezonierii de non-sezonieri? Cine nu are domiciliul mutat in afara tarii e sezonier? Eu sunt de acord, dar asta inseamna ca votul trebuie neaparat trimis in sectia de acasa.

La parlamentare, actuala legislatie spune ca doar cei cu domiciliu in strainatate voteaza, sau (in varianta votului prin corespondenta din 2016) doar cei care s-au mutat temporar (daca au actele necesare!!!) in registrul electoral din strainatate. Ambele masuri
- elimina milioane de votanti care nu au actele necesare. Limitarea dreptului de vot a diasporei la parlamentare este mult mai mare decat la prezidentiale sau europarlamentare! Daca la prezidentiale sau europarlamentare totul e limitat doar de capacitatea sectiei de votare, la parlamentare omul ramane din start acasa (sau la poarta ambasadei, cum am vazut!) pt ca nu are actele necesare!
- presupun pregatire din timp (inregistrare), ceea ce e mai complicat fara o promovare temeinica
- presupun intelegerea proportionalitatii votului. Votul meu are rost pentru ca va ajuta proportia partidului pe care il votez, chiar daca diaspora are putini parlamentari. Foarte greu pentru un alegator sa constientizeze asta singur, iar de promovat in 2016 nu s-a promovat asta deloc!

Mai multe voci de la putere au propus in zilele recente ca "in diaspora votul sa dureze mai multe zile", adica un soi de vot anticipat. Pentru parlamentare votul "mai multe zile in diaspora" este o mare capcana! Pentru ca milioanele de votanti eliminati de actualele reglementari, tot eliminati raman!!! Cateva solutii
- relaxarea regulilor de trecere in registrul electoral al romanilor din strainatate. Este foarte complicat pt ca actele necesare variaza de la tara la tara. Alternativ se poate face regula "oricine, la o ambasada sau consulat, poate cere trecerea in registrul din strainatate, si apoi sa voteze". Dar votul se poate introduce in urna numai dupa ce trecerea dintr-un registru intr-altul a fost operata!!! Deci arata tot mai mult a vot anticipat, pt ca va fi introdus in urna de un functionar, nu de votant.
- alternativ, trecerea in registrul electoral din strainatate (sau chiar registrul romanilor din Stockholm sa zicem), sa se poata face voluntar (fara nicio conditie sau cu conditii minime) si electronic. Odata ce vine aprobarea cetateanul se poate duce sa voteze, anticipat sau nu. Oricum, ambasada din Stockholm va sti cati alegatori sa astepte.
- trimiterea votului in sectia sau circumscriptia (judeteana) de domiciliu. Asta e vot anticipat 100%, nu se poate trimite in aceeasi zi. Avantajul este ca nu presupune niciun fel de pregatire, niciun contact prealabil cu autoritatile, cum ii place romanului spontan.

[frunzaverde]

Ar mai exista o solutie inca si mai simpla pentru p siarlamentare: vot proportional, pe lista unica nationala. Exact ca la Europarlamentare, exista o singura lista nationala de candidati pentru fiecare partid. Din punct de vedere al reprezentativitatii nu schimba nimic (se foloseste acelasi sistem D'Hondt, doar ca la nivel national). Tot ce se schimba e de natura practica : oricine (ca la prezidentiale) poate vota oriunde, fara restrictii de "unde esti inregistrat".

Si asa se poate face un sistem simplu, fara a exista "trimis acasa" (se trimit undeva, dar nu "acasa").

1. Inregistrarea la vot pe corespondenta se face online. Trimiti o copie de buletin/pasaport si o adresa si ti se trimite plicul cu plicuri (ca in 2016).
2. Poti vota la orice sectie de votare. Sectiile sunt deschise din prima zi a campaniei electorale pana in ultima zi (45 de zile).
3. Toate voturile, si la sectie si la corespondenta, se baga in plicuri duble, exact ca la vot prin corespondenta (plic interior cu voturile si plic exterior semnat si datat). La votul in sectie, plicurile exterioare de la sectie sunt, sa zicem, rosii. Cele de vot prin corespondenta sunt, sa zicem, albe.
4. In loc de numarare la sectie, se formeaza "tabulatoare nationale", mega-sectii unde esti alocat (aleator) in functie de CNP, si unde se poate duce oricine sa numere. Unul la Craiova, altul la Bucuresti, altul la Constanta, si tot asa. Sa zicem ca eu, 186xxxxxxxxx9 sunt alocat la Craiova. Asa, exista un "acasa", dar nu e "acasa" real, ci alocat aleator (si daca alocarea asta pe mega-tabulatoare e pur stocastica, avem posibilitatea sa detectam fraude cu statistica).
Astfel, toate plicurile exterioare cu numele meu si CNP-ul meu se trimit la Craiova. Plicurile "din sectie" au intotdeauna prioritate fata de plicurile "de-acasa" (indiferent in care sectie ai votat).
5. se pastreaza intotdeauna ultimul plic rosu; daca nu exista plic rosu, ultimul plic alb.

Se anunta rezultatul. Singura chestie este ca anuntarea rezultatelor va fi la 5-10 zile dupa votarea propriu-zisa. Dar nu e o problema majora.

[cristi5]

Interesanta idee lista unica nationala (Suedia are asa, cu posibilitatea bifarii unor candidati) dar ar marca o scadere a puterii baronului si judetului.

Mi se pare aproape imposibil pt 2020. Poate dupa aceea...

———

Propui de asemenea un vot anticipat in toata tara, cu tabulare centralizata. Cine va putea verifica si avea incredere in acea tabulare?

Esential la mecanismul traditional e verificarea ierarhica. Divide and conquer. Fiecare sectie are reprezentanti de partid, rezultatul sectiei e public. Apoi fiecare BEJ, la fel, reprezentanti, plus sacii de la sectiile arondate. Si tot asa pana la rezultatul final.

In fiecare din aceste stadii, totul e verificabil cu informatii locale, la o scara ce nu depaseste capacitatea umana. Nu vei avea sectii cu zece mii de alegatori, nici BEJ cu zece mii de sectii. Tocmai pt ca totul sa fie fezabil manual, pe hartie.

Fireste, lista suplimentara romaneasca e oaia neagra.

[cristi5]

Doua observatii interesante
1) ministrul de externe s-a plans ca nu stie cati romani sunt in diaspora. Dar stie sigur despre cei 700k de cetateni romani declarati cu domiciliu in strainatate (CRDS). Pentru acei cetateni trebuia sa fie pregatit. A fost pregatit pt 300k

2) votarea nu putea dura 7 minute (cum a pretins el) pt ca nu sunt destule minute sa voteze 300k

Nu politic e interesant ci modurile de calcul.


https://www.libertatea.ro/stiri/un-roman-absolvent-la-oxford-ii-distruge-matematic-teoriile-lui-melescanu-l-as-pune-sa-mi-demonstreze-contrariul-live-ca-in-12-oameni-furiosi-2650522

[cristi5]

Primul meu text despre votul anticipat, pe Romania Curata in 2014. Cred ca e in continuare valabil, nu prea s-a schimbat mare lucru, afara de votul prin corespondenta esuat in 2016.

http://www.romaniacurata.ro/votul-anticipat-urmatorul-pas-pentru-romania-dezbatere/

Un singur comentariu privind multiplicitatea (repetarea) votului anticipat. Ea e foarte indicata, altfel exista riscul ca votul sa fie cumparat.

[cristi5]

Solutiile Expert Forum se bazeaza tot pe carpirea sistemului actual, plus introducerea votului anticipat (ei il numesc "vot in avans")

http://m.ziare.com/alegeri/7-solutii-rationale-pentru-vot-civilizat-in-diaspora-1564059-font1

Votul in avans poate functiona la orice scrutin de fapt, pt ca votul se trimite in sectia unde alegatorul are drept de vot. Deci inclusiv la locale. Problema e ca ambasada (si orice local de vot anticipat) ar trebui sa aiba buletinele de vot din toate circumscriptiile (la locale de ex, dificil). Sau le-ar putea tipari pe loc? Gen, o solutie de secol 21...

[cristi5]

Trecand peste persoana care face propunerea, mi se pare corecta in principiu (diavolul e in detalii probabil) : trecerea romanilor din strainatate pe liste electorale permanente. Practic se decupleaza domiciliul electoral de domiciliul din CI, cum s-a intamplat si la votul prin corespondenta din 2016. Eu as aplica masura asta pentru toti cetatenii, nu doar in diaspora, pt ca domiciliul din CI nu e corect la cel putin 8% din cei din tara. Apoi re-cuplare cand se rezolva.

http://m.ziare.com/serban-nicolae/cum-vrea-serban-nicolae-sa-voteze-diaspora-proiect-de-lege-1564493

Identificarea si inscrierea pe listele electorale permanente se face pe baza informatiilor obtinute de la Ministerul Afacerilor Interne in cazul cetatenilor romani cu domiciliul in strainatate de la Ministerul Afacerilor Externe pentru personalul diplomatic si consular si de la autoritatile publice competente din statele de rezidenta in cazul celorlalte persoane.

Persoanele inscrise pe listele electorale permanente in strainatate sunt in mod corespunzator radiate din listele electorale permanente din Romania", potrivit initiativei.

De asemenea, "Guvernul si Autoritatea Electorala permanenta au obligatia de a lua masuri in mod corespunzator pentru redimensionarea sau dupa caz reducerea numarului pentru sectiile de votare organizate pe teritoriul Romaniei".

Problema este fireste ca autoritatile competente din statele de rezidenta nu au nicio obligatie sa aplice aceasta lege. Initiatorul legii, desi propune un principiu corect, arata atitudinea clasica la noi: statul il considera suspect pe cetatean, si ca sa rezolve suspiciunea, apeleaza pana si la autoritatile straine...

Mult mai simpla ar fi declararea domiciliului pe proprie raspundere.

Dincolo de asta, odata adresa din strainatate declarata, si alegatorul trecut pe lista permanenta, cum stie unde va vota? Si daca nu are drum intr-acolo si i-ar conveni mai mult alta sectie?

Foarte interesant, proiectul prevede ca cei ce voteaza in strainatate pe liste suplimentare trebuie sa declare pe proprie raspundere ca nu stau in strainatate mai mult de 20 de zile

Deci probabil aici e capcana
-  sunt exclusi de la vot cei care locuiesc in strainatate si nu stiu, sau uita sa se mute pe lista electorala permanenta (sau nu pot pt ca nu au actele necesare de la "autoritatile publice competente  din statele de rezidenta"
- la parlamentare nu exista oricum liste suplimentare

Pe de alta parte cei care se muta in lista permanenta din strainatate castiga drept de vot la parlamentare!

[cristi5]

Propuneri facute de presedinitie. Cele mai multe nu sunt verificabile (de exemplu vot prin corespondenta fara posibilitatea refacerii votului la sectie). Se carpesc listele suplimentare in loc sa se elimine, etc. Vot anticipat timp de 8 zile, dar nu gasesc *unde* se trimite votul anticipat. Anticipat nu inseamna doar deschiderea sectiei mai mult timp, ci si trimiterea votului la sectia de acasa.

https://www.g4media.ro/marile-modificari-legislative-cerute-de-iohannis-vot-timp-de-8-zile-la-alegerile-prezidentiale-sistem-electronic-similar-cu-cel-folosit-de-banci-numar-marit-de-operatori-de-vot-si-stampile.html

1. Debirocratizarea procesului de votare în secțiile de votare din străinătate

– Având în vedere că înscrierea în listele electorale suplimentare a fost operațiunea cea mai cronofagă, în cazul secțiilor din străinătate poate fi conceput un sistem în care listele suplimentare să fie generate în mod electronic – completarea acestora să se facă în mod automat în momentul scanării buletinului cu ajutorul tabletei puse la dispoziție de STS. Pentru confirmare, alegătorii ar putea semna pe un pad de semnătură electronică (similar celor existente deja în sistemul bancar sau perifericelor sistemului de gestionare a documentelor de călătorie E-Pass).

2. Dotarea corespunzătoare a secțiilor de votare

– Pentru a accelera verificarea identității alegătorului, trebuie mărit numărul de operatori ai Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV), și corespunzător numărul de tablete, cu introducerea posibilității ca membrii secției de vot să poată și ei opera SIMPV (în prezent, există un singur operator).
– Numărul de cabine de vot și de ștampile cu mențiunea "VOTAT" în toate acele secții de votare din străinătate unde au existat situații care au condus la împiedicarea exercitării dreptului de vot de către cetățeni români să fie mărit acolo unde condițiile permit.
– Să existe un număr rezonabil de ștampile de rezervă cu mențiunea "VOTAT" pentru a fi folosite în caz de pierdere sau sustragere a ștampilelor cu mențiunea "VOTAT" care sunt folosite în procesul de votare.
– Să existe un număr suficient de buletine de vot (au existat cazuri în care unele secții de vot au epuizat buletinele de vot încă de la orele amiezii).
– Să fie crescută indemnizația pentru membrii secțiilor de votare.
– Să fie identificate formule flexibile și funcționale pentru înlocuirea membrilor secțiilor care nu se prezintă la secție în ziua votului.

3. Modificarea legislației electorale în privința procedurilor de urmat la închiderea secțiilor

– Corectarea în lege a sintagmei limitative care se referă doar la alegătorii care se află la ora 21:00 "în sala unde se votează".
– Includerea în lege în mod expres a prevederii că toți alegătorii care la ora 21:00 așteaptă (la coadă) să își exercite dreptul de vot vor putea face acest lucru ("Toți alegătorii care își așteaptă rândul la ora 21:00 pentru exercitarea dreptului de vot la oricare dintre secțiile de votare vor putea să își exercite acest drept.").
– Includerea prevederii explicite în lege a posibilității de extindere a programului de votare la solicitarea argumentată a președintelui secției de votare.
– Corelat cu aceste schimbări legislative, păstrarea deschisă a SIMPV atât timp cât alegătorii încă își mai exercită dreptul de vot și posibilitatea ca tabletele să poată funcționa și off-line, pentru ca eventualele disfuncționalități ale SIMPV să nu afecteze menținerea evidenței votanților.

Debirocratizarea procesului de votare în secțiile din străinătate, dotarea corespunzătoare a secțiilor existente și clarificarea procedurilor de urmat la închiderea votării nu sunt suficiente pentru a asigura condiții optime pentru exercitarea dreptului de vot dacă nu se iau și alte măsuri complementare, precum mărirea numărului de secții de votare din străinătate, introducerea votului anticipat pentru alegerea Președintelui României și extinderea votului prin corespondență la toate tipurile de alegeri (în prezent este utilizat doar la alegerile parlamentare).

4. Mărirea numărului de secții de votare din străinătate

Mărirea numărului de secții de votare din străinătate poate fi făcută la inițiativa Ministerului Afacerilor Externe sau de către Autoritatea Electorală Permanentă.
– Evaluarea numărului de alegători pentru alegerile prezidențiale, pe care o va face Ministerul Afacerilor Externe, nu poate duce, în mod evident, decât la o mărire a numărului secțiilor de votare din străinătate, în special în țările și în localitățile unde cetățenii români nu au putut să își exercite dreptul de vot.
– În paralel, Autoritatea Electorală Permanentă poate organiza secții de votare în localitățile în care își au domiciliul sau reședința, conform Registrului Electoral, cel puțin 100 de alegători, prin extinderea aplicabilității unei prevederi (art. 23 alin. (3)) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente.

5. Introducerea votului anticipat pentru alegerea Președintelui României
– Introducerea votului anticipat timp de opt zile, începând cu sâmbăta din săptămâna anterioară celei care se încheie cu ziua alegerilor, în secțiile de votare din străinătate organizate în ambasade, reprezentanțe permanente, consulate generale și institute culturale.
– Votul anticipat se va organiza atât pentru primul tur de scrutin, cât și pentru al doilea, cu un număr de zile egal, dacă Curtea Constituțională aduce la cunoștința publică numele celor doi candidați care vor participa la cel de-al doilea tur de scrutin cel târziu în ziua de vineri care urmează zilei alegerilor din primul tur de scrutin.
– Dacă Curtea Constituțională face acest anunț mai târziu de ziua de vineri care urmează zilei alegerilor din primul tur de scrutin, perioada de vot anticipat pentru al doilea tur de scrutin va începe automat în ziua care urmează zilei în care Curtea Constituțională aduce la cunoștință publică numele celor doi candidați care vor participa la cel de-al doilea tur de scrutin.
– Durata zilei de vot în ziua în care se organizează votul anticipat nu poate depăși opt ore și se va întinde, de regulă, în intervalul de timp 9:00-17:00.

6. Extinderea exercitării dreptului de vot prin corespondență la alegerea Președintelui României și la toate celelalte tipuri de alegeri

Pentru a facilita exercitarea dreptului de vot de către cetățenii români cu domiciliul sau reședința în alte localități decât cele în care se organizează secții de votare, trebuie extinsă aplicabilitatea Legii nr. 288/2015 privind votul prin corespondență și la alegerile pentru Președintele României, dar și la celelalte tipuri de alegeri.

Votul prin corespondență a fost deja utilizat la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din 2016 cu un succes mai degrabă moderat, datorită noutății sale printre mecanismele electorale folosite în România. În aceste condiții, extinderea sa la alte tipuri de alegeri presupune un efort de comunicare publică susținut din partea autorităților publice.
Întrucât votul prin corespondență presupune înscrierea prealabilă a alegătorului în Registrul Electoral, extinderea acestui tip de vot la alte tipuri de alegeri ar încuraja înscrierea în Registrul Electoral, fapt care ar facilita în viitor organizarea alegerilor în secțiile de vot din străinătate.
Existența a două tururi de scrutin pentru alegerile prezidențiale nu este un impediment pentru extinderea aplicabilității legii privind votul prin corespondență la acest tip de alegeri:
– Înaintea primului tur de scrutin, alegătorul primește prin poștă buletinul de vot prin corespondență pentru primul tur de scrutin și elementele de siguranță ale buletinului de vot atât pentru primul, cât și pentru cel de-al doilea tur de scrutin, alături de două autocolante cu mențiunea "VOTAT". După ce este anunțat oficial rezultatul primului tur de scrutin, alegătorul poate să descarce de pe site-ul Biroului Electoral Central și să imprime buletinul de vot pentru al doilea tur de scrutin pe care îl securizează prin aplicarea elementului de siguranță primit, după care aplică autocolantul cu mențiunea "VOTAT" pe unul dintre cei doi candidați rămași în cursă.
– Plicul poate fi trimis fie la misiunea diplomatică din țara în care își are domiciliul sau reședința alegătorul, fie în țară, pe adresa biroului electoral special pentru votul prin corespondență.

[Cristi N]

Astazi a fost adoptat (din a doua incercare) la Senat un proiect de lege privind votul in diaspora la alegerile prezidentiale. Miercuri ar trebui sa se voteze proiectul si la Camera Deputatilor. Nu e vreo mare reforma a legislatiei, seamana mai mult a carpeala dar e mai bine decat nimic.

HotNews: link (am bolduit pasajele interesante)

Senatul a adoptat, luni, proiectul legislativ în materie electorală care prevede ca votul in străinătate să se desfășoare pe parcursul a trei zile, iar alegătorii care au stat la coadă până la ora 21.00, când se închid secțiile de vot, să poată vota până la ora 00.00.
Propunerea legislativă a fost adoptată, în procedură de urgență cu 75 de voturi pentru, 0 impotrivă și 9 abțineri. Votul a fost reluat deoarece nu se întrunise inițial numărul de voturi necesare pentru ca proiectul de lege să fie adoptat. La primul vot au fost doar 68 de voturi, din necesarul de 69 pentru adoptare.

De asemenea, înaintea adoptării proiectului de lege raportul cu amendamente admise a fost adoptat cu 69 ,,pentru", unul contra și 10 abțineri.

UDMR s-a pronunțat prin liderul grupului senatorilor împotriva reluării votului pe inițiativa legislativă, cum Uniunea a fost și împotriva punerii proiectului pe ordinea de zi.

Astfel, românii din străinătate vor vota pe parcursul a trei zile, respectiv vineri, sâmbătă și duminică.

Legislația a fost completată, astfel încât alegătorii care vor fi prezenți la coadă la închiderea secției de vot, respectiv ora 21:00, să poată vota până la ora 23.59.

,,La ora 21:00 președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea încheiată și dispune închiderea localului de vot. Alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot pot să își exercite dreptul de vot. Doi membri desemnați de biroul electoral al secției de votare, din cadrul acestuia, verifică la ora 21:00 dacă în afara sediului secției de votare se află alegători care așteaptă să își exercite dreptul de vot și constată și monitorizează ordinea în care aceștia au acces în localul de vot. Alegătorii aflați în situațiile prevăzute pot vota până cel mult la ora 23:59", potrivit modificării aduse articolului 46 din Legea 334/2006.

O altă modificare vizează introducerea votului prin corespondență și pentru alegerile prezidențiale. De asemenea, a fost simplificat procesul de vot prin automatizarea listelor suplimentare.

Actul normativ introduce și obligația Ministerului de Externe de a solicita date despre numărul românilor din Diaspora.

Proiectul legislativ prevede, de asemenea, că alegătorii vor putea susține mai mulți candidați.

,,Candidaturile propuese de partidle și de alianțele politice, precum și candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susținute de cel puțin 200.000 de alegători. Un alegător poate susține mai mulți candidați", prevede modificarea adusă articolului 4.

În legea în vigoare, un alegător putea susține un singur candidat.

Comisia juridică a Senatului a întocmit un raport favorabil, cu amendamente.

La propunerea AEP, a fost introdusă modificarea legislației, astfel încât finanțarea campaniilor electorale să poată fi făcută din bugetul partidelor politice. În prezent, doar candidații își pot finanța campania electorală, banii fiind apoi rambursați.

,,Principalul element de noutate din perspectiva primelor alegeri electorale, anume alegerile prezidențiale, este că partidele politice vor putea finanța din bugetele proprii campanii electorale prezidențiale, în ideea de a scoate cumva la suprafață finanțarea. Puțin probabil de crezut că un candidat, indiferent cât ar fi el de potent, sigur nu avem un Donald Trump, își poate finanța singur campania elecotrală. Pentru a înlătura cât se poate de mult această formă de suspiciune, cine, cum finanțează, și partidele își asumă un candidat, să poată finanța din resursele proprii un candidat la prezidențiale", a declarat președintele Comisiei juridice, Robert Cazanciuc.

UDMR a anunțat, în plen, că nu susține inițiativa legislativă.

Senatul a adoptat proiectul legislativ, în procedură de urgentă, în calitate de prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaților.

De la Florina Presada - link aflam si ca:

fiecare formațiune politică să poată avea un membru și doi supleanți în fiecare secție de votare. Pentru că, în diaspora, vorbim de un vot anticipat care va începe încă din ziua de vineri, este important ca formațiunile politice să poată să propună o listă de 3 persoane care să se înlocuiască ca delegați în secții.

[Ionut]

Deci? Stam bine cu infrastructura electorala pentru noiembrie? Sau umplem forumul din nou cu solutii si injuraturi? Nu urmaresc stirile pe subiectul asta, dar as vrea sa imi faca unul dintre voi un rezumat, daca se poate. Merci!