Gari, statii, depouri si remize

Started by marcelbanu, July 31, 2013, 11:22:41 AM

Previous topic - Next topic

0 Members and 1 Guest are viewing this topic.

frunzaverde

In momentul asta 0 km/h, ca nu mai exista linia, ca, de cat de bine a fost facuta, a cam luat-o la vale la cativa ani (o caracteristica comuna a liniilor construite in programul de constructie cai ferate inutile din "ceausismul tarziu")...

Problema e ca linia e construita cu o geometrie absolut minimala - a fost inceputa ca linie "de razboi" in timpul celui de-al doilea razboi Mondial - in parte pentru a asigura ca transportul de minereu dinspre Brad nu e nevoit sa ocoleasca pe la Arad (unde existau riscuri cu "inamicul"). N-a fost terminata, a fost abandonata. In anii '80 a fost finalizata, dar multe solutii au fost economie la extrem - printre care folosirea liniei industriale spre fabrica de ciment din Chiscadaga ca legatura la Deva, si geometria extrem de nasoala (e o insiruire lunga de curbe foarte "din scurt", cu declivitati mizerabile). Un tren cu tilt n-o sa ajute la mare lucru, razele de curbura sunt foarte mici si serpuiala este foarte intensa - la viteza mare, chiar si cu cele mai avansate tehnologii n-o sa obtii prea mult.

Cel mai rapid tren pe ruta asta era acceleratul motor care a circulat in anii '90. Era o Malaxa 1000 usoara,  si cu motor destul de puternic. Si totusi, fara oprire, facea cei 36 km in 1h si 4 minute, deci o viteza comerciala de 33 km/h fara oprire, o singura data pe zi. Trenurile locale ("cursa muncitoreasca" cum ii zicea), care erau ori locomotiva diesel cu 3-4 vagoane (ori Dimitroave ori 20-47-uri) ori Malaxe simple (900) facea drumul in 1h20-1h30. Si tineti cont ca din cei 36 km, 6 erau pe magistrala 200, unde se circula cu 100+ km/h. Intre Paulis Lunca si Dealu Fetii, pe sectiunea montana, construita in anii '80, viteza de circulatie scadea sub 20 km/h...

Material rulant mai modern poate ar putea scoate o ora, dar mai bine, nu - nu fara risc de deraiere... Fata de 45-50 minute cu autobuzul. Iar refacerea pentru marfa e inutila - minele au inceput sa se epuizeze inca din anii '60, si ultima s-a inchis in anii 2000. Daca se va vrea vreodata redeschiderea (desi in momentul asta nu stiu cui ar folosi, pentru 10.000 locuitori cat are Brad, calea ferata nu e foarte utila; pentru o populatie atat de mica, rutierul ofera capacitati mult mai adecvate), va fi pe un alt traseu, unul mai putin "economicos", dar pe care viteza nu va fi de mocanita.
Cand esti amenintat cu ban permanent pentru ca ai criticat pozitia publica a unui politician, nu se mai poate numi conversatie sau forum, ci campanie electorala. Imi pare rau, dar din pacate, sunt nevoit va urez la revedere!


GDPR

Quote from: adrian rosca on September 23, 2019, 02:57:21 PM
La gara Galati s-a asfaltat si peronul 4, mai trebuie puse in functiune tabelele electronice

S-a rezolvat si asta, lucrarile par a fi finalizate.

tom_sawyer

#363
Si dovada (totusi nu inteleg de ce pe aceste tabele nu scrie si numarul liniei, 5/6, ca pe tabelele de la celelalte peroane; numarul ar trebui sa apara sub ceasul rotund):

peron 4


Erau asfaltate si rampele din capetele peroanelor. Din cate stiu in proiect mai e o statie de pompare a apelor pluviale in cap X, nu stiu daca au inceput lucrarile pentru ea.

GDPR

Din descrierea inclusa in documentatia de licitatie din 2014 inteleg ca statia de pompare nu e chiar in zona garii:

QuoteIn capatul ,,X" al statiei c.f. Galati se va executa o retea de drenuri sub liniile c.f, lucrări care nu fac obiectul prezentei documentaţii, evacuarea apelor de la drenuri urmand a se face in reteaua existenta in zona.
Pentru a putea evacua apele pluviale de pe platforma staţiei, ţinand cont de cotele radier ale căminelor la care se pot racorda conductele de la drenuri, se va executa o statie de pompare ape uzate in apropierea MM 1 Galaţi. Staţia de pompare va evacua apele uzate în reţeaua urbană de canalizare din Calea Prutului printr-o reţea de canalizare existentă, proprietate a sucursalei, care se va repara şi curăţa.

Ionut

CFR SA atribuie contractul pentru prima etapă a modernizării stațiilor Satu Mare, Baia Mare, Jibou, Dej Calatori, Beclean pe Somes, Valea lui Mihai, Carei, Salonta

CFR SA a finalizat evaluările tehnice și financiare ale ofertei primite pentru licitația lansată pentru ,,,,Studiu de fezabilitate aferent obiectivului de investitii,, Modernizare/reabilitare a 47 statii de cale ferata din Romania" – Sucursala Regionala CF Cluj – 8 loturi". Statiile selectionate in proiect situate pe raza Sucursalei Regionala CF Cluj sunt: Satu Mare, Baia Mare, Jibou, Dej Calatori, Beclean pe Somes, Valea lui Mihai, Carei, Salonta. Pentru toate cele 8 loturi ale contractului, a fost depusă o singură ofertă, de la compania 3D ARHIGRUP. Termenul de realizare al studiului este de 12 luni de la semnarea contractului, urmând apoi licitația pentru proiectarea și execuția efectivă a lucrărilor. Valoarea etapei actuale este de 3,1 milioane lei.

Mobilitate.eu

Ionut

CFR SA atribuie contractul pentru prima etapă a modernizării stațiilor Targoviste, Ploiesti Vest, Sinaia, Busteni, Videle, Titu

CFR SA a finalizat evaluările tehnice și financiare ale ofertei primite pentru ,,Modernizarea/reabilitarea a 47 de statii de cale ferata din Romania – faza studiu de fezabilitate – Lot SRCF Bucuresti – Statiile CF : Targoviste ; Ploiesti Vest ; Sinaia ; Busteni ; Videle ; Titu", cu o valoare estimată la 2,4 milioane lei. Studiile vor fi realizate în termen de 4 luni. Singura ofertă primită pentru această licitație este de la I.S.P.C.F. – Institutul de Studii si Proiectari Cai Ferate (SC ISPCF SA). În cazul stațiilor aflate pe tronsoane modernizate, gen Ploiești Vest, Sinaia și Bușteni, proiectul vizează în special zona clădirilor de exploatare și călători.

Mobilitate.eu

Ionut

A fost atribuită licitația pentru studiul modernizării gărilor Suceava Nord, Pașcani, Vatra Dornei Băi, Verești, Dolhasca și Gura Humorului

CFR SA a început atribuirea licitațiilor din proiectul de modernizare a 47 de stații de cale ferată din România. Astfel, a fost atribuit contractul pentru ,,Modernizarea / reabilitarea a 47 de staţii de cale ferată din ROMÂNIA – Studiu de fezabilitate" – SRCF Iasi (6 statii) de cale ferata: Suceava Nord, Pașcani, Vatra Dornei Băi, Verești, Dolhasca și Gura Humorului(oraș)", la valoarea finală de 2,4 milioane lei. Astfel, compania BAICONS IMPEX S.R.L. va realiza studiul gărilor vizate în termen de maxim 16 luni de la semnarea contractului. Sursa de finanțare va fi asigurată din cadrul Titlului de Cheltuială 58 Proiecte cu Finanțare din Fonduri Externe Nerambursabile, aferente cadrului financiar 2014-2020 – 58.03 Programe din Fondul de Coeziune (FC).

Mobilitate.eu

RobertN

#368
Salutare,

Am dat ieri o fugă până în gara Băneasa cu ceva treabă, și dacă tot am fost pe-acolo.. puteți vedea în următoarele 4 postări   :) :

intrarea pe peron









mersul trenurilor în gara Băneasa




RobertN

#369
..și am intrat în pasaj:



buhuuu


am ieșit pe peronul liniilor 3-4 (vedere către Constanța)


vedere către Gara de Nord


câteva detalii




vedere către clădirea gării


capătul peronului


clădirea gării regale

RobertN

linia 4


(și un pet pe care l-am dus la un coș de gunoi)


spre Constanța



spre Gara de Nord


linia 3, spre Constanța




liniile 1,2 spre Gara de Nord



RobertN

peronul gării regale




Final.

Îmi pare destul de neîngrijită stația, reflectând un întreg sistem de căi ferate care stă la limită existenței sale, nefiind îngrijit și folosit conform potențialului său.

Mulțumesc.

Sorinus

E o rusine gara Baneasa, reabilitarea nu a inclus peronul de la linia 1, desi gara ar avea sens ca punct de oprire ptr ca e relativ aproape de Piata Presei, care e pol de birouri. Asta daca ar exista S-Bahn adevarat in Bucuresti.

Are si o parcare maricica in fata, dar folosita de cei de la S-Park in general.

dragos76

Foarte tare trenul ăla de la București N la Obor, la 05:08. Sunt curios în câte zile pe lună are mai mult de ZERO călători?

BGP2597

În realitate, actualmente singurul scop al trenurilor Nord - Obor e să deplaseze garniturile între Basarab și Obor pentru trenurile R care se formează de acolo.