Forum PeUndeMerg.ro

Quote from: nenea_hartia on January 10, 2019, 09:31:41 PM
Mă uit la imaginea de mai jos și mă întreb dacă se dorește o variantă de ocolire decentă sau un circuit de formula X cu ace de păr. Mă mai întreb și când se vor teleporta în prezent proiectanții și cei care aprobă soluții ca asta sau cea de la Târgu Mureș.

(https://i.imgur.com/vkSS4rl.jpg)

Fără ironie, nu înțeleg ce naiba așteaptă, la 30 de la Revoluție, de nu pot recurge la un mic tunel, la un viaduct, la exproprieri suplimentare ca să scurteze drumul, etc, în locul nenumăratelor curbe care împânzesc de jos în sus și de sus în jos dealurile noastre. Evident soluțiile respective nu trebuie aplicate peste tot, dar măcar pe drumuri europene circulate. E teama de calculele tehnice? E incompetență? E veșnicul ,,n-avem bani", după care se aruncă tone de bani pe soluții dezastruoase, pe proiecte care se transformă în maculatură, pe claim-uri sau procese câștigate de constructori? Se așteaptă magicul 20-20? Sau să iasă la pensie drumarii care aprobă aceste trasee arhaice și proiectanții care le desenează? Sau ce anume?

E absolut nevoie de un moment zero în proiectare, și asta cât mai repede, pentru că altfel va trebui să trăim mulți ani de acum încolo cu aberațiile pe care le aprobă azi CNAIR. Și vom prefera să circulăm tot prin centrul orașelor, că e mult mai rapid și mai comod decât pe centuri.

@API: n-am nici un drept să vă cer asta, mai ales că sunteți foarte ocupați, dar poate puneți într-o zi de un mesaj legat de proiectarea în secolul XXI de drumuri pentru carele cu boi.

E greu să schimbi mentalitatea proiectanților de la noi. Am încercat asta de câteva ori, dar fără rezultat. Câteva exemple:

În facultate, curs de drumuri urbane, profesorul ne explica cum bordura in zona trecerilor de pietoni trebuie sa fie mai înaltă decât partea carosabila cu 2 cm. Am întrebat de ce e așa. Răspuns: pentru că așa scrie în normă. Profesorul acesta fiind unul din comisia ce s-a ocupat de norma respectivă. I-am explicat de ce ar fi mai bine ca trotuarul să fie coborât la nivelul drumului în zona trecerii de pietoni (dacă ești o mamă cu copil în cărucior parcă nu ai vrea tot să dai cu el în borduri). Nu am avut cu cine. "Așa scrie în normă" era răspunsul.

Eram în practică pe Centura Arad, când am văzut că se pregătesc, pe centura de VEST a orașului, să pună semne de ieșire cu "Arad EST (https://goo.gl/maps/eu8G8qHBCJ92)". Am atras atenția responsabililor de proiect despre asta, dar fără rezultat. Și astăzi, la mulți ani de la inaugurare, încă mai poți vedea semnele care, în opinia mea, și comparând cu ceea ce am văzut în multe alte țări, sunt cu siguranță greșite. Ca o paranteză apropo de Centura Arad, cineva ar trebui să mai și schimbe becurile de la iluminat, că un sfert sunt arse de ceva vreme.

Peste tot prin lume se lasă o distanță de siguranță între marginea benzii și parapetul median. La noi în schimb este aproape 0 distanța aceea. Dacă tragi de volan un pic peste linia continuă, ai toate șansele să freci parapetul. Dacă autostrada face viraj la stânga, vizibilitatea în față este foarte redusă - intri în depășire, dar nu vezi ce e peste 200 m. Avem lăsați 2,5 m liberi în centru între parapeți, care sunt folosiți doar ca loc unde să stea praful, dar iarna nu ai unde să arunci zăpada de pe drum, că dai în parapet, nu ai voie să greșești la volan, că dai în parapet, si nici în față nu vezi prea bine daca drumul o ia spre stânga. Dar noi tot așa construim... Exemplu de la noi (https://goo.gl/maps/t3hBEs8dGJt). Exemplu de la ei (https://goo.gl/maps/Uvr81mBZKbG2).

Să mai spun de semnalizarea de pe autostrăzi, care te scoate la fiecare ieșire spre Sebeș, Timișoara sau Lugoj? Au fost destule exemple pe forum, nu mai zic...

Si mai sunt multe asemenea exemple. Nu trebuie să reinventăm apa caldă. E suficient să călătorești cateva zile prin alte țări și să observi lucrurile mici, dar care fac diferența, iar apoi să le implementezi și la noi. Dar nu, la noi e mai simplu să faci așa, pentru că "așa scrie în normă". :bash:

Problema e cumva de sistem. Oamenii buni pleacă din țară... iar sistemul de învățământ superior nu cred că a fost niciodată strălucit, dovadă dinozaurii precum cel din povestea lui bogdymol. Tot din sistem ar trebui să vină soluția... să vă întoarceți cei plecați ("repații") și să reformați nenorocirea actuală.

Zilnic mă zgârie pe ochi efectele proiectării românești de drumuri. Și eu sunt doar pasionat, nu sunt de specialitate... dar foarte multe țin doar de geometrie spațială, de bun-simț ingineresc, de atenție la detalii... toată România arată ca un rahat la capitolul proiectare de drumuri, hai s-o spunem pe-a dreaptă.

De la banda aia de decelerare de pe autostradă care e făcută din banda de urgență fără să se mai gândească că mai trebuie o lățime ("bandă de încadrare" în limbajul tehnic, de lemn al domeniului) să n-ai senzația că perii cu oglinda dreapta parapetul, la lipsa de rigole a străzilor din orașe și speranța idioată a proiectanților că apa se va scurge cumva "din pantă" (nu mai intru în detalii, dați un street view și zoom lângă bordură pe orice stradă din Bruxelles, Paris).

Uitați-vă cum arată orașele la noi pe timp umed... bălți adunate peste tot. Cum arată "bordurile lăsate" pentru accesibilizare... adică făcute dintr-un puzzle format din prefabricatele folosite pentru bordura normală... Cât de frumos ar arăta dacă ar cofra și ar turna un beton de calitate (vezi sidewalk-urile americane) ca să poți obține cotele de care ai nevoie...

Totul arată făcut parcă de nepricepuți... tot timpul neputincioși: "n-avem timp", "n-avem bani", "ce să faci dacă așa e totul, e stricat sistemul, se vrea ieftin", "nu-s bune normativele".

Măi fraților! Omul mai și sființește locul... mai face și din pasiune. Suntem destui de aici care am lucrat în viața noastră și cu burta lipită de spate trași de ideea de a lăsa ceva în urmă. Tot timpul auzi numai scuze din domeniul ăsta... și "n-ai ce să faci, e totul prea stricat".

Și am avut multe surprize în discuții cu proiectanții de drumuri - tagmă la care m-am dus cu evlavie, aveam un respect deosebit - că mai degrabă prind eu un ITist pasionat de drumuri (cum mai sunt destui pe forumul acesta) unele detalii de proiectare decât ei. Sincer, după multe discuții am rămas cu un gust amar... și mă opresc aici.

Îmi cer scuze pentru toți proiectanții și inginerii inteligenți, dedicați și pasionați care citesc mesajul ăsta - dar în același timp fac și un apel: fraților, spuneți ceva, ieșiți de unde sunteți și hai să schimbăm lucrurile că numai cu voi se poate, trebuie reformat sistemul cu oameni care au văzut și știu și altceva.

*rant over* și scuze pentru el, dar e o durere mare pentru mine și nenea_hartia și bogdymol mi-au reamintit-o. Vă rog - dacă sunteți proiectanți/ingineri români oriunde ați lucra și empatizați cu ce se scrie în thread-ul ăsta, dați un mesaj, pe privat/oricum. Trebuie să ne adunăm cumva și să ne punem capetele să vedem cum schimbăm lucrurile astea.

Ai ganduri de revenire in <sistem>?

@cutter: Uite, să mai dau un exemplu, @bogdymol știe: i-am atras și eu atenția șefului de șantier al centurii Arad că indicatorul Arad Est e greșit. Respectivul, un austriac tânăr, s-a fâstâcit și m-a rugat să nu mai pomenesc subiectul. Mi-a zis că ar trebui să modifice proiectul de semnalizare (greșeala de acolo vine) și că îi e groază să ceară din nou avizul comisiei de specialitate a CNADNR. A preferat să păstreze un indicator absurd din cauza groazei că birocrația de la noi îi poate bloca pe cine știe ce termen lucrarea...
Tot ce am reușit să obțin a fost corectarea acestui indicator (https://www.google.ro/maps/@46.1710815,21.2816858,3a,75y,356.67h,92.76t/data=!3m6!1e1!3m4!1sxVUi-u09RCImI6RB2ktY5A!2e0!7i13312!8i6656) :lol:. În momentul montării scria Varșănd în loc de Vărșand (eroare umană, nu dau cu parul, se poate întâmpla oricui). Însă noroc că băieții de la Girod Semnalizare, care au montat indicatoarele, mai erau pe teren, altfel știm cu toții că așa rămânea :lol:.

Prin contrast, acum vreo zece ani, trecând prin Luxemburg, am văzut doi inși cu veste galbene care marcau cu vopsea un X pe marginea carosabilului, în dreptul intrării într-o curte, ca nimeni să nu parcheze acolo. M-a șocat că oamenii aveau ruletă și măsurau cu strictețe ca cele două ramuri ale X-ului să fie perfect egale și să pornească de la exact aceeași distanță față de marginea trotuarului.

Chestia cu <asa scrie la norma> nu e o scuza. Normele sunt scrise de oameni si ca tot ce e omenesc e supus greselii, mai ales ca daca le iei la <puricat> constati cu usurinta o gramada de erori, confuzii, non-sensuri si contradictii...doar ca proiectantul e Rege, el si doar el e raspunzator daca e tampit sau destept...dar pentru a face diferenta asta trebuie sa ai cojones si stiinta de carte.

@nenea_hartia

Facem pozitie, da-ne idei. Voi va pricepeti, eu unul nu sunt de meserie. Cu exemple simple si la obiect ar fi de impact, ca sa inteleaga toata lumea si sa aiba priza si la presa ca sa preia.

Foarte interesantă discuția, bravo! Intru și eu în joc cu o experiență din 2016 pe tema indicatoarelor rutiere. Asemenea lui @cutter, eram un pasionat în ale infrastructurii care mergea la întâlnirile din Palatul CFR cu o doză ridicată de respect față de interlocutori. Mă gândeam că mă întâlneam cu vârfurile proiectării, oameni de super calitate de la care am doar de învățat. Din păcate nu a fost deloc așa...

Trecând la pățania cu pricina, am participat la o discuție la CNAIR cu cei responsabili de contractul Sebeș - Turda lotul 4, cu cei responsabili de semnalizare rutieră și cu proiectanții. Tema discuției era proiectul de semnalizare din nodul rutier Turda. Văzusem în prealabil acest proiect și câteva indicatoare îmi păreau complet eronate. După ce i-am ascultat pe toți, mi-am dat seama de exact lucrurile pe care le-ați explicat și voi mai sus: proiectantul avea un singur obiectiv - să îi fie aprobat proiectul de semnalizare, indiferent cum. Cei responsabili de contract păreau complet dezinteresați, iar cei de la siguranța circulației erau...de nedescris, e greu de explicat atâta prostie și lipsă de logică.

Am încercat eu să fac puțină lumină, dar părea că nu se înțelege. Aveam impresia că vorbesc cu copii cu deficiență de atenție: "Doamnă, dacă vii dinspre Gilău pe A3 și vrei să mergi spre București, indicatorul îți spune că București e tot înainte pe A3, în timp ce dreapta pe A10 îți indică doar Sebeș. Însă până la București e mult mai ok pe la Sebeș, fiind mai multă autostradă." sau "Venind de la Alba Iulia pe A10, pe A3 spre vest vezi doar Gilău, iar pe ieșirea pe DN vezi Cluj și Oradea. Lumea va fi indusă în eroare, ieșind de pe autostradă, în loc să rămână pe ea".

Reacția proiectantului a fost ceva gen "fuck, ce îi și cu nebunul ăsta, pe când în sfârșit îmi luam și eu avizul, vine altul să schimbe ceva și să o luăm de la capăt", iar a CNAIR "ăăă, păi să vedem, mai trebuie să ne uităm puțin, reluăm discuția peste o săptămână". Atunci mi-am dat seama că aici pe forum știm și înțelegem mult mai multe decât 95% din CNAIR. Marea majoritate a lor sunt niște oameni triști, complexați, fac totul forțat, fără pasiune, nu știu unde e Sebeș sau Turda, nu îi interesează. Totul e gri, târât de pe o zi pe alta, frică multă, teamă de semnătură, rotit un document pe toate fețele până când îl semnează. Probabil frici venite din alte vremuri când neasumarea unei semnături era echivalentă cu pierderea jobului.

Iar în proiectare la fel, cea mai mare parte a celor rămași nu sunt motivați de nimic, aleargă ca niște zombie după un aviz, trăiesc într-o continuă teamă, între ciocan (constructorii din contractele de proiectare și execuție) și nicovală (CNAIR și alți beneficiari ai statului). Toată lumea se poartă sub orice critică cu ei, se trage ca pe sclavi, optimizări peste optimizări, rapid rapid, cât mai ieftin, dar să țină. Apoi vin la CNAIR cu proiectele unde dau de niște indivizi plini de ei, figuri, aere de vedetă, sunt trimiși la plimbare de n ori doar pentru a hrăni orgoliul/fuga de semnătură de la stat.

E mult de muncă pentru ca domeniul acesta al proiectării să fie scos la lumină.

@horatiu.cosma: ai pus punctul pe i.

Nu trebuie să se creadă că toți proiectanții români sunt incompetenți. Incompetența e și ea o cauză, dar nu neapărat pentru că au plecat oamenii buni din țară, ci pentru că ăsta e nivelul României, cel puțin așa cred eu. Dacă e să vorbim doar de învățământ, suntem la ani lumină de România anilor 1930 (https://www.digi24.ro/special/campanii-digi24/coroana-de-otel/educatia-interbelica-ce-a-insemnat-un-buget-de-peste-12-la-suta-din-pib-813154)... Dar proiectanți sunt și pot veni și de afară, important e să le impui prin caietul de sarcini să proiecteze lucruri demne de prezent și viitor, nu de secolele trecute. Și să îi verifici.

Am cunoscut destui proiectanți, iar unii dintre ei, în special cei rezidenți (adică proiectanții detașați pe șantiere pe perioada lucrărilor), care au șansa să asiste și să se implice direct în execuție, pot fi oameni de calitate. Dar firmele de proiectare au și o constrângere, cea economică. Piața infrastructurii rutiere nu e dinamică, statul demarează puține investiții și chiar și pe acelea le plătește cu sincope, iar concurența pe piața proiectării e acerbă. Ca manager al unui birou de proiectare trebuie să te zbați, să ai relații și să încerci să iei orice lucrare poți. Oferta statului român e mult sub potențialul și necesarul de dezvoltare al țării și sunt alții care vor veni cu un preț și mai mic, așa că marja de profit va fi și ea mică. Firma va încerca să-și minimizeze cât poate de mult costurile și va livra uneori doar maculatură făcută cu copy-paste, iar versiunea pentru proiectele cu finanțare externă va fi tradusă în engleză cu Google Translate pentru că e mai ieftin, și aici e buba principală, beneficiarul acceptă maculatura așa cum e ea. Degeaba ar încerca cineva din biroul de proiectare să sugereze că ar trebui făcute studii suplimentare, că unele soluții sunt greșite, iar pentru altele nu există suficiente date, managementul știe că orice amânare a predării proiectului, orice deplasare în plus pe teren costă și salariile oamenilor lui pot fi în primejdie. Sunt multe firme care au dispărut între timp pentru că n-au avut suficiente lucrări.

Aș zice deci că de vină sunt beneficiarii care acceptă soluțiile de proiectare greșite sau învechite care li se pun pe masă, studiile nefundamentate temeinic și din care datele reale lipsesc parțial sau total. Probabil că le verifică doar ca să se asigure că respectă normativele, că au lățimea sau razele de racordare din manual, dar nu le pasă deloc de aspectul general, de utilitatea lor viitoare, de costurile de exploatare și întreținere, de perspectivele de dezvoltare pe care într-o variantă modificată sau în alta le-ar fi putut oferi localităților pe care le deservesc. Pentru ei drumurile sunt sarcină de serviciu, nu artere care să conecteze facil comunități, să sporească vitezele de deplasare, să reducă poluarea și costurile și să aibă ca țintă finală îmbunătățirea vieții oamenilor. Nu e de mirare, @alecu26 spunea acum câțiva ani că unii dintre foștii lui colegi de facultate mediocri lucrau pe atunci în CNADNR.

Mi-e suficient să mă uit doar pe planurile de încadrare în zonă ale proiectelor lansate în ultimii ani și mi se strânge inima. Nu trebuie să fii specialist ca să înțelegi că e ceva în neregulă cu planșele de mai jos (sau cu soluția de aici (http://forum.peundemerg.ro/index.php?topic=7.msg2367#msg2367)). Sau cu nenumăratele centuri care sunt propuse a fi executate parțial pe străzi existente din orașele respective.

(https://i.imgur.com/8Ayvu5w.jpg)(https://i.imgur.com/vkSS4rl.jpg)

(https://i.imgur.com/1Qis8Ut.jpg)

Am să insist un pic pe varianta de ocolire a Zalăului. Întreb la modul serios pe cine avantajează această centură: traficul de tranzit sau pe cel local? Pentru că, așa cum văd eu schița respectivă, soluția aleasă pare un obstacol pentru ambele. Dar celor care cred că soluția finală aleasă de CNAIR e absurdă le spun să privească foarte atent soluția 1 studiată (https://i.imgur.com/N0yfBLC.jpg)!! Am decupat mai jos o porțiune din planșă. Pentru mine, singurul scop pentru care cineva a putut propune în secolul XXI o astfel de succesiune de ace de păr e pentru a transforma prin comparație varianta finală într-una rezonabilă.

(https://i.imgur.com/Wf9eyEN.jpg)

Cunosc și eu zona și știu cât de dificil e relieful acolo. Dar asta nu justifică în nici un fel soluția de drum de care cu boi de mai sus. De altfel, dacă te uiți pe SF-urile de variante ocolitoare lansate în ultimii ani pare că principala obsesie a CNADNR/CNAIR este să fie urmate curbele de nivel, așa cum procedau acum 2000 de ani romanii.

Iar despre drumurile naționale, ce să mai zic? Acum mulți ani s-au modernizat câteva dintre drumurile naționale cele mai importante. Pentru cineva care le traversează astăzi, unele din ele par un exemplu de ,,așa nu!", cum este cazul DN1, modernizat la vremea lui doar pe amplasamentul existent, aproape fără variante de ocolire (cu excepția Avrigului sau a sensurilor separate de la Miercurea Sibiului). Măcar la Făgăraș se putea face una, prin reconstrucția digului de apărare (https://www.google.ro/maps/place/F%C4%83g%C4%83ra%C8%99,+Rom%C3%A2nia/@45.8485871,24.9775265,660m/data=!3m1!1e3!4m5!3m4!1s0x474ca17a522c365d:0x31fbe83c03049c54!8m2!3d45.8416403!4d24.9730954) din partea de nord, și ar fi avut dublu rol...  Drumul trece prin toate localitățile, iar în satele săsești din județele Brașov, Sibiu și Alba camioanele rulează uneori la doar jumătate de metru de ferestrele oamenilor.

Cei care suntem mai în vârstă înțelegem însă că atât s-a putut atunci, România nu era în UE, iar bugetul era foarte departe de cel de azi. Sincer, am tot respectul pentru acea perioadă, s-a construit mai mult și mai bine în anii '90 decât se face azi, iar acele drumuri (DN1, DN2, DN13, etc) rezistă de atâția ani și în ciuda întreținerii deficitare. Însă trebuia de mult să începem din aproape în aproape să corectăm ce se poate și pe unde se poate. De nu știu câte ori casele astea din Miercurea Sibiului (https://www.google.ro/maps/@45.8855727,23.7981847,3a,75y,81.62h,78.11t/data=!3m6!1e1!3m4!1ski7e5DmfMc57Un-u-L-f8w!2e0!7i13312!8i6656) sau din Apoldu de Sus (https://www.google.ro/maps/@45.8470234,23.8309165,3a,75y,258.67h,87.48t/data=!3m6!1e1!3m4!1sYyCs8GoUqYnn79tbuw6jVA!2e0!7i13312!8i6656) au fost victimele unor accidente violente cu camioane, dar nu se ia nici o măsură. La Perșani (https://www.google.ro/maps/@45.7527104,25.2749591,3a,75y,26.96h,81.63t/data=!3m6!1e1!3m4!1sk-p2Jb6Wyu2Dqw7Og601kg!2e0!7i13312!8i6656) au murit oameni, și nu doar o dată, dar nu s-a făcut absolut nimic pentru a fi modificat traseul DN1 în zonă. Prin 2015 s-a licitat un proiect foarte folositor (http://sitevechi.cnadnr.ro/pagina.php?idg=154), care urma să îndrepte câteva probeleme din trecut și să sporească siguranța circulației, dar ce s-a ales de el? Multe vorbe goale, puține realizări.

Chiar nu putem încerca un tunel scurt, un viaduct, eliminarea trecerilor la nivel cu calea ferată (asta (https://www.google.ro/maps/place/44%C2%B059'05.6%22N+25%C2%B055'28.9%22E/@44.984878,25.9241458,193m/data=!3m2!1e3!4b1!4m14!1m7!3m6!1s0x40b249f6a8d6eff7:0xb3fe6965e659119!2zUGxvaWXImXRpLCBSb23Dom5pYQ!3b1!8m2!3d44.936664!4d26.0128616!3m5!1s0x0:0x0!7e2!8m2!3d44.9848777!4d25.9246931) e o rușine și un pericol public), denivelarea intersecțiilor în zonele periculoase (https://www.google.com/maps/@45.038759,25.8136264,3a,75y,318.43h,79.73t/data=!3m6!1e1!3m4!1s8fFdXl8CBVRNzjlbggfY5w!2e0!7i13312!8i6656?hl=ro), exproprieri suplimentare chiar însoțite de demolări, nu peste tot, dar măcar în punctele critice de pe drumuri europene? Nu sunt un fixist al tunelurilor, înțeleg că sunt scumpe, dificil de proiectat, de executat și de întreținut, dar există locuri unde chiar nu ai altă soluție decentă. Cât îl costa pe proiectantul de la Zalău să propună și așa ceva în locul soluției 1? Ar fi fost imediat respinsă de CNAIR pe motiv de costuri, poate pe bună dreptate, dar măcar nu se făcea de râs cu micul lui Transfăgărășan.

Ca o paranteză, au existat încercări timide de proiectare de tuneluri, cel pentru Plugova despre care am discutat, altul pentru VO Vatra Dornei (vedeți fișierul atașat, linia dreaptă de pe hartă e tunel, doar racordările de la capete sunt la suprafață), însă au fost băgate repede în sertar. Sigur, putem discuta despre utilitatea sau inutilitatea celor 2 propuneri, dar e remarcabil faptul că au rămas singurele de acest fel până în prezent, și asta într-o țară destul de întinsă, în care drumurile naționale străbat dealuri înalte și masive muntoase. Nu-mi doresc soluțiile sugerate mai sus doar așa, pentru că-mi plac mie liniile drepte pe hartă, ci pentru că la fața locului, pe teren, eliminarea curbelor inutile ar presupune o mult mai mare siguranță a circulației, ar spori vizibilitatea și confortul la volan și ar reduce timpii de circulație, poluarea și uzura drumurilor și a vehiculelor.

Mi-aș dori ca beneficiarul să stabilească niște constrângeri în domeniul proiectării, un fel de direcții de urmat pentru cazurile în care drumurile nou-proiectate intersectează obstacole complexe. Adică să impună un cadru, niște norme care să sugereze din start ce tip de soluție agreează dacă șoseaua întâlnește o localitate, un deal masiv sau un munte. Iar aceste soluții să fie unele moderne, chiar dacă mai costisitoare și de durată. Ceva de genul: deal mai mic de X metri? Debleu. Deal mai înalt de X metri și mai îngust de Y metri? Tunel. Localitate cu minim Z locuitori? Centură. Etc. [Astea sunt doar exemple foarte simpliste pentru a ușura explicația, nu le luați literal] Și nici beneficiarul, nici proiectantul să nu se poată abate de la ele. Să mă fac mai bine înțeles printr-un exemplu: să presupunem că normele de care vorbesc stipulează că o autostradă se termină tot timpul printr-o intersecție denivelată. Nici proiectantul, nici beneficiarul nu ar putea să se abată de la regulă, iar proiectantul va studia din start o intersecție denivelată. Ce tip de denivelare, cum va arăta, pe unde și cum va fi, asta va rezulta din studiile de teren, din bugetul aprobat, din condițiile impuse de beneficiar, etc, dar în final intersecția va fi denivelată, nu una în T ca cea din Petricani, unde consultantul lucrării spune cu subiect și predicat (https://www.digi24.ro/stiri/economie/legatura-haotica-intre-autostrada-bucuresti-ploiesti-si-strazile-capitalei-545939) că ,,modul de desprindere a celei mai importante artere rutiere, care pornește din viitoarea metropolă București, spre inima României, este într-o soluție tehnică arhaică, din secolele XVIII-XIX".

În cazul în care nu este totuși posibil să se respecte direcțiile standard de urmat ale beneficiarului, pe masa acestuia ar fi normal să sosească pentru avizare o documentație care să îl lămurească pe deplin de ce proiectantul a ales soluții care ar contraveni acestui ghid, spre exemplu rașchetarea versanților de pe DN57, care conduce la alunecări de teren anuale la Svinița ( 1 (http://www.gds.ro/Local/2009-05-20/Alunecare+de+teren+la+Svinita/), 2 (https://www.mediafax.ro/social/alunecari-de-teren-langa-localitatea-mehedinteana-svinita-2710654) ), în timp ce pe malul sârbesc s-a preferat, acum vreo 50 de ani, o succesiune de tuneluri scurte. 

Dar principala problemă pe care o văd eu e că proiectarea se face punctual, ca pentru cazuri izolate. Centurile, drumurile sau loturile de autostradă care se scot la licitație se proiectează de prea multe ori ca niște insule, fără legătură una cu alta, în loc să fie gândite ca niște piese dintr-un mare puzzle de infrastructură care se va completa în timp. Aici e exclusiv vina beneficiarului, pentru că doar el poate crea și urmări planul de ansamblu, proiectantul lucrează izolat. În sensul ăsta, știind că în viitor vor fi construite A0 și A7 și cunoscând și punctele lor de desprindere, poate nu era exagerat ca beneficiarul să ceară celor care au construit A3 București-Ploiești să execute parțial și viitoarele noduri cu cele două autostrăzi, ca să nu mai fie deranj ulterior. Uite mai jos un mic exemplu că aproape orice lucrare nouă de la noi se gândește izolat, fără vreo corelație cu cele deja existente sau cele viitoare. Sunt convins că oricare din voi ar fi fost avizator de proiecte la CNAIR i-ar fi cerut proiectantului: ,,prelungește, bă, sărăcia aia de ecoduct și peste DN68A, că tot al nostru este și n-ai făcut nimic dacă fiara trece autostrada, dar o calcă o Rabă pe DN".

(https://i.imgur.com/esI05Z7.jpg)

A existat totuși un moment când am crezut sincer că există un plan general și că sunt oameni care urmăresc implementarea lui: atunci când am văzut prima variantă de proiect a nodului A6 cu varianta de ocolire a Lugojului. Proiectul prevedea un nod denivelat și, pe o distanță de 550 de metri, dublarea variantei de ocolire la standard de autostradă. Abia în momentul acela am realizat ce aliniament frumos are centura pe acea secțiune, numai bun de dublat ulterior pentru a continua A6 spre Caransebeș. Mi-am zis: ,,bă, cineva din Companie e tare deștept!". Dar încântarea mea naivă s-a spart ca un balon de săpun după ce beneficiarul s-a răzgândit, i-a cerut proiectantului să termine cu aberațiile și ne-am trezit cu giratoriul mohorât de astăzi :lol:.

(https://i.imgur.com/eVXQPZP.jpg)

Oh, cât de mult am scris și câte prostii :o! Ar mai fi multe de aberat, dar mă opresc aici înainte să fiu banat. Aș avea totuși o sugestie legată de proiectele gândite izolat, fără a se ține cont de viitoarea lor continuitate: se poate întreba la CNAIR cam care sunt costurile pentru distrugerea unor lucrări executate la racordarea centurii Sibiului cu A1 spre Sebeș, la racordarea lotului Lugoj-Deva 4 cu A1 Orăștie-Deva sau la centura Aradului cu A1 spre Nădlac?

Am si eu o intrebare, exista reguli privind plantarea de vegetatie in zonele nodurilor rutiere - bucle si "triunghiuri" ?
Majoritatea la noi sunt sterpe, dar sunt si cateva unde au aparut copacei care par plantati, nu crescuti aiurea.
Prima poza e cu noduri  de pe A10, la Turda chiar e deprimant si sec marele nod rutier chiar daca au mai crescut niste tufe. In poza a doua ( Remetea, Arad Sud)  se vad cativa arbori care azi sunt mult mai mari.
Chiar sunt spatii in care ar aduce beneficii - blocheaza farurile, luminile care pot deranja si au efect benefic asupra mediului

(https://i.imgur.com/OgOzbzDh.jpg) (https://i.imgur.com/OgOzbzD.jpg)

(https://i.imgur.com/UWM9LGEh.jpg) (https://i.imgur.com/UWM9LGE.jpg)

Powered by API/PUM imgur uploader (http://proinfrastructura.ro/poze.html)

Păi sunt plantate. Cu buruieni.
Trecând peste glumă, eu mereu m-am întrebat cum au gândit ei accesul în spațiile alea, acolo fiind nevoie de întreținere, poate un utilaj, un tractor, nu merge doar cu un nene cu motocoasa.

Accesul nu l-au gandit sau cel mult au mers pe ideea lasa ca se descurca Dorel. Pomii aia e posibil sa fie de fapt un caz de "vandalism" eco, i-a plantat cineva fara sa ii pese ca nu e terenul lui sau alte detalii de genul asta.  :D

Un exemplu din Ungaria, de pe noua portiune din M35:

M35 - iesirea provizorie catre 47 (https://www.google.com/maps/@47.4592659,21.5641761,3a,20.8y,58.1h,81.54t/data=!3m7!1e1!3m5!1s11yLlNpLwY_5iYSOH_cKRA!2e0!6s%2F%2Fgeo1.ggpht.com%2Fcbk%3Fpanoid%3D11yLlNpLwY_5iYSOH_cKRA%26output%3Dthumbnail%26cb_client%3Dmaps_sv.tactile.gps%26thumb%3D2%26w%3D203%26h%3D100%26yaw%3D104.673615%26pitch%3D0%26thumbfov%3D100!7i13312!8i6656)

Aici au plantat pomi in interiorul nodului. :)

Si, daca va uitati "de sus (https://www.google.com/maps/@47.45963,21.564252,379m/data=!3m1!1e3)", vedeti ca au lasat acces de pe bucla (inchis cu bariere).

Are cineva semințe de sequoia? Sau de alți arbori/arbuști Că "vandalizez" și eu eco câteva noduri. Dar ce te faci, că vegetația atrage fauna, și ne trezim cu ecosisteme izolate și subspecii gen "canis nodus turdis"

 :lol:

Mai bine incercam cu Paulownia, ca tot s-a defrisat o plantatie in nodul Turda... ;)

da, asta e singura problema - ca daca vegetatia devine prea deasa posibil sa apara si fauna.
dar daca s-ar pune cate un sir simplu de arbori  si ar mai tunde lastarii, nu ar aparea problema. nu trebuie sa fie asa de multi ca si in exemplul de la maghiari

Nu taie ei iarba, dapăi lăstarii sau toaletare de arbori. Dar oricum, tare mi-e frică să nu vedem prin presă vreo mașină intrată în duba doreilor lăsată pe bretele pe undeva, sau cu vreun Dorel luat pe capotă când trecea cu motocoasa de la un spațiu la altul. Am vie în minte amintirea de prin '95 când era să sar cu mașina de pe podul de la Cernavodă, evitând un soldat în termen care urca podul dinspre baltă spre Cernavodă, pe contrasens, împingând un cărucior. Eu cu viteză pe banda a doua, razant pe balustradă că de, Schumacher. Nu știu când și cum l-am evitat. Îmi imaginez aceeași fază pe nodurile noastre pentru că "birocrația oamenilor din birouri" nu a permis un acces decent la spațiile alea.
Cu canicula asta doamne fere' să ia foc iarba aia. Sau, stai așa! Îi reclamăm că e ambrozie acolo, cât mai e amenda?

Quote from: NGC on September 18, 2019, 10:41:11 PM

Quote
ANEXA 6: CERINŢE OBLIGATORII DE PROIECTARE STRUCTURALĂ

Cerintele obligatorii de proiectare a structurilor sunt:
1. Nu se admite pila in zona mediana la pasajele peste autostrada.
2. Toate podurile vor avea panta longitudinala şi transversala pentru a asigura drenarea adecvata a apelor pluviale.
3. Tasarile dalelor de racordare a podurilor trebuie sa fie limitate la maxim 25 mm. Orice tasare in exces care apare inainte de Perioada de Notificare a Defectiunilor trebuie reparata pe cheltuiala Antreprenorului.

Dar sa faca DJ-urile niste "S"-uri aberante este OK? (Cu "corolarul" unor exproprieri aberante...)
Evident, astia nu au baut din aceeasi fantana cu ungurii... Cine nu crede, sa arunce un ochi la "Drumurile vecinilor", ca la unguri cam TOATE sunt cu pila mediana... Azi, in 2019, nu proiecte din urma cu 10 ani!...

Tibi,

La pila mediana sunt de acord. Ma tot bate capul de ceva vreme sa fac un calcul statistic. Cate accidente au fost in zona unei pile mediene, si au fost agravate de prezenta pilei mediene?

Aceasta statistica sa fie comparata cu cate accidente nu ar mai fi fost daca se construiau nu stiu cati cm sau metri de autostrada in plus din banii economisiti prin folosirea unei structure fara pila mediana?

La S-urile pentru supratraversare studiul ar trebuie sa fie facut caz cu caz. (in fapt o traversare oblica fara pile mediana devine si foarte foarte scumpa, si de multe ori de aia se face un S). De ce caz cu caz...pentru drumuri locale, comunale si chiar si judetene care oricum sunt varza inainte si dupa...nu vad problema de a desena niste curbe pentru o viteza de proiectare de 30...40...sau 50 la ora. Pentru DN uri la fel...ar trebuii impusa o viteza minima...si atunci nu prea mai poti face S-uri.

Problemele ridicate de a face exact pe aceasi locatie: Trebuie facut un by pass complet. Acesta devine destul de scump atunci cand trebuie asfaltat, si cu o fundatie calumea. Totul doar pentru a fi folosit vreme de cateva luni cat se face structura principala. Pentru a face acest by pass obligi constructorul sa mearga sa negocieze cu tot felul de propietari, cate odata pentru doar cativa metri patrati. Daca unul vrea 1 million de euro nu prea ai ce ii face. Cat despre vecinii Unguri si ei fac S-uri poate chiar mai urate ca noi. Si e normal. Ca sa aplici acel design standardizat pentru pasajele superioare, nu poti avea foarte multe variabile.

Apropo de "S"uri dupa un pasaj rutier peste o autostrada:
aceasta posibilitate ca o sosea sa treaca perpendicular peste o autostrada/sosea expres este data de calitatea si traficul efectiv de pe ea. Dar un drum judetean important, sau mai ales un DN nu ar trebui niciodata sa se termine cu un"S" dupa ce supratraverseaza o autostrada. Pentru ultimele doua sosele este necesar pastrarii absolute a liniei pe care a avut-o inainte de supratraversare, eventual cu un pod-arc precum f. des intalnim in Polonia(fara picior pe mijlocul autostrazii), sau cu o pila mediana, daca structura e mai ieftina. Eu cred ca la "proiectare" e vorba doar de finantare si nu de gestionare profesionista gandita pentru prezent si viitor.

Ar trebui ca pasajele drumurilor ce intersecteaza autostrada/drumul expres sa isi pastreze traseul (adica fara S-urile alea) daca unghiul ascutit format de traseul drumului si traseul autostrazii nu scade sub o anumita valoare, 70° sa zicem, sau poate mai putin. Iar acest lucru ar trebui trecut si in Normele Tehnice la Capitolul IV - Intersectii de drumuri. Am mai reduce din optimizarile nesimtite pe care le baga unii constructori.

Referitot la Varianta de ocolire Zalau, pe acelasi amplasament s-a proiectat LRDN-Legatura Rapida la Drumul Nordului, proiect ce nu tine cont de proiectul initial al VOZ si nici de "As buit-ul" celor de la Kemna.

Poate sa confirme cineva sau sa verifice ca normele de proiectare din SUA se refera in general doar la 25 de ani durata de viata pt proiecte?

Infirm:

https://www.fhwa.dot.gov/asset/guidance/hif19006.pdf

p7 : 20-40 de ani pentru pavaje, 70-100 poduri.

Salutare,
Odata cu "work from home" am periat dupa mult timp forumul si vreau sa imi arat aprecierea fata de tot ce face API dar si toti membrii acestui forum. Atatea adevaruri triste despre proiectarea cailor de comunicatii citesc incat imi vine sa imi iau campii. Marea mea nemultumire o reprezinta semnalizarea cailor rutiere, fie ele autostrazi, drumuri expres (acest vesnic copil nenascut), drumuri nationale sau semnalizari din orase. Dupa mai mult timp in care am fost implicat in constructiile civile, am schimbat recent macazul spre infrastructura si acum simt pe propria piele aberatiile date de lehamitea sau mai ales de biroctatia uriasa de la nivelul CNAIR. Cum s-a scris si mai sus, pot fi schimbate in bine atat de multe lucruri prin bunavointa dar din pacate te lipesti de un zid la autoritatile statului.
Nici macar pe caile de comunicatii nou construite sau care fac parte din Masterplan nu se gandeste future proof. Acel ciot de DX care e licitat langa Oradea nu are in planul de semnalizare un amarat de semn pentru DX (Drum pentru vehicule) si nici macar la CraPi care este in executie nu am vazut asa ceva. Ca sa nu mai zic de directii indicate aiurea.
In plus nu inteleg alte aberatii gen: toate variantele de ocolire sunt VOx, VOxy in loc sa preia denumirea DN-ului pe care varianta il faciliteaza (e adevarat ca implica modificarea unor adrese, dar vechile trasee pot fi redenumite in strazi, fiind teoretic in interiorul oraselor); sau nu inteleg de ce s-a aprobat semnalizarea A1 Sb, A3 Ms, A3 Cj de parca ar fi autostrazi distincte si nu sectiuni ale acelorasi autostrazi; sau pe unele indicatoare de directionare se mentioneaza localitatea si drumul european, pe altele localitatea si drumul national pe altele doar localitatea...nu exista o gandire unitara.
Nu s-a gandit oare nimeni si sa se schimbe fontul acesta antic al semnelor noastre cu unul mai actual, nu s-a gandit nimeni sa implementeze pe DN-uri, DJ-uri, DC-uri la nivel unitar acei stalpi alb-negru cu catadioptrii care ajuta atat de mult in conditii de vizibilitate redusa. Probabil ca nu, pentru ca traim in tara lui "merge si asa". And and and dar ma opresc aici.
Sper ca macar peste ceva timp, o parte dintre cei mai activi tipi de pe acest forum sa ajunga sa poata schimba ceva in CNAIR dupa disparitia dinozaurilor...

(https://i.imgur.com/MGiHvgl.jpg)
Powered by API/PUM imgur uploader (http://proinfrastructura.ro/poze.html)

De ce am pus imaginea asta ??
    Am avut timp în acest loc să mă gândesc (mai mult de 12 ore) la modul la care se gândește/proiectează o intrare/ieșire de pe o autostradă; așa că am analizat și gândit comparativ cu ce avem la noi....., la bretelele de acces....
    Aici este vorba de o bretea de acces/conectare cu banda de rulaj de 4m și caroiaj adițional de spațiu protejat de încă 4m. Între glisiere am 8m, pe/cu UN SINGUR SENS și glisieră joasă H=0,75m !! Și comparam cu breteaua cu dublu sens de pe A1 la ieșirea "Cunța/Săliște" (și nu numai, de pe A1, printre altele și marasmul cu girațiile de Sebeș), unde între glisiere cu H=1,65m ambele benzi fac un TOTAL de 7,20m lățime.....
    La noi "chichinețe" în punctele de joncțiune !!

oare molozul din constructii nu poate fi folosit la terasament? Ma refer la faianta, gresie, adeziv ceramica, bca, ciment, rigips, chiuvete, vase de toaleta si se mai mai scoate la renovarea unei cladiri.
Banuiesc ca este destul moloz depozitat in gropile de gunoi (zilnic trec masini incarcate pe toate stradutele)

Din cate stiu, nu se poate folosi orice, chiar si din ce ai precizat tu. Ar trebui sa fie materiale de o anumita marime care sa poata fi compactate destul de bine, sa aiba o aderenta buna intre ele astfel incat sa nu lucreze in timp fundatia acelui drum.

Prin diverse tari se mai foloseste, insa este sortat inainte.

^
In restul europei se cam face asta. Stiu ca in Bavaria cam 90% de gunoi dupa o renovare ajung in strada.
Dar pentru asta trebuie un sistem de reciclare care costa si cere nevoie. Si daca acest gunoi e aruncat la Rudeni si Glina cu restul gunoiului, nu mai prea ai ce sa faci, trebuie sortat din start.

Dar da, in principiu s-ar putea gasi material de constructie in Bucuresti pentru Centura.

singura operatiune pe care am vazut-o live pe centura AB....Elis Pavaje aveau concasoare care zdrobeau efectiv resturi din demolari,dar atentie exclusiv betoane...fara caramida sau BCA....si o marunteau bine....probabil o bagau la dalele de beton...dar mai putin maruntita merge sigur la terasamente....am un amic in SUA care lucra la asa ceva...concasa betoane pt terasamentele drumurilor....dar si acolo...exclusiv beton

^
Merge si beton. Cel mai bine in strat de balast, dar se poate chiar si in strat de asfalt sau beton. De exemplu Austria are anumite directive in ce masura poate fie folosita beton reciclat:

https://ec.europa.eu/growth/tools-databases/tris/en/index.cfm/search/?trisaction=search.detail&year=2007&num=385&dLang=DE

apropo de latimea benzii de circulatie prin oras, circulam pe bulevardul Mamaia(din Mamaia) si banda aia e siiiigur mai scurta de 3m, are cineva  cunostinte legate din ce categorie face parte?  ORDIN nr. 49 din 27 ianuarie 1998 (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/14665)

Strada aia a fost proiectată să fie Sambadrom pentru care alegorice, conform regulamentului local legumistanez

O sa fac un pic de off-topic, dar nu stiu unde sa postez si aici sunt cele mai multe filmari. De ce la toate trecerile de cale ferata se face trecerea cumva in unghi niciodata perpedincular? Am -1 cunostiine in domeniu?

Daca este un loc mai bun pentru intrebarea asta, va rog sa o mutati  O:-).

In rest ce vad pe filmare e ca multa lume e derutata de nou sens giratoriu, am vazut o masina neagra care a facut tot sensul ca sa mearga spre cluj, cred ca de aia se face si asa mare coloana la intrare in sens dinspre cluj.

Quote from: TibiV on July 31, 2020, 02:55:02 PM
^^^^
Asta ar merita trimisa direct la "Perle si ineptii.. Cu ziaristii!"

"Potrivit caietului de sarcini, viteza de proiectare a traseului, atât în plan orizontal cât și în plan vertical, este de 100 km/h."

Nu stiam ca automobilele au mai nou variometru... Si inca etalonat in km/h, nu in m/s !...  :lol:

Abia astept sa vad cum arata o masina dupa 2-3 secunde de deplasare cu 100 km/h "în plan vertical"...  :D

Nu e chiar ineptie. Poti avea un drum care sa corespunda vitezei de proiectare de 100 km/h in plan orizontal (adica sa aibe curbe line, cu raza de curbura mare), dar sa nu corespunda in plan vertical: adica sa ai pante foarte mari cu treceri rapide intre zone de urcare si de coborare. De exemplu, parca pe autostrazi (viteza de proiectare 130 km/h) poti avea panta de max. 4%, dar pe DNuri ajungi si la 8-10% in anumite cazuri.

Parca cel mai abrupt drum pe unde am fost a ajuns la 25% daca tin bine minte, zici ca urcai cu racheta in sus asa te baga in scaun.

Știu eu vreo 2 cățărări în Spania și una în Italia ce au porțiuni de peste 25%.Angliru, Cuito Negro și parca mai este una din tara Bascilor. Apar des prin tururile cicliste.

Quote from: csebi24 on July 31, 2020, 10:10:41 PM
De ce la toate trecerile de cale ferata se face trecerea cumva in unghi niciodata perpedincular? Am -1 cunostiine in domeniu?

Cand autostrada intersecteaza un DN sau un DJ e usor sa muti acel DJ astfel incat ele sa se intersecteze perpendicular. Linia ferata insa nu o muti caci ai nevoie de alte raze de curbura. La fel si in cazul autostrazii, nu poti veni cu ea perpendicular caci si ea trebuie sa aiba anumite raze.

In plus: caile ferate, ca si autostrazile, se construiesc in general in lungul vailor. Caz in care e firesc ca ele sa mearga oarecum paralel si in cazul putinelor intersectari unghiul sa fie destul de ascutit.

sper ca cineva sa ia taurul de coarne si sa interzica acele S-uri de la relocarile de DJ/DN...avem si aici un drum drept a carui gemoetrie este stricata si siguranta puternic alterata...stiu ca s-a tot discutat dar e ceva grotesc sa construiesti asa in 2020...in loc sa faci exact opusul...sa corectezi cat mai multe curbe si declivitati

Se pare ca noi doi suntem singurii pe care ii deranjeaza S-urile de la relocarile de drumuri secundare...

S de la secundar.

Probabil cand o sa avem pila pe mijloc A atunci o sa avem I si nu S.

Ma mir ca au renuntat la telefoanele de pe A.

Nu iau apărarea cnair, da' din ce am înțeles, nu se mai fac drumuri drepte-drepte, din cauză de plictiseala si efect tunel.
Dacă am înțeles greșit, dau mai departe greșit cu scuzele de rigoare.

asta e motiv doar pentru autostrazi. Un drum judetean nu are cum sa fie monoton. Si oricum nu e folosit pentru tranzit. Daca te plictisesti in 15-30 min cat dureaza de obicei o calatorie pe un DJ....atunci ai o problema mai mare ca S-ul

Proiectare....,. proiectare.....,; uneori gândești că "se gândeșete" în ciuda ergonomiei, a practicului, a logicului.......
    Vin/revin cu:  - giratoriile din DN-uri și conectările  cu autostrăzile noastre.... Mizeriile (de atâția ani) de girații din A1/DN1 de la Sebeș/Lancrăm, de la Simeria DN7/DN66 cu A1, apoi la centura Carei... și mai sunt ele, dar astea pentru anumite categorii de transporturi sunt capitale pentru trecere/acces.   ABIA Umbrărescu, pe Centura Bacău a făcut niște girații mai omenoase/practice și mai ușor abordabile, cu o înclinație a conului mai mică, iar la intrări-ieșiri din/pe bretele, a mai pus cca 1-1,5m de "biscuiți", pe dreapta asfaltului, furând din raza de curbură în avantajul celui ce intră în girație.... "Metrul" ăsta de biscuiți este de un imens ajutor chiar și pentru amărâții de 16,5 m lungime ai unui tir normal.....
    Mai zilele trecute m-am oprit și am măsurat "frumusețea" de bretea de ieșire dinspre Lugoj, din A6, km 00 și trecerea spre A1 km 459, spre Timișoara-Arad..... ABIA acum, după o reparație capitală, în urma nivelării parapetelor de aici de către un "lipsit de noroc", s-a mărit lățimea bretelei de la 4,20m cât aveam acum doi ani, la 4,75m.... (pfuaiii ce de lățime, la conectarea ÎNTRE DOUĂ AUTOSTRĂZI....), dar mai este "un dar", pe dreapta sensului ai un parapete de 1,56m înălțime și pe stânga (bine că nu l-au făcut TOT AȘA de înalt), ai "abia" 0,79m... Nu mai vorbesc de Nodul Pecica, unde ai abia 4,50m lățime dar parapeții la mijlocul virajului pe ambele părți au 1,60m înălțime.... O distracție pentru o combinată de lungime/lățime....
   Și mai este o treabă cu nenorocitele de semne de circulație, BETONATE.... ori le tai și le resudezi, ori le pui la pământ și dumnezeu cu mila.... Nu pot fi și la  noi (CA LA ALȚII) băgate-n niște bucșe (la nivelul insulei) și strânse cu șurub sau pur și simplu o bucșe destul de adâncă (pentru a nu fi scoasă de-un vânt mai puternic și bucșa să aibă profil pătrat anti-răsucire, la fel ca și terminația de jos a piciorului/catargului semnului respectiv ??  Ajungi la el, îl ridici, treci peste insulă îl pui frumos înapoi și cu asta basta !!

@dr4qul4: ne, ce povestesc eu e despre drumuri "normale" (nationale/judetene), in afara localitatii, care nu se mai fac ata, ci curbate, ca asa le-a dat lor mai bine. Am gasit si o motivare:

Quotezu lange Gerade vermeiden: == evitate dreptele prea lungi
−   wirken eintönig und ermüdend; == efect obositor si monoton
−   verleiten zu überhöhter Geschwindigkeit; == conduc la viteza marita
−   erschweren die Abschätzung von Geschwindigkeiten und Entfernungen entgegenkommender Fahr-zeuge (-->  riskante Überholmanöver); == ingreuneaza estimarea vitezei si distantei pana la circulatia din sens opus (=> depasiri riscante)
−   Gefahr der Blendwirkung bei Dunkelheit. == pericol de orbire pe intuneric.

   Revin la tema PROIECTARE......  Aveți aici o imagine cu ceea ce a făcut Umbrărescu, la girațiile de pe VO.2T.BC (Bacău).

Ei, pentru unii profesioniști, priviți și închipuiți-vă, ce ar fi însemnat o glisieră la drepta dungii albe din dreapta girației; cât de prietenoasă si abordabilă este în situația asta, fără chinuri și complicații la trecerea pe aici, chiar cu ''low bed'', cu lățime și lungime...... Spațiu generos, raze suplimentare pentru manevră, nervi puțini, timp redus la MINIMUM pentru trecere și deranj al traficului.......
     NU SE POATE PESTE TOT AȘA ???????


(https://i.imgur.com/Xe35Rz4h.jpg) (https://i.imgur.com/Xe35Rz4.jpg)


(https://i.imgur.com/Hh1b9Ldh.jpg) (https://i.imgur.com/Hh1b9Ld.jpg)


(https://i.imgur.com/fOLAE22h.jpg) (https://i.imgur.com/fOLAE22.jpg)
Powered by API/PUM imgur uploader (http://proinfrastructura.ro/poze.html)

E interesant ce vor face intre sensuri, daca vor asfalta si acolo zona mediana. Daca nu, vom avea parte de o vegetatie /tufe de toata pomina cum erau/ (mai sunt?) pe A3 Ploiesti- DNCB.

In Ungaria în zona mediana a autostrăzilor, pe unele porțiuni, exista un gard din vegetație. Infinit mai eficient decât panourile anti orbire de la noi.

Da, dar ăla trebuie întreținut și tăiat de 2 ori pe an. Arată foarte bine, e eficient, dar nu știu dacă m-aș risca să avem bălării care să intre pe banda 2 pentru că nu le-a mai tăiat nimeni de câțiva ani.

Mult mai periculos mi se pare panoul antiorbire facut din bucatile alea de plastic verde care sub bataia soarelui devin casante si se rup la prima bataie de vant.
Gardul viu, fie si neintretinut, nu va ajunge niciodata pe carosabil pentru ca va fi mereu retezat de masini. E suficient sa te uiti la o zona cu copaci aproape de acostamentul drumului si ai sa vezi ca si netoaletati nu ajung sa le creasca crengile in zona carosabila.

Prefer oricand varianta asta:
(https://i.postimg.cc/6yHHYQtG/ungaria.png) (https://postimg.cc/6yHHYQtG)
...fata de asta:
(https://i.postimg.cc/0KnS5rcG/romania.png) (https://postimg.cc/0KnS5rcG)

Ar mai fi si varianta asta cu panou antiorbire din material textil semitransparent insa si asta se deterioreaza in timp, chiar tin minte ca am vazut in Ungaria, in zonele unde era montat, sute de metri daca nu chiar kilometri unde era lipsa.
(https://i.postimg.cc/VdsGqtQ8/ungaria2.png) (https://postimg.cc/VdsGqtQ8)

Eu am vazut in Grecia asa ceva si mi s-a parut ca nu a fost niciodata curatat. Am trecut de 5 ori prin zona si ultima data (iulie 2019) o mare parte era deja uscata din lipsa de precipitaii probabil. Dar isi facea treaba cu brio. A fost singurul tronson in care nu am fost orbit absolut deloc.

Eu nu mi-as face griji ca o sa creasca prea mari, eu mi-as face griji ca nu o sa creasca fiindca dpmdv consider ca aceasta solutie ar fi mult mai usoara si facila si nu cred ca o sa vina nimeni sa le "imprumute" pentru foc sau alte motive. Chiar ma intrebam de ce nu se proiecteaza autostrazile cu asa ceva de la inceput. Cand se incepe constructia autostrazii se poate incepe cu o pepiniera de gard viu si la finalizare ar fi deja de peste 50-70 de cm si poate fi transplantat direct. Iar dpmdv problema udarii frecvente s-ar putea rezolva destuld e usor in perioadele secetoare cu ajutorul unui sistem de picurare alimentat de o pompe eoliana daca nu exista apa pe un deal de unde sa curga prin cadere.

Iar daca va faceti griji ca o sa ajunga copacii in drum, eu prin Bulgaria de la Ruse spre sud (sud de Veliko tarnovo) sua vest (spre Plevna) nu m-am lovit in nici un an de vreun copac care a crescut pana in mijlocul drumului. Pe alocuri este chiar tunel si se circula extrem de bine nu s-a blocat drumul de catre vegetatie. Cat despre problema inzapezirilor generate de viscol nu cred ca s-a auzit.... Concider ca acele perdele forestiere in lungul DN/A ar fi foarte eficiente. Si chiar nu inteleg de ce nu se implementaza si pe la noi (in afara de lipsa fondurilor pentru dezproprieri).

Edit: In timp ce scriam si eu, Kidu a explicat extrem de bine de ce nu o sa ajunga in drum copacii.

Romania are o clima care nu prea se preteaza la parapet median cu vegetatie. Primavara ploua destul de mult si in mai-iunie plantele se dezvolta exploziv necontrolat, apoi in iulie-august se usuca complet si arata urat. De asemenea la modul general orice interventie pe o banda de circulatie pe care se merge teoretic cu 130-140 si practic unii si cu 160-170, reprezinta un urias pericol. In tarile cu multi km de autostrazi, in ciuda masurilor se protectie, anual au loc cateva accidente cu morti din aceasta cauza - fie angajati ai companiilor de drumuri, fie soferii care intra in utilajele folosite. Asadar cea mai sigura varianta este cea in care NU ESTE NEVOIE NICIODATA DE INTRETINERE.

Eu sunt mai eco-friendly, dar as merge tot pe varianta fara vegatatie.
Odata trebuie sa gasesti masina stationata pe banda 2, cand tu mergi in coloana cu 140  SI dupa realizezi ca e mai bine fara - poveste petrecuta in Ungaria.

Intre bretelele de la intrare/iesire ... sa faca padure!  :lol:

Exact, cine vrea peisagistica si natura se poate exprima pe marginea autostrazii. Dincolo de gardul de protectie, pe zona expropiata, mai ales la deblee si ramblee se pot face adevarate parcuri / gradini / paduri. La bretele da, dar cu atentie sa nu afecteze vizibilitatea. Deci ideal 5-10m de gazon langa bretele si abia apoi copaci / arbusti.

In caz de ceata si viscol ajuta foarte mult incadrarea cu totul a autostrazii intre perdele forestiere. La trafic suficient ceata este complet spulberata de pe autostrada si ramane la 5-10m peste ea, circuland peste crestele copacilor. Pe timp de viscol perdeaua forestiera elimina aproape complet riscul de troienire. Intre cele 2 perdele forestiere ninsoarea devine aproape una normala, verticala. Evident discutam de paduri ajunse la o oarecare maturitate.

Daca va uitati pe autostrazile din Germania pe margine, o sa vedeti ca padurile care o marginesc au copaci 99% cu aceeasi grosime. Adica sunt paduri PLANTATE in ultimii 30-40-50 de ani. Intr-o padure virgina trebuie sa existe si arbori seculari, cu diametre considerabile, de 80-150 cm. Ori asa ceva nu exista in Germania decat in mod absolut rarisim. Mergi pe autostrada si zici ca toata Germania e o padure. Nici vorba de asta. Totul e plantat fix de-a lungul autostrazilor. Asta trebuie sa facem si noi.

Latimea de expropriere trebuie largita, MAI ALES LA CAMPIE, si plantate perdele forestiere de 40-60m latime pe ambele parti. Deci expropriere ca. 200m. Zona forestiera se poate preda Romsilva, nu trebuie sa ramana in grija CNAIR.

La noi in tara A1 a avut initial vegetatie pe spatiul dintre sensuri. Erau niste arbusti, o specie de salcim pitic. Cu ocazia modernizarii din anii 1998 - 2000 i-au taiat si au betonat locul in forma actuala. Mie imi placea mai mult cu salcimi pe acolo. Nu existau insa parapete intre sensuri ci doar niste stilpisori cu catadioptri. Imi aduc foarte bine aminte pentru ca in vara anului 1989 Dacia noastra a fost putin scapata de sub control si a ajuns pe acel spatiu median, lovind cu bara un astfel de stilp ce a indoit-o si a spart farul sting. Noroc ca salcimii erau tineri si flexibili si nu ne-au trimis pe contrasens.

O să vă explic de ce nu merge vegetație în România între benzi, cel puțin în sud unde avem viscole, și nici alte metode sau tipuri de parapeți (din beton, gard de plasă etc.). Ar acționa ca niște parazăpezi și s-ar umple de zăpadă toți cei 200 km ai sensului de mers București-Constanța de pe A2, la fiecare ninsoare, adică din 2 în 2 săptămâni. Poate pe alte sectoare din țară unde nu sunt vânturi ar fi posibil, dar uitându-mi pe harta de vânt a României nu avem zone ferite, minimul este de 22m/s sau aproximativ 80 km/h.

(https://i.imgur.com/X6A9hIV.gif)


Și atunci singura metodă anti-orbire care a rămas eficientă în caz de ninsoare viscolită au fost omniprezentele obstacole verzi. La fel cum singura metodă de separație a sensurilor, care lăsa vântul să treacă cu tot cu zăpadă, erau parapeții cu glisiere zincate, care sunt denumiți ,,ghilotine" de către motocicliști, și vă imaginați de ce.

@vancouver,
Strict legat de parapetele medial vegetal, sunt de acord ca cel mai indicat este cel ce nu are nevoie de intretinere insa M5-ul maghiar e la 100 km de Arad, e aceeasi clima, ei cum fac sa o intretina si sa o pastreze verde? Nu prea ma convinge argumentul asta.

@RaduG,
Pot sa va spun ca nu am vazut niciodata troiene de zapada in pusta maghiara adunate pe M5 si circul foarte des pe acolo, la ce clima avem mai ales in zona de Vest, zapada este o rara-avis, nu trebuie aleasa o solutie unitara la nivel de tara insa as incerca mai multe solutii pentru a o gasi pe cea mai potrivita.

Ca sa concluzionez, pot fi de acord ca parapetele median vegetal n-o fi cea mai buna solutie insa ceea ce avem noi in prezent este una din cele mai nefericite solutii gasite pentru ca:
-reprezinta un risc pentru siguranta rutiera, am vazut pe viu bucati de parapete rupte de vant
-mentenanta chiar mai dificila decat la un gard viu, multe suruburi de prindere, si aici exista risc pentru angajatii CNAIR-ului
-nu e deloc ieftina
-fiabilitate redusa, plasticul are durata scazuta de viata in soare insa fara s-o dau in scenarita, poate asta se si doreste de cineva care capuseaza in calitate de furnizor
-estetic arata ca naiba, mai ales cand sunt mereu bucati lipsa
-in drumurile facute de mine prin Europa eu n-am mai gasit nicaieri parepetele median de la noi, oare de ce?!

Cred ca solutia de pe A8-ul german cu dublu parapete New Jersey, nefixat in sol si cu umplutura de pamant/nisip poate fi o alternativa, atat ca implementare, intretinere cat si ca si cost.
N-as vedea o mare tragedie nici daca nu s-ar mai monta acele plastice verzi.

Orbirea pe autostrazi este in general o non-problema. Geometria caii de rulare (profilul longitudinal) plus standardele pentru iluminatul vehiculelor ar trebui sa previna si limiteze orice forma periculoasa de orbire - chestia asta este explicit scrisa in normativele TEM dupa care sunt copiate cele romanesti.

Majoritatea tarilor nu monteaza panouri anti-orbire decat in cateva situatii, unde sunt necesare pentru ca nu se poate garanta din geometrie ca nu va exista orbire periculoasa. De exemplu:
- anumite curbe, rampe si pante;
- noduri unde bretelele se apropie prea mult sau la un unghi rau de sosea
- unde o cale ferata merge paralel cu drumul, aproape de drum (farurile locomotivei nu sunt calibrate la fel ca cele ale masinilor)

Stiu ca Ungaria (care e una din putinele tari care monteaza anti-orbire generalizata) a ales asta pentru ca, la inceputul anilor '90, cand si-au facut normativele, majoritatea parcului auto era ex-sovietic, care nu respecta standardul de iluminare european din epoca. Au ales panza neagra pentru ca era ieftina, si, in viitor, usor de scos (doar ca si la ei normativele rutiere sunt invechite, ca si in Romania, si nu s-au mai scos din standard).

Solutia corecta este, deci nimic. Fara paletele alea verzi, de care nu are nimeni nevoie, fara panza neagra, fara nimic de genul. Merge in Germania, Spania, Franta, Danemarca, Cehia, etc. fara ele, inseamna ca merge si in Romania.

Spatiile verzi pe mediana sunt o prostie. Crengile lovite la 130 km/h sunt un pericol imens, deci nici vorba de "se poate lasa asa fara toaletare". Toaletarea este complicata, si poti avea ghinionul sa-ti prinda vreun copac radacini aiurea, care sa faca ingrijirea zonei scumpa. Si ai oricum nevoie de parapete median; copacii si arbustii nu ofera o iesire in decor sigura si controlata (ci fix pe dos, sunt pericole), asa ca esti nevoit sa instalezi parapete (mai) complicat.

Bucuresti - Pitesti comunist era haos curat: avea "arbustii" pe mediana, asa ca se facusera zeci de bucle de intoarcere pe mediana... Totul era o varza, de altfel. Era plin de vanzatori de covrigi "la sirag", d-aia tari ca piatra, struguri si mere pe marginea autostrazii. Opreai si-ti luai, pana la modernizarea din '99 asa a fost.

Prietene nu sunt chiar de acord, exista suficiente specii arbustive autohtone rezistente la seceta ce nu necesita irigare si ce pot fi utilizate fara probleme, cu intretinere minima in loc de fiare si plastice...
Un singur sir de arbusti pe mijloc e suficient si crede-ma ca orice fruza verde e preferabila cand ai de a face cu gazele de esapament!
:) :) :)
Acelasi lucru e valabil si pe marginea drumurilor sau autostrazilor.
Solutia cea mai la indemana se numeste lemn cainesc (Ligustrum vulgare).

   BUN GĂSIT în noul an și sănătate, tuturor !!   Vorbeam de proiectare giratorii, cu o pagină mai înainte....... Mi-a căzut sub priviri un scurt clip și iată cam cum arată ceva "ca lumea" și pe margini și la cercul/conul central..... "Sensuri giratorii în Olanda" de pe  "Drivers SM" !!

https://www.facebook.com/watch/?v=621711305364601

Extraordinar! Chiar ieri am vazut un clip pe youtube cu giratoriul de la intrarea pe A3 venind de pe centura Bucurestiului. Se intra in giratoriu cu doua benzi, e o prima iesire iar a doua iesire duce spre autostrada pe o singura banda. Acolo e un punct de conflict. Tipul care filmase a intrat in giratoriu pe banda 1 si era suparat ca unul de pe banda 2 care era putin mai in fata nu i-a acordat prioritate. Si eu am patit-o odata acolo si nu intelegeam de ce ma claxoneaza unul din spate. Mie mi se pare logic sa te asezi pe banda a doua daca nu vrei sa iesi pe prima la dreapta si cita vreme ai un avans fata de cel de pe banda 1 pe care in acel loc nici nu prea il poti vedea, e normal sa treci primul. Se pare insa ca nu e regulamentar dar ce e sigur e ca pot aparea situatii periculoase din cauza numarului diferit de benzi din giratoriu si din drumurile conexe.

Poate au mai fost postate aceste reglementări, pe undeva prin alte pagini/subiecte/teme.  Deocandată ORDINUL 1296 valabil
, pentru un remember, aprobat 30/08/2017, publicat în M.O. 746 / 18 septembrie 2017 și înlocuiește OMT45/1998 publicat în  MO 138
bis/1998.
2.6.Lăţimea  platformei  şi  a  părţii  carosabile  se  stabileşte  în  funcţie  de  clasa  tehnică, de categoria funcţionalăşi de elementele prevăzute în anexa nr. 1, astfel:
   (A)Lăţimea platformei: a)minimum 26 m (minimum 23,5 m în condiţii dificile de traseu), la autostrăzi, la care se adaugăşi lăţimea de lucru a sistemelor de protecţie; b)între 17 m şi 21,50 m, la drumurile cu 4 benzi de circulaţie, la care se adaugăşi lăţimea de lucru a sistemelor de protecţie; c)între 7 m şi 12 m, la drumurile cu două benzi de circulaţie, la care se adaugăşi lăţimea de lucru a sistemelor de protecţie; d)5 m, la drumurile cu o bandă de circulaţie, la care se adaugăşi lăţimea de lucru a sistemelor de protecţie; e)3,50 m, la drumurile vicinale, la care se adaugăşi lăţimea de lucru a sistemelor de protecţie.
   (B)Lăţimea părţii carosabile: a)15 m (14 m în condiţii dificile de traseu), la autostrăzi; b)14 m la drumurile cu 4 benzi de circulaţie; c)între 5,50 şi 7 m, la drumurile cu două benzi de circulaţie; d)4 m, la drumurile cu o bandă de circulaţie; e)2,75 m, la drumurile vicinale.
2.7.Zonele  mediane  la  autostrăzi se  proiectează  echipate  cu  sisteme  de  protecţie (parapete  unidirecţionale),  prevăzute,  după  caz,  cu  dispozitive  speciale  antiorbire,  sau plantaţii de arbuşti. La drumurile cu 4 benzi de circulaţie se poate prevedea o zonă mediană pe care se pot amplasa separatori fizici.
2.8.Lăţimea  platformei  pentru  drumurile noi  se  va  dimensiona  astfel  încât  să  fie  asigurată lăţimea de lucru a sistemelor de protecţie a circulaţiei.

Quote from: JohannDB on January 03, 2021, 01:23:00 PM
2.7.Zonele  mediane  la  autostrăzi se  proiectează  echipate  cu  sisteme  de  protecţie (parapete  unidirecţionale),  prevăzute, după  caz,  cu  dispozitive  speciale  antiorbire,  sau plantaţii de arbuşti.

Deci exista in normative....  O:-)

  Tot de proiectare...... Se mai vorbea și pe la spațiile de servicii......

   Ministerul Transporturilor - MT
Reglementarea tehnică privind proiectarea și dotarea parcărilor noi, a locurilor de oprire și staționare, aferente drumurilor publice, situate în extravilanul localităților din 30.08.2017
Text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 745 din 15 septembrie 2017.
În vigoare de la 15 septembrie 2017

CAPITOLUL II Dotările minimale necesare parcărilor noi
Art. 3. -
(1) Dotările minimale necesare parcărilor noi adiacente drumurilor naționale europene sunt următoarele:
a) sistem de canalizare menajeră și pluvială;
b) surse de energie electrică și apă;
c) sistem de iluminare exterioară;
d) parcările vor avea locuri de parcare, inclusiv pentru persoane cu dizabilități locomotorii;
e) zonă intermediară de protecție;
f) spații de agreement, inclusiv accese pentru persoane cu dizabilități locomotorii;
g) WC cu acces și pentru persoane cu dizabilități locomotorii;
h) imprejmuire
i) zone pentru resturi menajere sau coșuri de gunoi

(2) Se pot prevedea și spații special amenajate pentru controlul prin cântărire al vehiculelor rutiere.

(3) Pentru dotarea parcărilor și locurilor de oprire și staționare, aferente drumurilor publice, exproprierea terenurilor adiacente acestor drumuri se va face în conformitate cu legislația în vigoare pentru lucrări de utilitate publică.

(4) În cazul drumurilor naționale europene, drumurile de acces la parcări și locurile de oprire și staționare și drumurile de circulație internă vor fi cu sens unic.

(5) Parcările și locurile de oprire și staționare trebuie să fie separate de drumurile naționale europene printr-o zonă intermediară de protecție, de minimum 5 m.

(6) Parcările și locurile de oprire și staționare existente vor fi modernizate și dotate în conformitate cu prevederile prezentei reglementări, pe măsura reabilitării drumurilor pe care sunt realizate.

(7) Parcările drumurilor sus-menționate pot fi prevăzute suplimentar cu spații pentru servicii, ce includ stație de alimentare cu carburanți, service auto, motel, restaurant.

Art. 4. -

(1) Dotările minimale necesare parcărilor noi adiacente drumurilor naționale principale și secundare sunt următoarele:
a) sistem de canalizare menajeră și pluvială;
b) surse de energie electrică și apă;
c) sistem de iluminare exterioară;
d) locuri de parcare, oprire și staționare pentru autoturisme, autocamioane și autobuze;
e) zonă intermediară de protecție;
f) bănci și mese;
g) WC cu acces pentru persoane cu dizabilități locomotorii;
h) împrejmuire;
i) zone pentru resturi menajere sau coșuri de gunoi.

(2) Se pot prevedea și spații special amenajate pentru controlul prin cântărire al vehiculelor rutiere.

(3) Pentru dotarea parcărilor și locurilor de oprire și staționare, aferente drumurilor publice, exproprierea terenurilor adiacente acestor drumuri se va face în conformitate cu legislația în vigoare pentru lucrări de utilitate publică.

Art. 5. - Locurile de oprire și staționare existente se vor dota cu:
a) coșuri de gunoi;
b) mese și bănci;
c) sursă de apă, eventual.

Art. 6. -
Dotările minimale necesare parcărilor noi adiacente drumurilor județene și comunale se vor stabili de administratorul drumului.

Art. 7. -
(1) Construcțiile din interiorul locurilor de parcare, oprire și staționare vor fi prevăzute cu:

a) instalații de încălzire și instalații electrice;
b) instalații de ventilație și climatizare;
c) instalații sanitare.

(2) Instalațiile prevăzute la alin. (1) se vor proiecta și se vor executa conform reglementărilor legale în vigoare.

(3) Construcțiile aferente utilităților se vor amenaja la minimum 10,0 m pentru drumurile naționale europene (față de marginea părții carosabile) și la 5,0-7,5 m pentru celelalte categorii de drumuri publice.
(4) În cazul drumurilor naționale principale și secundare, drumurile de acces la parcări și locurile oprire și staționare și drumurile de circulație internă vor fi cu sens unic.

(5) Locurile de parcare, oprire și staționare trebuie să fie separate de drumurile naționale principale și secundare printr-o zonă intermediară de protecție de minimum 3,5 m.

CAPITOLUL III Condiții generale de realizare a locurilor de parcare, oprire și staționare
Art. 8. -

(1) Locul de parcare, oprire și staționare este o zonă de odihnă, separată fizic de drumul public, în care spațiile destinate staționării vehiculelor sunt separate printr-o zonă de protecție față de marginea drumului, mărginită de borduri denivelate și dimensionată în funcție de categoria acestuia.

(2) Dimensiunile locurilor de parcare, oprire și staționare se vor stabili în funcție de volumul traficului, de componența acestuia, de distanța dintre două locuri de parcare, oprire și staționare succesive și de distanța dintre locurile de parcare, oprire și staționare și alte spații ce asigură servicii similare, de topografia terenului și de valorificarea avantajelor oferite de mediul ambiant.

(3) Suprafețele minime includ platformele locurilor de parcare, oprire și staționare și spațiile pentru servicii, iar în funcție de categoria de drum sunt de:
a) 4.000 m2 pentru parcările adiacente drumurilor naționale europene, drumurilor naționale principale și secundare;
b) 1.500 m2 pentru locurile de parcare, oprire și staționare adiacente drumurilor județene și comunale;
c) în zonele de munte cu interes turistic suprafețele minime prevăzute la lit. a) și b) pot fi reduse la 3.000 m2 pentru drumurile naționale europene și drumurile naționale principale și secundare, iar pentru drumurile județene și comunale suprafața minimă poate fi de 1.000 m2.

N O T Ă..... Făcută de Adrian Stirbu în 20.09.2017, pe Linkedin, într-o comparație, spune : """""Între altele, prin noua reglementare suprafețele minime ale locurilor de parcare (ce includ platformele locurilor de parcare, oprire și staționare și spațiile pentru servicii) au fost reduse:
-           de la 5.000 mp la 4.000 mp - pentru parcările adiacente drumurilor naționale europene, drumurilor naționale principale și secundare și
-           de la 2.000 mp la 1.500 mp pentru locurile de parcare, oprire și staționare adiacente drumurilor județene și comunale.
De asemenea, se majorează distanța recomandată între două locuri de parcare, oprire și staționare succesive pentru drumurile naționale europene (la 30 km) și drumurile naționale principale și secundare (la 50 km).
  Reglementările anterioare (privind proiectarea și dotarea locurilor de parcare, oprire și staționare, aferente drumurilor publice, situate în     extravilanul localităților) aprobate prin Ordinul MT nr. 2264/2004 sunt abrogate începând cu data de 15.09.2017. """""

(4) Dimensiunile locurilor de parcare, oprire și staționare prevăzute la alin. (3) nu includ suprafețele eventualelor stații de distribuție a carburanților auto sau ale spațiilor de cazare.

(5) Schițe de amenajare ale locurilor de parcare pentru drumurile naționale și județene sunt prezentate în figurile 1 și 2. Aceste schițe nu sunt obligatorii, proiectanții putând reamplasa diferitele obiecte în conformitate cu condițiile fiecărui amplasament.

Art. 9. -
(1) Distanța recomandată între două locuri de parcare, oprire și staționare succesive este de:
a) 30,0 km, pentru drumurile naționale europene;
b) 50,0 km, pentru drumurile naționale principale și secundare;
c) pentru drumurile județene și comunale, se stabilesc de către administratorii drumurilor respective.

(2) Alegerea amplasamentului locurilor de parcare, oprire și staționare se va face prin luarea în considerare a următorilor factori:
a) topografia terenului;
b) traseul în plan și în profil longitudinal, evitându-se amplasamentele pe sectoarele de drum cu declivitate mai mare de 4% sau în curbă;
c) apropierea față de localități;
d) valorificarea punctelor de atracție turistică;
e) evitarea deteriorării valorilor peisagistice sau istorice;
f) amplasarea optimă față de rețelele de alimentare cu apă și canalizare, rețelele electrice, rețelele telefonice, urmărindu-se racordarea la rețelele de utilități existente;
g) asigurarea vizibilității, ținându-se cont de elementele geometrice ale drumurilor.

Art. 10. -
Accesul la locurile de parcare, oprire și staționare va fi realizat în conformitate cu prevederile Normativului de amenajare a intersecțiilor la același nivel, cu semnalizare corespunzătoare, în conformitate cu legislația în vigoare.

  Pentru completări, legat de sursele de curent, de ferestre, de reclame luminoase, etc, citiți aici     https://lege5.ro/Gratuit/ge3tenrtgqza/reglementarea-tehnica-privind-proiectarea-si-dotarea-parcarilor-noi-a-locurilor-de-oprire-si-stationare-aferente-drumurilor-publice-situate-in-extravilanul-localitatilor-din-30082017?d=2021-01-03

Dar instalatii pentru alimentarea vehiculelor electrice?

Excelente solutiile la giratiile olandeze. Insula nu trebuie sa ramana neaparat un cerc perfect ci se poate modela in functie de nevoile si pentru eficienta intersectiilor. Noi cu standardele noastre ramanem incremeniti in timp.

Quote from: pentium10 on September 24, 2018, 11:13:30 AM
O captura de la CNAIR unguresc cu noile planuri pt parcari de lunga durata

- gard viu (cele cu verde)
- statie de carburant + shop
- 10 statii incarcare electrica
- parcari acoperite cu panouri solare
- parcari pt caravan
- parcari pt TIR 6+24
- parcari pentru autoturisme umbrite
- loc de joaca
- Park powernapping (min 200m2)
- drum de service - pista de biciclete - 20 buc rastele pt biciclete
- banci (albastru) - copaci (verde) - cosuri de gunoi (puncte gri)
- culoar relax minim 50 metru lungima (dunga albastra)

(https://i.imgur.com/sHoK6pH.png)

ar fi indicat de revizuit si normativul pentru cladiriile CIC si cladiriile din parcari
in speta, ar fi indicat nu obligatoriu, ca sa fie proiectate acoperisurile orientat sud sau sud/vest, cu unghi optimizat pentru panouri solare (sau 30 de grade)
si de gandit cum se poate porni un proiect, care va veni sa instaleze panouri fotovoltaice pentru curent sistem ongrid, cu injectarea surprusului in retea, si sau panouri solare pentru apa calda

In Germania deja au ajuns la saturație cu locurile de parcare pe autobahn, așa că au venit cu o idee interesantă, o finanțare pentru mediul privat să transforme unele din parcările (de exemplu din marile centre logistice de lângă autostrăzi) în parcări care deservesc autostrada.
Tradus by Google translate:

,,Odihniți pentru călătoria lungă: așa vrem să creăm mai multe locuri de parcare pentru camioane
mobilitate

Stare: 22 ianuarie 2020

Vești bune pentru șoferii de camioane : Andreas Scheuer, ministrul federal al transporturilor și infrastructurii digitale, dorește să îmbunătățească situația parcării camioanelor pe autostrăzile federale. BMVI a elaborat un plan de 5 puncte , astfel încât camion șoferii pot găsi un loc de parcare pe timp de noapte.

Ministrul federal Andreas Scheuer:

Șoferii noștri de camioane se asigură că comerțul și economia din Germania continuă să se miște. Călătorești zeci de mii de kilometri în fiecare an. Este o slujbă obositoare - și face pauzele relaxante cu atât mai importante. Creăm sisteme moderne de ghidare a parcării digitale pentru a utiliza cât mai bine spațiul disponibil. Și investiți în mod special în extinderea locurilor de parcare - pentru prima dată și la stațiile de camioane și în zonele comerciale.

Fundalul este un sondaj la nivel național privind situația parcării camioanelor . Aproape 2.200 de locații au fost înregistrate în aprilie 2018 - în principal zone de odihnă gestionate și neadministrate, precum și cele 224 de stații de camioane cu funcționare privată. Acolo au fost numărate facilitățile de parcare disponibile pentru camioane și numărul camioanelor parcate efectiv noaptea .

Rezultatul: din 2008, numărul locurilor de parcare pentru camioane a crescut cu 31%, de la 53.900 la 70.800. Dar: datorită creșterii economice a crescut și traficul camioanelor . Au fost numărate 94.100 de camioane . Aceasta este cu 38% mai mult decât în ​​2008.

Ministerul Federal al Transporturilor a recunoscut necesitatea - și a investit. În ultimii 12 ani, peste 1,2 miliarde de euro au fost investiți în construcția de noi parcări de camioane . În 2020, 100 de milioane de euro sunt, de asemenea, planificate în bugetul federal.


Ministrul federal Scheuer adaugă acum o lopată. Planul său în 5 puncte prevede:
1. Creați noi parcări de camioane la stațiile de odihnă federale.
BMVI a petrecut ultimii 12 ani, mai mult de 1,2 miliarde de euro de la bugetul federal în noi camioane investit -Parkmöglichkeiten.
Numai în 2020 sunt planificate 100 de milioane de euro pentru construcția de zone de odihnă pe autostrăzile federale. Această sumă include toate costurile de construcție a instalațiilor de circulație, inclusiv lucrările de terasament, iluminatul și măsurile de protecție împotriva zgomotului.
2020 este BMVI împreună cu administrațiile de comandă ale țărilor care actualizează conceptul de rețea pentru camioane începe -Parking.
2. Utilizarea sporită a procedurilor de parcare telematică (coloană și parcare compactă).
Folosind coloane telematice și parcare compactă, camioanele pot parca compact în spațiile existente. În cazul ideal, acest lucru înseamnă că spațiul de parcare existent pentru camioane poate fi mărit cu până la 50 la sută - în timp ce se utilizează aceeași cantitate de spațiu.

Ca parte a actualizării conceptelor de rețea în 2020, BMVI va examina utilizarea mai largă a procedurilor de parcare telematică împreună cu statele federale.
Primele sisteme pentru procesele de parcare telematică funcționează deja cu succes în Bavaria și Renania-Palatinat, sunt planificate proiecte suplimentare sau în pregătire pentru construcții în Baden-Württemberg, Hesse, Renania de Nord-Westfalia și Saarland și vor intra treptat în construcție.
3. Reducerea traficului de căutare a parcării camioanelor prin utilizarea sistemelor de ghidare a parcării.
Sistem de îndrumare a parcării la nivel național: Până în prezent, informațiile despre spațiul de parcare gratuit sunt disponibile numai pentru zonele individuale de odihnă. Utilizarea sistemelor de ghidare a parcării (digitale sau infrastructurale) poate evita traficul care caută un loc de parcare și poate afișa capacități libere într-o manieră direcționată. Acest lucru îmbunătățește, de asemenea, securitatea și reduce traficul care caută locuri de parcare.

Din inițiativă și în numele BMVI, Institutul Federal de Cercetare a Autostrăzilor ( BASt ) elaborează un ,,concept pentru un sistem național de ghidare a parcării camioanelor (PLS) pe autostrăzi cu sprijinul strâns al unui grup de lucru federal / de stat .
Controlul cererii de parcare: Ca parte a proiectului existent mFUND ,,ITP - Parcare inteligentă pentru camioane", se promovează rețeaua tuturor informațiilor digitale disponibile în prezent (zone de odihnă, stații de camioane , furnizori privați de locuri de parcare pentru camioane , municipalități etc. ). Informații suplimentare despre proiect sunt disponibile aici: www.bmvi.de/SharedDocs/DE/Artikel/DG/mfund-projekte/lkw-parken-als-europaeischer-datendienst-mfund-itp.html .
4. Utilizarea optimizată a locului de parcare existent pentru camioane .
Exemplul I: Autoturisme cu utilizare mixtă îmbunătățită - camioane : mașină -Fahrer a cursă mai ales ziua, camioane -Fahrer mai ales noaptea. Prin eliberarea mașinii -Stellflächen pentru camioane în timpul nopții se pot crea camioane suplimentare -Parkraum night.
Exemplul II: Utilizarea resurselor de spațiu disponibile în zonele de odihnă: Limita superioară specificată anterior de 50 de locuri de parcare pentru camioane pentru zonele de odihnă neadministrate a fost ridicată.
5. Examinarea noilor modele de locuri de parcare lângă autostradă.
Până în prezent, pe lângă autostrada federală, locurile de parcare pentru camioane au fost construite de investitori privați în zone comerciale și au funcționat în conformitate cu criterii economice (stații de camioane ). Sprijinul financiar pentru investiții private poate fi un element important în rezolvarea problemei parcării camioanelor . BMVI lucrează în prezent la un ghid de finanțare pentru camioane de locuri de parcare în apropierea intersecțiilor de autostradă, în special în domeniul zonelor industriale și comerciale.

În mod concret, aceasta înseamnă că nu numai că vor fi construite noi locuri de parcare pentru camioane în zonele de odihnă de pe autostrăzi. Pentru prima dată, vor fi finanțate și investitorii privați care doresc să creeze locuri de parcare lângă autostradă, de exemplu în zone comerciale. Ministerul Federal al Transporturilor lucrează în prezent la un ghid de finanțare corespunzător.

O altă idee care este deja testată: cu sistemele moderne de ghidare a parcării, șoferii de camioane ar trebui să afle într-un stadiu incipient unde spațiile sunt libere. Și apoi parcați compact la fața locului, datorită sistemelor telematice, parcând camioanele unul în spatele celuilalt în funcție de ora de plecare. Aceasta înseamnă că există spațiu pentru până la 50% mai multe camioane în aceeași zonă ."

https://www.bmvi.de/SharedDocs/DE/Artikel/StB/neue-foerderung-lkw-parkplaetze.html

La afirmația "oficialităților" nemțești, cum că ::  """Și apoi parcați compact la fața locului, datorită sistemelor telematice, parcând camioanele unul în spatele celuilalt în funcție de ora de plecare. Aceasta înseamnă că există spațiu pentru până la 50% mai multe camioane în aceeași zonă ."""  Hmmmm, din birou și  la ei totul se poate foarte simplu !! Aș vrea să-l văd pe cel care a luat la rând parcările de camioane, MAI ALES pe direcțiile cele mai aglomerate, începând cu orele de retragere pentru pauza de noapte (cam pe la ora 17:00) și până pe la ora 05:30 când încep băieții să plece către destinații sau pe etapele următoare de parcurs spre destinații..... Ca să mai afirme că pe același spațiu, mai poți băga 50% în plus, când deja locul este blocat la maximum de depozitare
       Ca experiență personală, desfășurată pe câțiva ani, am fost pus/puși în situația de-a NU PUTEA INTRA ÎN PARCARE și a sta pe banda de intrare în parcare mai bine de două ore, cu poliția-n dos pentru semnalizare, chinuindu-ne să mutăm camioane din loc pentru a intra la loc mai ferit în perimetrul parcării.... "Camioane parcate unul în spatele altuia"; și la acest moment se parchează așa (camioanle se parchează în alveola/trasajul fiecăruia, iar pe aleea de acces vin în spate alte camioane, de-a lungul aleeii, chiar și paralel pe două rânduri în alee mai lată).
       La actuala înghesuială ai probleme de ieșire din locul tău de parcare ca să nu iei oglinzile (chiar rabatate) ale celui de lângă tine sau să dai cu vagonul în el/ei și să te strecori și pe banda de ieșire-n autostradă, unde "dorm" camioane și pe dreapta bretelei cu roțile-n șanț pe dreapta ca și pe partea stângă a acestei bretele, pe partea dinspre banda 1 a autostrăzii.....
      Singurul lucru de ajutor este afișajul pe VMS cu numărul locurilor libere, cum este de exemplu între A3, Nuerenberg - Regenburg la Jura (sunt mai multe în zonă).... Altfel în jurul Berlinului Lepzig, Dresda, Hamburg, Rostock, Bremen și apoi aglomerata zona de la Duseldorf, Bonn, Koln, etc, etc, ai mari, mari, marii probleme cu parcarea..... Și să nu uităm că nemții au implementat și sistemul de "Spur GST FREI" care înseamnă Bandă liberă pentru transporturi agabaritice, motiv pentru care aici ai dreptul să-i "gonești" la orice oră din zi și din noapte pe cei cu camioane normale/tursisme/microbuze...... În caz de refuz apare poliția ce te ajută la degajare.......
         Și mai este o chestie și la nemți cu autorizațiile...... Pentru  piese cu aeleași caracteristici, pentru o perioadă primești o autorizație fără poliție , pentru anumite sectoare dificile (și care chiar nu au nevoie de însoțireaa poliției, în urma constatării de la locurile respective), iar pentru altă perioadă, ți se dă însoțire de poliție...., deși știi că nu-i necesară..... Răspunsul unui polițist, de pe ringul berlinez, a fost (pentru că și ei din lipsă de oameni erau împrăștiați peste tot și exasperați) a fost: "depinde de cel din biroul autorizări; dacă-i mai nou nu știe/cunoaște sectoarele de drum și se scapă de orice surpriză, dacă-i mai vechi cunoaște deja situația și-n conseciință ne lasă-n pace"...................

   La noi ce să mai zic ?? Avem niște lipsuri, dar nici perspectiva nu prea surâde..... Apropo de criteriile de proiectare, la acest punct : (4) Dimensiunile locurilor de parcare, oprire și staționare prevăzute la alin. (3) nu includ suprafețele eventualelor stații de distribuție a carburanților auto sau ale spațiilor de cazare.

Eu am impresia ca si in Romania sunt cam pline si la limita parcarile. Seara, sau dimineata devreme, de fiecare data cand am mers pe ORastie Sibiu....parcarile par pline.

        CITAT........"""Eu am impresia ca si in Romania sunt cam pline si la limita parcarile. Seara, sau dimineata devreme, de fiecare data cand am mers pe ORastie Sibiu....parcarile par pline."""..............................       !! "alecu26", eu am pățit-o de a trebuit la Deva, să ies pe DN7 și să parchez la parcarea fără de siguranță (și am dormit ca guguștiucii - cu spaima atentatorilor la rezervoare) de la vulcanizarea și parcarea "improvizată" de dinaintea întoarcerii de pe DN7 când vii de la Ilia la Deva spre A1 Sibiu și "tragi pe dreapta" la intrarea în Deva dinspre Ilia, că pe autostradă NU AVEAM LOC,  la km 340 (ultima atunci).... Chiar și ultima parcare ACTUALĂ de pe A1 de la km 390 este ""full de ași cu popi în codă" și începi s-o iei razna.... Ultima parcare azi, pe A1, este la km 408-409 înainte de Holdea (A1), care este destul de goală, pentru că nu se mai înscrie în calculul zilnic de atingere a graniței, a etapelor de parcurs.... Niciun proiectant nu stă să calculeze "timpii de lucru" și alte "mărunțișuri", care DIN BIROU, PE GOOGLE, ..........NU SE VĂD....!!!!!............................. Nu se văăăăddddd...!!!

Parcarea in coloana e o tîmpenie! Sunt de acord ca utilizează spațiul la maxim, dar camionul trebuie sa poata iesi si intra la orice ora. În Germania trebuiesc investitii masive in parcari, numărul de locuri trebuiesc dublate in zonele cu trafic uriaș,iar cele 100 de mil eur sunt fix pix pentru nevoile reale! Noroc cu zonele industriale,acolo mai găsești cate un loc unde sa parchezi camionul dar si acolo sunt cam pline.

Johann, sunt curios cum ar putea inscrie spatiile acelea de servicii in calculul zilnic de atingere a granitei cand A1 este dinte-pauza-lipsa-gaura. Calculam din Bucuresti pana la Nadlac cu full autostrada, sau fara Valea Oltului? Cu sau fara tronson Porr? Cu sau fara tunel la Holdea?

Dar cu ungurii ce facem? Cand le pica sistemul informatic la vama sau cand au chef de adunat cozi si dau drumul la o masina la 20 de minute si se face coloana de 15 km inainte de Nadlac 2 cum calculam?

Cam ce ar avea nevoie Pizzarotti,Aktor,Itinerera si altii carora le iau ani sa hidroizoleze un pod

QuoteProiectul pilot ,,Pod Greißelbach" este un nou concept de lucrare de artă, care prevede segmente prefabricate pentru calea de rulare ce nu necesită hidroizolație și îmbrăcăminte rutieră.
Ca rezultat al colaborării dintre firma Max Bögl și biroul de proiectare SSF Ingeniuere, segmentele direct circulabile din beton auto-compactant se realizează încă din poligonul de prefabricate astfel încât după dispunerea acestora în poziție să nu mai fie necesară nici o etapă de lucru pe șantier. O caracteristică esențială a podului este delimitarea dintre placa căii de rulare și sistemul constructiv principal portant, constituit dintr-un cadru integral ce este alcătuit din două grinzi compuse precomprimate (VFT). Pe aceste grinzi se așează 12 plăci din beton armat (lungime individuală: 2,66 m, lățime: 16,05), care apoi sunt legate prin intermediul unei precomprimări longitudinale interne, eliminând astfel rosturile. Peste suprastructură nu se dispune hidroizolație și îmbrăcăminte rutieră.

http://www.ssf.ro/noutati/news-detailseite/article/pod-rutier-pe-segmente-fara-imbracaminte-rutiera-si-hidroizolatie.html?no_cache=1&tx_ttnews%5BbackPid%5D=5565&cHash=b7cc48080b6e178ac64540cd417f8226

(https://images.competitionline.com/image/c/7/5/1/3/f/5/4/c7513f54139902d369ad3596e4c75eb9_1.jpg?fit=crop)
(https://images.competitionline.com/image/2/4/9/4/3/3/f/7/249433f7b8f5299d7f4c98461a024ce2_1.jpg?fit=crop)

Da, interesant, mai multe detalii și poze aici: https://www.ssf-ing.de/en/newsdetail/article/strassenbruecke-mit-segmenten-ohne-belag-und-abdichtung.html

    Stau și mă întreb, .... "proiectanții ăștia" nu mai știu NIMIC ALTCEVA decât giratorii ?? A fost o plăcere să trec pe acolo cu 50 de metrii pe lungime, când, încă, cele două girații erau în construcție... Apoi 40 de metrii, zilele trecute....
  Văd că moda asta devine "sport național", nimeni nemaigândindu-se la unii amărâți cu nevoi "speciale". Ce l-aș mai lua pe Umbrărescu și pe ceilalți ce aderă cu o voioșie nemărginită, nederanjată de alte nevoi de spațiu și să le pun o telecomandă în mână, ca să facă manevre prin "vârtelnițele" puse-n operă, cu o râvnă demnă de alte cauze.... Ca să-și umple "frigiderele cu carne/mezeluri" la momentul la care se chinuie-n manevre și bizonii nu știu ce-i aia așteptare...........................................................
Chiar de se face pasajul, o intersecție generoasă, bine organizată, cu posibilități de ieșire peste "colțuri" (ce facem dacă se va pune problema unor transporturi de pale pentru eoliene, ce aprox 70-75 m , cele mai noi modele ??) nu se poate face, în locul "vârtelnițelor" ??
Și aici, pe insulițele de separație benzi de acces, au mai plantat și semnele alea, care la "o adică" trebuie tăiate și resudate; nu pot fi făcute (semnele) detașabile (le scoți și le replantezi - cehii și polonezii sunt capabili de așa ceva, noi NU).... Multe întrebări, dar soluții practice, vax !!
   Deocamdată, pentru mine și nu numai, actuala situație, cu girațiile "trase la sfoară" de parcă piesele sunt "râme sau șiret de pantof" ce pot fi îndoite cum te taie mintea, rămân un mare "of" !!

S-ar putea face simplu o banda prin sens giratoriu inchisa cu stalipsori,putand fi i laturati in timpul trecerii convoaielor agabaritice.In Polonia toate giratoriile noi se construiesc asa.




(https://i.imgur.com/VJIP1C7.jpg)


(https://i.imgur.com/vOMLCULh.jpg) (https://i.imgur.com/vOMLCUL.jpg)

 

       "Proștii ăia de polonezi"...stimate coleg; la fel și prin Germania.... La noi, nuuuu, doamne ferește.... !! Prin ceea ce ai arătat în imagini, am trecut cu pale de 68 m lungime, în "J"ermania !!  :)  Și chiar și-n această situație n-a fost chiar ușor, deoarece din cauza unor uzuri, grinda trailerului extinsă la 38 m n-a putut fi cambrată conform necesității și făcea burtă la șosea; trecând printr-o astfel de girație, "burta" grinzii a zgâriat dalele/bordurile din astfel de girație și polițaiul neamț a făcut "spume"....

^
"bypass of DK45 around Praszka and Gorzów Śląski"
skyscrapercity.com (https://www.skyscrapercity.com/threads/pl-poland-road-infrastructure-%E2%80%A2-autostrady-i-drogi-ekspresowe.441854/page-1123#post-183429777)

(https://i.imgur.com/sue2WOA.jpg)


Powered by API/PUM imgur uploader (https://proinfrastructura.ro/poze.html)

E vreun motiv special pentru care trotuarul și pista de biciclete ocolesc prin stânga în loc să traverseze la dreapta doar o singură stradă?

cum s-au determinat caracteristicile tehnice ale parapetilor metalici de pe autostrazile de la noi? s-au luat din normative europene? nu mai stiu unde a fost un accident la noi pe autostrada  (lot nou daca nu gresesc) unde parapetii au fost facuti franjuri de un tir..

Parapetii metalici se fac franjuri de la tiruri oriunde pe lumea asta.

Doar separarea prin 2 randuri de parapeti de beton NJ + umplutura intre randuri poate opri un camion incarcat.

Se fac franjuri astia de dupa 90. Probabil nu ai vazut parapeti dinainte de 89.

Da, aia sfidau legile fizicii

Nu, aia sfidau cursul de rezistenta materialelor...
 :lol:

Pun și aici.Cum îmbină ăștia 3 segmente într-o grinda?Ceva otel tensionat in găurile.alea?

Quote

Quote from: reed on November 03, 2023, 04:18:50 PM:o Astea ce fel de grinzi mai sunt?

(https://i.imgur.com/HIKemzZh.jpg) (https://i.imgur.com/HIKemzZ.jpg)

Bascalie ieftina. Poate va mai opriti pe undeva si va uitati sau mai bine zis puneti mana ca altfel nu credeti. Mult, mult mai rezistenti cu ce avem acum.

"Marinela Drăcea, președintele CIROM, patronat ce îi reprezintă pe cei mai mari producători de ciment și produse minerale din țara noastră, subliniază că verile tot mai lungi, cu temperaturi din ce în ce mai mari, afectează și infrastructura de transport, impunând pe termen scurt o creștere a ritmului lucrărilor de întreținere și reparații, cu tot ce înseamnă asta pentru trafic, transport, economie.
"Pe termen lung, probabil trebuie regândit modul în care construim infrastructura rutieră, de la materiale, la modul de punere în operă", spune doamna Drăcea.
Îmbrăcămințile din beton fac parte din structurile rutiere rigide, reprezentând o soluție cu avantaje tehnico‑economice și de mediu.
Îmbrăcămintea de beton de ciment suportă acțiuni externe de uzură precum traficul greu și rezistă la acțiunea mediului înconjurător și a agenților de dezghețare.
Din punct de vedere al costurilor, având în vedere că aproximativ 90% din bitum este importat, utilizarea betonului de ciment rutier ar însemna mai mulți kilometri de infrastructură rutieră, mai multe autostrăzi, care s-ar traduce într-o viteză mai mare de transport pe drumurile din România, mai puține frânări, și astfel un consum mai mic de carburant la suta de kilometri.
Pe termen lung, și costurile de întreținere sunt mai reduse, cu condiția ca tehnologia și punerea în operă să fie făcute corect.
Astfel de soluții se folosesc de mai mulți ani în construcția de drumuri în țări din Centrul și Vestul Europei, precum Germania, Austria, Ungaria, Cehia etc. un factor important ar putea fi și disponibilitatea materialelor locale, cu avantaj net pentru economia României. Important este să utlizăm cele două soluții în mod echilibrat, mai ales că ,,betonul de ciment" a trecut testul durabilității în condițiile de mediu și trafic din România, mai spune doamna Drăcea."
Sursa (https://arenaconstruct.ro/ciment-sau-bitum-pentru-marile-proiecte-de-infrastructura-rutiera/)

^ S-ar putea să ai dreptate cu "parapeții de altă-dată" dar cred că explicația e alta. Și la mașini s-a schimbat abordarea, când aveam Supernova a intrat cineva în spatele meu și s-a ales cu bara franjuri, Dacia n-a avut nimic. Se pare că abordarea modernă merge pe ideea că deformarea elementelor de siguranță absoarbe șocul ca să  protejeze  pasagerul. De asta mașinile noi au o grămadă de plastice în față și un spațiu de deformare corespunzător. Dacia Supernova era "fer" sănătos. E drept că te cam costă reparațiile, dar scapi cu viață... Nu știu să zic dacă la parapeți există studii că nu sunt de meserie dar cred că dacă la mașini e așa și la parapeți e la fel. Acum sigur, e de discutat dacă dincolo de parapet e o râpă sau altceva dar probabil că acolo se schimbă abordarea.

Quote from: carutasul on August 07, 2024, 08:26:10 PM... când aveam Supernova a intrat cineva în spatele meu și s-a ales cu bara franjuri, Dacia n-a avut nimic.

Am patit-o si eu cu Dacia 1310 in urma cu 15, poate 20 de ani. Intr-o seara o duceam pe mama acasa si a intrat unul cu un Cielo alb in mine, din spate, de m-a aruncat pe sensul opus. Noroc ca nu venea nimeni din partea aia.

A doua zi la politie, in Candiano.
Eu aveam doar stopul stanga crapat.
Ala cu Cielo a venit remorcat. Tot botul (capota, parbriz) erau varza, motorul nu mai mergea.
Politistul: "Va cunoasteti? Ati aranjat intre voi?..."

S-a "luminat" cand a gasit urmele de vopsea alba. Ghici unde? Pai fix pe carligul meu de remorcare! Ala ma lovise fix in carlig, care este pe lonjeron...

Eu am cumparat doar "plasticul" de la stopul din stanga, ala cu Cielo era aproape de "dauna totala"...
:lol:

Masinile sunt MULT mai rigide in spate decat in fata. Orice contact de genul sifoneaza mult mai mult vehiculul posterior.
Cat despre beton, cine il verifica? Majoritatea statiilor de betoane nu respecta rețelele, nu vad de ce ar face excepție producătorii de prefabricate.

Quote from: dr4qul4 on September 08, 2024, 12:58:12 PMcnair ar trebui sa impuna la licitatii obligativitatea respectarii sau imbunatatirii aliniamentului initial al drumurilor nationale si judetene traverersate. Si a celor comunale daca se afla la mai putin de 500 m de case (intravilan).

Practica S-urilor trebuie sa inceteze. O fi mai ieftin, dar nu poate fi atat de ieftin sa pui sute de metri de asfalt si parapeti, in loc sa faci 10m in plus de pasaj. Iar deranjul pentru oameni si intretinerea ulterioara sunt mari.

:cheers:  :cheers:  :cheers:

Desteptii aia sa mai puna mana pe  :book:


@Ionut, sorry pentru citare, dar @dr4qul4 a exprimat exact ceea ce cred si eu - si ceva care mi se pare a fi de bun-simt...

Se poate discuta aici.
Cred că a mai fost discutat subiectul, de fapt.

Daca imi aduc aminte cand s-a discutat de s-urile la fel de tampite pe A10 si A1, justificarea a fost "sa nu care cumva sa sara cu 90 km/h de pe pasaj, ca poate cade pe autostrada". Tot s-a rulat argumentul (mega-tampit) ca asta este singrua modalitate de a calma traficul si de a limita viteza in preajma acelui pasaj, pentru a nu genera un risc de "aterizare pe autostrada".

Bine... si marea inginerie romaneasca, dodoloata si falnica care cu chiu si vai a facut trecerea de la grinzile de 20m la cele 40m, in timp ce altii fac deschideri  de sute de m.

Da, in urma cu fo' 10 ani turbam cand vedeam S-urile aberante ale pasajelor peste A1 Arad-Pecica-Nadlac...