Strategia Energetica a Romaniei 2016-2030

[GDPR]

Ministerul Energiei a publicat un document denumit pompos Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050, versiune preliminară supusă consultării publice:

http://energie.gov.ro/wp-content/uploads/2016/11/Strategia-Energetica-a-Romaniei-2016-2030-versiune-propusa-spre-consult....pdf

Am cautat zadarnic sa gasesc ceva cat de cat concret, dar totul e o mare abureala, un bla, bla de peste 100 de pagini.

Sa luam exemplul hidroenergiei, un segment important care furnizeaza circa o treime din energia din sistem:

Strategia prevede, până în 2030, o creștere ușoară a capacității hidroenergetice, prin finalizarea proiectelor noi în curs de desfășurare. Rolul esențial jucat de hidroenergie pe piața de echilibrare va trebui întărit prin realizarea la timp a lucrărilor de mentenanță și retehnologizare. Este oportună realizarea unui studiu de locații pentru capacități de acumulare prin pompaj de dimensiuni mici; este improbabilă investiția într-o mare centrală de pompaj invers înainte de anul 2030. Capacitățile hidroelectrice pot asigura servicii tehnologice de sistem (STS), cu variații ale producției instantanee de până la 4500 MW în 24 de ore.
...
Potențialul hidroenergetic este însă deja utilizat în bună măsură, deși există posibilitatea de a continua amenajarea hidroenergetică a cursurilor principale de apă, cu respectarea bunelor practici de protecție a biodiversității și ecosistemelor.
...
Hidroenergia constituie principalul tip de SRE. Centralele hidroelectrice au un randament ridicat, iar energia stocată în lacuri de acumulare este disponibilă aproape instantaneu, ceea ce le conferă un rol de bază pe piața de echilibrare. Cum o mare parte din centralele hidroelectrice au fost construite în perioada 1960-1990, sunt necesare investiții în creșterea eficienței. Compania Hidroelectrica are în curs de realizare, până în 2020, investiții totale de peste 800 mil €, care includ finalizarea a circa 200 MW capacități noi, precum și modernizarea și retehnologizarea capacităților existente.
...
Strategia prevede o creștere ușoară a capacității hidroenergetice, prin finalizarea proiectelor în curs de desfășurare. Rolul esențial jucat de hidroenergie pe piața de echilibrare va trebui întărit prin realizarea la timp a lucrărilor de mentenanță și retehnologizare. Capacitățile hidroelectrice pot asigura servicii tehnologice de sistem (STS), cu variații ale producției instantanee de până la 4500 MW în 24 de ore. După cum este menționat în secțiunea II.4.4, Hidroelectrica dispune de un buget de investiții de peste 800 mil € până în 2020, atât în lucrări de modernizare și retehnologizare, cât și în circa 200 MW în obiective hidroenergetice noi, în curs de finalizare. Rezultatele modelării indică un grad scăzut de fezabilitate pentru toate investițiile în capacități de pompaj înainte de anul 2030. Capacitățile flexibile, ce pot participa la piața de echilibrare și interconexiunile sunt estimate a rămâne suficiente pentru a asigura curba de sarcină, inclusiv în situații de stres. Cu toate acestea, este oportună realizarea unui studiu de locații pentru capacități de acumulare prin pompaj de dimensiuni mici.
...
Toate scenariile pornesc de la premisa utilizării hidroenergiei și a energiei nucleare pe termen lung în România. Hidroenergia este coloana vertebrală a sistemului energetic
...
Centralele hidroelectrice cu pompaj devin necesare în mixul de capacități în toate scenariile analizate, însă doar după anul 2030. Scenariul Optim prevede capacități de pompaj invers de aproximativ 1000 MW în anul 2050, cu variații între 850 MW și 1100 MW, în funcție de scenariu. Cele două scenarii în care necesarul de capacități de pompaj invers este cel mai scăzut (450 MW, respectiv 750 MW) sunt cele cu decarbonare ambițioasă (Scenariul Politici 2030 Maximal, în variantele de preț scăzut, respectiv de preț mediu al combustibililor – P3050L și P3050M).
...
Energia hidroelectrică nu este prevăzută a crește în mod substanțial, însă creșterea nu este exclusă, dacă se realizează noi investiții în centrale hidroelectrice pe principalele cursuri de apă.

Si asta e tot. Ce se intampla cu hidro Tarnita, ce soarta vor avea investitiile nefinalizate care sunt acum sistate si au fost propuse spre abandonare de catre fostul administrator judiciar, nu se stie.

Legat de acest subiect, acum mai bine de o luna am trimis o cerere catre Ministerul Energiei prin care le-am cerut sa detalieze partea investitionala legata de hidro, dupa cum urmeaza:

In data de 16.09.2016 Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor SPEEH Hidroelectrica SA a adoptat Hotararea nr. 18 privind optimizarea proiectelor de investitii "Amenajarea Hidroenergetica Surduc-Siriu" si "Amenajarea Hidroenergetica a raului Strei pe sectorul Subcetate-Simeria". Avand in vedere caracterul de utilitate publică de interes national al acestor proiecte, va rog sa ma informati daca aceasta Hotarare respecta recomandarile documentului "Modificarea Planului de Reorganizare privind debitoarea Hidroelectrica SA" intocmit de Euro-Insol SPRL si inregistrat la cabinetul directorului general al SPEEH Hidroelectrica SA sub nr. 59196/25.05.2016, care poate fi consultat la adresa de internet:
http://www.euroinsol.eu/uploads/1_Modificare%20Plan%20de%20reorganizare%20Hidro.pdf
respectiv:

AHE Siriu-Surduc: finalizare HA1 treapta Nehoiasu-Caderea Surduc si renuntare la treapta Ciresu-Surduc si aductiunile secundare.
AHE Strei: finalizare treapta Bretea si renuntare la celelalte trepte de cadere situate in aval de aceasta.

De asemenea, intrucat, conform celor declarate presei de catre Presedintele Directoratului SPEEH Hidroelectrica SA dl. Ovidiu Agliceru, Consiliul de supraveghere al SPEEH Hidroelectrica SA trebuia sa primeasca de la directori Notele de Fundamentare referitoare la restul de 15 obiective de investitii "istorice" pana la data de 15 septembrie 2016, va rog sa precizati daca aceste Note au fost supuse aprobarii Consiliului de Supraveghere si daca acestea respecta recomandarile cuprinse in documentul "Modificarea Planului de Reorganizare privind debitoarea Hidroelectrica SA", respectiv:

AHE Olt sector Cornetu-Avrig: finalizare treapta Racovita si renuntare la treapta Lotrioara.
AHE Rastolita: finalizare CHE Rastolita la cota minim energetica si fara captarile secundare.
AHE Jiu sector Livezeni-Bumbesti: finalizare CHE Dumitra si CHE Bumbesti.
AHE Bistra-Poiana Marului-Ruieni-Poiana Rusca: finalizare aductiune secundara Bistra-Poiana Marului, tronson Bistra-Bucova si renuntare la aductiune secundara Raul Alb-Poiana Rusca si treapta Scorilo.
AHE Jiu Valea Sadului-Vadeni, AHE Fagaras-Hoghiz, AHE Runcu-Firiza, AHE Pascani, AHE Cosmesti-Movileni, treapta Cosmesti, AHE Islaz: transfer catre alte entitati, sistare sau divizare.
AHE Borca-Poiana Teiului: renuntare la treapta Galu.
AHE Dambovita-Clabucet: renuntare la aductiunea secundara Nord-Fagaras.

Pentru AHE Cerna-Belareca, AHE Olt sector Cornetu-Avrig treapta Caineni si Lac Redresor Sebes et. I + et. II, va rog sa precizati daca s-au finalizat expertizele restului de executat respectiv studiile de optimizare si finalizare ale obiectivelor de investitii in conditii de rentabilitate economica si daca in cadrul Notelor de Fundamentare se propune continuarea sau sistarea lucrarilor la aceste obiective de investitii, avand in vedere ca in documentul "Modificarea Planului de Reorganizare privind debitoarea Hidroelectrica SA" se precizeaza ca acestea fac parte din lista obiectivelor de investitii propuse spre continuare cu optimizarea schemelor de amenajare si a indicatorilor tehnico–economici.

Pentru AHE Jiu Valea Sadului-Vadeni si AHE Rastolita va rog sa precizati daca s-a analizat si eventual aprobat si varianta finalizarii obiectelor aflate intr-un stadiu mai avansat de executie, respectiv CHE Curtisoara si aductiune secundara Rastolita–ramura Vest, tronson Visa-Galaoaia Mica.

Pana acum nu au binevoit sa-mi raspunda, asa ca le-am trimis de curand si o reclamatie administrativa. 

[TibiV]

Vei primi un raspuns fix... "bla-bla".
Aia sunt "lost in space".
Dar e bine ca ii "presezi"...
Poate incep sa gandeasca si ei....
Daca cei doi neuroni "din dotare" nu sunt ocupati cu secretara blonda ca un singur neuron...

[Ionut]

Prețul angro al electricității în România se va dubla în perioada 2030 - 2050 (Strategia Energetică)

"Prețul angro este estimat să crească de la nivelul foarte scăzut din prezent, de aproximativ 30 euro/MWh, la un nivel mediu între 65 și 85 euro/MWh pentru perioada 2030-2050. Factorii determinanți pentru evoluția prețului sunt costurile de capital pentru tehnologiile de producție a energiei electrice, cu combustibilii, de modernizare și retehnologizare a infrastructurii de transport și distribuție și cu certificatele ETS de emisii de GES (gaze cu efect de seră — n.r.)", se arată în document.

Agerpres

[Ionut]

ANALIZĂ. Strategia energetică a României -
construită pe estimări diferite de cele ale Agenției Internaționale pentru Energie

Consumul brut de energie primară va crește în România cu aproximativ 4,5% în următorii 14 ani, indică date din Strategia energetică elaborată de ministerul de resort, în timp ce, la nivel global, un raport publicat recent de Agenția Internațională de Energie (IEA) anticipează o majorare a cererii de 30% până în 2040. Majoritatea cererii suplimentare va avea ca surse, potrivit IEA, economiile emergente, în special cele din China. Cele două studii, cel al Ministerului Energiei din România și cel al IEA, arată o evoluție divergentă a evoluției consumului din România și a cererii la nivel global.

Astfel, dacă la nivel global, cererea de energie produsă din resurse regenerabile se va majora la 37% din totalul energiei produse în 2040, Guvernul român anticipează o majorare cu doar 3 puncte procentuale a ponderii acesteia, de la 19% la 22% din mixul de energie primară până în 2030 în România. Astfel, energia regenerabilă consumată în România ar urma să se majoreze cu 22%, de la 72 TWh la 88 Twh. O explicație ar fi aceea că România se află în prezent peste media globală în ceea ce privește ponderea energiei regenerabile în mixul de energie primară. Potrivit unui scenariu alternativ al IEA, dacă sunt respectate țintele stabilite de Acordul de la Paris, 60% din energia produsă în 2040 ar putea proveni din surse regenerabile.



Profit.ro

[GDPR]

Huila se regãseste în strategia energeticã. Ocupã 5 rânduri

Huila este inclusã în strategia energeticã a României. În cinci rânduri. Singurul lucru clar specificat legat de activitatea minierã din Valea Jiului prevede închiderea unitãtilor miniere.

"Productia de lignit si huilã în România depinde direct de cererea nationalã de materie primã în sectorul de producere a energiei electrice, ce acoperã aproape în întregime consumul de lignit si huilã. Rolul cãrbunelui în mixul de energie electricã va depinde de competitivitatea pretului materiei prime. Pentru huila consumatã în cadrul CEH, planul de restructurare a companiei aprobat de Ministerul Energiei prevede mentinerea productiei la minele Vulcan si Livezeni. Productia în cadrul Societãtii Nationale de Închideri Mine Valea Jiului va fi mentinutã pânã în 2018", aratã strategia energeticã a României.

http://cronicavj.ro/wp/?p=55911

[dr4qul4]

L-am auzit pe ciolos dar nu am avut rabdare sa-l ascult.

Parca mai cautasera si altii chinezi pt Cernavoda 3 si 4.  La momentul actual o aemenea investitie nu are rost. Poate le facem si dupa le oprim si noi cum au facut nemtii.

Si cum naiba sa facem Cernavoda 3 si 4 fara Tarnita? sau fara altceva care sa-i preia rolul. Ce vom face cu energia produsa noaptea? Ca la export nu vad cui am putea sa o dam pe un pret care sa ne acopere costurile.

[Ionut]

RETROSPECTIVĂ Ministerul Energiei a finalizat Strategia Energetică,
dar viitorul Guvern ar putea relua totul de la zero

Ministerul Energiei s-a ocupat tot anul de realizarea Strategiei Energetice a României 2016-2030 și chiar a reușit să definitiveze proiectul final, însă nu există nicio certitudine că viitorul Guvern își va asuma acest document. Încă de la învestirea sa în funcție, la finele anului 2015, ministrul de resort, Victor Grigorescu, a anunțat că principala sa prioritate este ca, în timpul mandatului său, România să aibă în sfârșit o strategie energetică. Așa că a început o consultare amplă, la care au participat peste 300 de specialiști din diverse ramuri energetice. Apoi, o companie de consultanță a ajutat la definitivarea strategiei, iar pe 19 decembrie a fost publicat proiectul final. Însă actualul Executiv nu a mai apucat să aprobe documentul, așa că strategia mult așteptată riscă să fie reluată de la zero, dacă viitorul Guvern va veni cu o altă viziune.

Agerpres

[Ionut]

Producătorii de energie eoliană: Strategia energetică a României, o teorie contradictorie şi scumpă pentru consumatori

Asociaţia Română pentru Energie Eoliană (RWEA) şi-a exprimat, joi, preocuparea faţă de Strategia Energetică propusă de Ministerul Energiei, care ar ignora tendinţele tehnice, economice şi climatice actuale şi ar propune măsuri în contradicţie cu obiectivele declarate, în detrimentul consumatorilor. Asociaţia atrage atenţia că energia eoliană a respectat obiectivele ultimei strategii adoptate în România, instalând capacitatea prevăzută şi aducând un progres tehnologic. În plus, această tehnologie şi-a îmbunătăţit performanta tehnică în pofida unui cadru de reglementare creat pentru tehnologii convenţionale şi şi-a redus costurile în ciuda pierderilor suferite ca urmare a modificărilor repetate aduse schemei de suport, pierderi care au depăşit 25% din capitalul investit.

"Documentul Strategiei Energetice prevede o capacitate adiţională de energie eoliană de aproximativ 1.200 MW până în 2030, un obiectiv prea puţin ambiţios faţă de beneficiile pe care această tehnologie le aduce consumatorilor", se arată în comunicat. "Un studiu RWEA realizat cu sprijinul Deloitte, ale cărui date au fost trimise Ministerului Energiei în documentul de poziţie la Strategia Energetică, arată oportunitatea tehnică şi economică pentru capacităţi adiţionale din surse eoliene de cel puţin 3.000 MW în orizontul de timp al Strategiei, ce vor crea o valoare adăugată de peste 5 miliarde de Euro în perioada 2021 – 2030, în timp ce impactul investiţiilor legate de dezvoltarea surselor regenerabile de energie va atinge 350 miliarde de Euro în perioada analizată", se arată în comunicat.

News.ro

[Io]

Dragut, dragut de tot.
1- Onor RWEA zice ca s-a schimbatara clima de cind sint ei p-aci. Nu zau? Au datara calduri de ne-am uscat si ne-am fript de cind sint ei p'aci dar fiti pe pace, ne salveaza ei de codoi. Da ...
2- Si mai zic ei ca, valeleu, sint certificate verzi in piata si ca nu le ia nimeni si ca le scad profiturile. Asa, si?
3- Tot ei zic ca sint cei mai profitabili din toate regenerabilele. Sigur ca sint profitabili atita vreme cit sint puternic subventionati. Subventionati insemnind in traducere exacta ca iau bani grei de la producatori (de orice, nu doar de energie conventionala, hidro, termo, fabrici de orice) dar si de la consumatorii casnici (in 2017 "impactul" in factura consumatorului casnic a crescut de la 42 Ron/MWh la 47 Ron/MWh). Cu asemenea subventii poti face profitabil absolut orice.

I-as ruga sa-si scoata miinile din buzunarele mele.

[TibiV]

Te superi daca am aceeasi cerinta si despre buzunarele mele ?

[tom_sawyer]

Strategia energetica a statului: cand ramanem fara bani, luam caimacul de la companiile profitabile:

Consiliul de Administraţie al Romgaz (SNG) a avizat solicitarea acţionarului majoritar al companiei, Statul Român prin  Ministerul Energiei, privind distribuirea unui dividend suplimentar de 1,30 RON/acţiune, în sumă totală de 501.049.120 lei,  a anunţat miercuri compania printr-un comunicat.
economica.net

Consiliului de Administraţie al Societăţii Naţională Nuclearelectrica S.A. (SNN) a avizat solicitarea acţionarului majoritar al companiei, Statul Român prin Ministerul Energiei, plata suplimentară a unor dividende brute în valoare de 238.000.000 lei, se arată într-un comunicat al SNN.
economica.net

~ 150 milioane euro

[tom_sawyer]

^ Goana după bani: şi Hidroelectrica îşi goleşte conturile la comanda statului, peste jumătate de miliard de lei dividende speciale

Hidroelectrica, una dintre cele mai profitabile companii deţinute de stat, se alătură Transelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica şi Transgaz prin contribuţii cu bani la bugetul de stat. Este vorba despre 550 de milioane de lei sub forma de dividende speciale.

Hidroelectrica a raportat un profit brut de aproape 2 miliarde de lei pentru primele nouă luni din acest an, iar directorul companiei a dezvăluit recent şi planul de afaceri pe următorii cinci ani. Compania pregăteşte investiţii de peste cinci miliarde de lei, pentru noi hidrocentrale şi pentru achiziţii de parcuri eoliene şi fotovoltaice.

,,S-a bătut orice record. Pe primele nouă luni am avut venituri din exploatare de 3,2 miliarde de lei, cât în tot anul 2017, iar profitul brut a fost de 1, 98 miliarde de lei, în contextul în care în tot anul trecut am generat 1,6 miliarde", a declarat Bogdan Badea, preşedintele directoratului Hidroelectrica, la o conferinţă pe tema pregătirilor pentru iarnă, organizată de publicaţia ,,Focus Energetic".

[TibiV]

Hidroelectrica a raportat un profit brut de aproape 2 miliarde de lei pentru primele nouă luni din acest an, iar directorul companiei a dezvăluit recent şi planul de afaceri pe următorii cinci ani. Compania pregăteşte investiţii de peste cinci miliarde de lei, pentru noi hidrocentrale şi pentru achiziţii de parcuri eoliene şi fotovoltaice.

5 miliarde in urmatorii 25 de ani?!...
Ca Dranea le lasa bani doar de seminte....

[Ionut]

PATRES: România face un pas înapoi în materie de energie regenerabilă

PATRES a atenţionat autorităţile că proiectele şi capacităţile de energie regenerabilă propuse în proiectul de Strategie Energetică vor asigura atingerea de către România, în anul 2030, a unei cote de energie regenerabilă de circa 26-27%, mult sub nivelul de 32% stabilit pentru întreaga Uniune Europeana. Constatăm însă, cu dezamăgire, că nu s-a luat nicio măsură de remediere a situaţiei, în baza observaţiilor şi recomandărilor transmise, şi procentul avansat de noi se confirmă în Planul Naţional Integrat Energie şi Schimbări Climatice (PNIESC), aflat în prezent în dezbatere publică.

În contextul dat, Comisia Europeană va recomanda României, cel mai probabil, revizuirea Strategiei Energetice şi a PNIESC în aşa fel încât să se obţină o cotă de cel puţin 32% sau un procent mai mare. Ca ţară membră a UE, trebuie să ne achităm de obligaţiile comune, lucru pe care guvernanţii noştri îl ştiu prea bine. ,,Ne punem, totuşi, întrebarea: De ce energia regenerabilă nu este o prioritate pentru România, aşa cum este pentru toate ţările UE?", spune patronatul.

Detalii pe Mediafax

[Cristi N]

Chiar nu mi se pare ca avem o problema cu mixul energetic in Romania, numai din Hidro avem in jur de 25%. La prima vedere as zice ca baietii sunt suparati ca nu mai sunt vremurile de aur in care sa dadeau certificate verzi pe banda rulanta, dar poate gresesc eu.