Discuții ca-n gară

Started by Ionut, June 08, 2016, 06:02:32 PM

Previous topic - Next topic

0 Members and 6 Guests are viewing this topic.

TibiV

#900
Primarul Negoiță vrea ca trenurile să NU mai circule pe cei aproape 4 km dintre stația de metrou Republica și halta Cățelu. Compania feroviară particulară ce operează ruta Titan Sud - Oltenița spune că mii de oameni ar fi afectați

Primarul Sectorului 3 a cerut CFR să dezafecteze cei 3,7 km de cale ferată de pe Șoseaua Industriilor, motivând că această cale ferată este un dezastru pentru cetățeni. El spune că, dacă va obține un răspuns pozitiv, va demara un program prin care Șoseaua Industriilor să devină un bulevard modern. Compania privată care operează ruta Titan Sud - Oltenița spune că scoaterea căii ferate ar afecta câteva mii de oameni pe zi, fiindcă ar fi nevoiți să ia trenul "din câmp", din comuna Cățelu, în loc de stația de metrou Republica.

Linia 801 București - Oltenița are aproape 110 ani de existență și acum pornește de halta Titan Sud (fosta 23 August) - chiar lângă stația de metrou Republica - și ajunge după 60 km la Oltenița.

Primarul Robert Negoiță vrea ca trenurile să nu mai aibă capătul la Titan Sud, ci la 4 km în direcția Oltenița, la halta București Sud din comuna Cățelu care în prezent este prima dintre cele 17 opriri pe care le fac trenurile ce merg spre Oltenița. "Este un dezastru pentru cetățenii din zonă, nu vrem să o desființăm, ci vrem să o mutăm 2 km mai încolo, să o scoatem din oraș", spune pentru HotNews.ro Robert Negoiță.
"Pentru cetățeni este un dezastru social, anual mor zeci de oameni. Puteți veni la fața locului pentru a vedea dezastrul", mai spune el.

El promite că vor fi prelungite liniile de autobuz. Mii de cetățeni au de suferit din cauza acestei linii care este făcuta prost, spune primarul, adăugând că navetiștii de Oltenita pot fi duși cu autobuzul 2 km.

Ce planuri are Primăria dacă linia va fi scoasa?

"Nu am îndrăznit să ne apucăm să proiectăm ceva până nu avem un aviz favorabil de la CFR și de la Ministerul Transporturilor. Când vom avea însă avizul, vrem să demonstrăm cum ar trebui să arate un bulevard în Bucureștiul de azi și mă gândesc să devină ceva similar cu B-dul Unirii și dintr-un iad să-l traversăm într-un rai."

"Mai bine ducem metroul cu o stație mai încolo, și îl conectăm cu trenul. Dar să băgăm trenul în oraș, nu, dacă îl băgăm în oraș îl băgăm subteran", mai spune primarul.

Intenția primarului a îngrijorat compania privată care operează pe ruta Titan Sud - Oltenița, Transferoviar Calatori (TFC). Cei de la companie spun că în medie 4.000 de oameni folosesc cele 22 de trenuri  (11 pe sens) care leagă Bucurestiul de Oltenita, în cel mai aglomerat tren de dimineață care ajunge în București fiind 700 de călători. Cei de la TFC spun că atâtea sute de oameni nu au cum să se deplaseze doar cu autobuzele RATB până la stația de metrou Republica, dacă trenurile ar ajunge să aibă capătul în comuna Cățelu. Cei de la TFC mai spun că au fost cinci incidente în șase ani cu oameni care au trecut peste liniile de calea ferată.

Am fost în zonă și se poate vedea că sunt poteci bătute și uneori și trepte care travsează calea ferată cam din 100 în 100 de metri. Trenurile trec și la mai puțin de 10 metri de case, iar oamenii traversează linia prin foarte multe locuri, însă pericolul mare vine de la mașini și de la faptul că nu prea sunt marcaje pentru treceri de pietoni. De precizat că trenurile fac 8-9 minute pe cei 3,7 km, viteza medie fiind de sub 30 km/h.

Am întrebat câțiva oameni din zonă dacă îi deranjează trenurile, iar răspunsurile au fost diverse, unii spunând că nu este problemă și că s-au obișnuit de atâtea zeci de ani, în timp ce alții au spus că sunt deranjante mai ales trenurile de marfă care trec noaptea și trenurile de pasageri care trec foarte devreme, în zorii zilei.

Linia 801 este un caz special din mai multe puncte de vedere. În afară de Gara de Nord și de Basarab, la Republica -Titan Sud este singurul punct din București unde trenul este la doi pași de metrou. Așadar este un punct intermodal de genul celor care se mai vor a fi construite dacă Centura Feroviara a Capitalei chiar va fi vreodată construită.

Apoi, față de alte secții de cale ferată, 801 a cunoscut un mare succes de când a fost preluată de TFC în 2012, până atunci fiind celebră pentru faptul că aproape toți călătorii mergeau "pe blat". În plus, TFC a investit în infrastructură și timpii de parcurs s-au îmbunătățit de la două ore și jumătate pe 60 km, la o oră și 24 de minute pentru cel mai rapid tren. Dacă acum un deceniu trenurile rar depășeau viteza de 30 km/h, acum ating și 70-80 kmh, însă pe porțiuni scurte, fiindcă distanța medie dintre opriri este mai mică de 4 km. TFC spune că are peste 1.000 de abonați. Compania a publicat pe Facebook un mesaj în care explică de ce consideră că linia trebuie păstrată

Trebuie menționat că TFC, la fel ca si CFR și alte companii feroviare private, primesc subvenții care sunt mult mai mari decât veniturile încasate din bilete. Pachetele de compensații sunt acordate de stat companiilor pentru ca acestea să opereze pe rute care, în condiții normale, nu ar fi profitabile din cauza costurilor mari de operare neacoperite de veniturile din bilete.

https://monitorizari.hotnews.ro/stiri-infrastructura_articole-22547929-primarul-negoi-vrea-trenurile-nu-mai-circule-cei-aproape-4-dintre-sta-metrou-republica-halta-elu-compania-feroviar-particular-opereaz-ruta-titan-sud-olteni-spune-mii-oameni-afecta.htm

Ionut, HELP !
Nu mi-am dat seama unde sa pun stirea asta...
Bucuresti? Metrou? Infrastructura CFR?

:-[
Mama proștilor este mereu gravidă... :)

nenea_hartia

Quote from: TibiV on July 04, 2018, 08:51:14 PM
Dar să băgăm trenul în oraș, nu [...]
N-are legătură cu linia respectivă, al cărei caz nu-l cunosc, dar au trecut cât, 28 de ani, și unii tot n-au priceput că trenul, în principiu, chiar trebuie băgat în oraș. :(

TibiV

#902
Este parerea lu' "betonel", nu a mea...

Reactia TFC pe FB:
https://www.facebook.com/TFCRO/videos/1910874358963498/

Quote from: nenea_hartia on July 04, 2018, 10:18:54 PM
N-are legătură cu linia respectivă, al cărei caz nu-l cunosc

Linia respectiva ducea in urma cu mai multe zeci de an pana la Gara Obor...
Dupa aia s-a tot "eliminat" din ea.
In urma cu vreo 10 ani ajungea pana dincolo de str. Morarilor, unde pe vremea aia aprovizona (daca nu ma lasa memoria) o fabrica de paine
Mama proștilor este mereu gravidă... :)

nenea_hartia

^ A, păi știu că e părerea lui, la el mă refeream.

Mulțumesc pentru rezumatul privind linia.

Ionut

Strategia CFR pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare: Este nevoie de investiţii de 56 miliarde lei până în 2022

CFR a publicat în dezbatere Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2018-2022, potrivit căreia costurile necesare pentru implementarea strategiei se ridică la 56,03 miliarde lei (12,18 miliarde euro). Documentul subliniază declinul traficului feroviar dar şi a celui de marfă în ultimii 30 de ani, CFR motivând astfel nevoia de investiţii în domeniu, subliniind că transportul rutier reprezintă principalul competitor al transportului feroviar pe piaţa transporturilor de călători şi mărfuri.

"Finanţarea insuficientă a întreţinerii, reparării şi reînnoirii infrastructurii feroviare a condus la degradarea progresivă a acesteia şi la creşterea gradului general de uzură a componentelor infrastructurii", se menţionează în document. Mai mult, principala cauză a decalajului major între România şi Uniunea Europeană în ceea ce priveşte transportul feroviar de pasageri o constituie finanţarea publică deficitară a transportului feroviar din România.

Suma totală de 56,03 miliarde lei este împărţită în mai multe capitole.

Astfel, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii coridorului Rin-Dunăre ar necesita 20,45 miliarde lei (4,44 miliarde euro), în timp ce reabilitarea şi modernizarea infrastructurii coridorului Orient / East-Med ar avea nevoie de alte 11,76 miliarde lei (2,55 miliarde euro).

O altă acţiune prioritară este reabilitarea şi modernizarea infrastructurii reţelei TEN-T Centrale, care ar ava nevoie de investiţii de 4,4 miliarde lei (956,5 milioane euro), precum şi reabilitarea şi modernizarea infrastructurii reţelei TEN-T Globale, proiect de 1,05 miliarde lei (229,9 milioane euro).

Alte investiţii sunt necesare în: reînnoirea infrastructurii feroviare (5,7 miliarde lei, adică circa 1,24 miliarde euro), întreţinerea curentă a infrastructurii feroviare (7,25 miliarde lei, adică aproximativ 1,57 miliarde euro) şi reparaţiile curente ale elementelor de infrastructură (1,08 miliarde lei, adică 235 milioane euro).

Din total, modernizarea liniei de cale ferată Bucureşti Nord-Aeroport Henri Coandă ar costa 454,86 milioane lei (98,88 milioane euro). De asemenea, modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanţa necesită investiţii de 975,87 milioane lei (212,15 milioane euro).

În ceea ce priveşte construirea unor linii noi, CFR precizează în document că "nu sunt identificate măsuri prioritare pentru perioada 2018-2022". Nu sunt prevăzute sume nici la capitolul "creşterea vitezei proiectate a infrastructurii feroviare".

Mai mult, nici pentru creşterea nivelului de calitate şi eficienţă a serviciilor de transport feroviar de pasageri nu se vorbeşte de investiţii, urmând ca măsurile să fie "stabilite prin consultare cu operatorii feroviari".

Nici pentru axele de mare viteză Est – Vest şi Nord-Sud nu sunt prevăzute investiţii, măsurile şi costurile aferente urmând să fie stabilite ulterior.

Unele din măsuri constituie proiecte de investiţii eligibile pentru finanţarea din fonduri europene nerambursabile. Aceste proiecte de investiţii sunt incluse în Master Planul General de Transport şi sunt prevăzute în planul de investiţii al administratorului infrastructurii feroviare.

De precizat,  CFR a identificat totodată mai multe proiecte de investiţii eligibile pentru finanţarea din fonduri europene nerambursabile în sumă de 42,36 miliarde lei (9,2 miliarde euro).

"Traficul feroviar de călători a suferit un declin major în ultimii 30 de ani, atât în ceea ce priveşte volumul de transport (măsurat în număr călători) cât şi în ceea ce priveşte volumul de prestaţii (măsurat în călători pe km). Pentru ambii indicatori s-a înregistrat o contracţie de circa 86% faţă de anul 1989. Acest declin se reflectă în diminuarea dramatică a cotei de piaţă, care reprezintă în prezent doar cca 16,46% din totalul transporturilor publice de pasageri şi 20,5% din totalul transporturilor terestre de pasageri (cu referire la transportul public)", arată documentul publicat în dezbatere pe site-ul CFR.

Una dintre principalele cauze ale declinului înregistrat după anul 1990 o constituie nivelul foarte redus de performanţă al transportului feroviar de călători, exprimat prin viteza comercială a trenurilor de călători şi prin punctualitatea acestora, care reprezintă o consecinţă a stării neadecvate a infrastructurii feroviare.

"Ca urmare, una dintre principalele direcţii de acţiune pentru stoparea declinului transportului feroviar de pasageri şi inversarea acestei tendinţe constă în reconsiderarea modului de abordare a mentenanţei, dezvoltării şi exploatării infrastructurii feroviare, astfel încât să poată fi asigurat suportul logistic necesar creşterii vitezei de deplasare a trenurilor de pasageri şi ameliorării punctualităţii", spun autorii strategiei.

Scadenţele la reînnoire ale elementelor de infrastructură feroviară au crescut semnificativ, ajungând la cote de peste 60% pentru majoritatea subsistemelor feroviare. Starea actuală a infrastructurii feroviare reprezintă în prezent un important element limitativ al performanţelor circulaţiei trenurilor. Media pe reţea a vitezelor maxime permise reprezintă 70,7% din viteza maximă proiectată, iar media vitezelor comerciale realizate în traficul de călători reprezintă mai puţin de 45% din viteza proiectată a reţelei feroviare.

Analiza făcută de CFR arată că "reabilitarea transportului feroviar de pasageri este nu numai posibilă ci chiar dezirabilă, deoarece pe piaţă există un nivel ridicat de aşteptări din partea clienţilor pentru transportul feroviar".

Transportul de pasageri reprezintă circa 75% din totalul transportului feroviar din România, iar minim 94% din transportul feroviar de pasageri reprezintă transport intern, "rezultă că principala prioritate a reabilitării transportului feroviar român trebuie să vizeze piaţa internă de transport al pasagerilor", spun autorii documentului.

De asemenea, şi traficul feroviar de marfă a suferit un declin major în ultimii 30 de ani, atât în ceea ce priveşte volumul de transport (tone transportate) cât şi în ceea ce priveşte volumul de prestaţii (tone pe km). Pentru ambii indicatori s-a înregistrat o contracţie foarte mare, de peste 80% în cazul volumului de prestaţii şi de 76% în cazul volumului de transport.

Acest declin se reflectă în diminuarea dramatică a cotei de piaţă, care reprezintă în prezent doar 21,9% din totalul transporturilor terestre de marfă şi 17,81% din totalul transporturilor de marfă (cu referire, în ambele cazuri, exclusiv la transportul interurban şi internaţional), se arată în strategia CFR.

"Una dintre principalele cauze ale acestui declin o constituie existenţa unor distorsiuni economice pe piaţa transporturilor terestre de marfă, care limitează în mod artificial competitivitatea transporturilor feroviare. Consecinţa principală a acestor distorsiuni o reprezintă pierderea aproape integrală de către calea ferată a clienţilor interesaţi de transportul expediţiilor de dimensiuni mici (de dimensiunea unui vagon sau container)", arată strategia.

Toţi aceşti clienţi au migrat către transportul rutier, în primul rând datorită preţurilor mai atractive oferite de acest mod de transport.

Una dintre urmările acestei migraţii a clientelei către transportul rutier o reprezintă extincţia aproape completă a transportului intermodal şi a transportului în vagoane izolate, ceea ce a condus inclusiv la degradarea facilităţilor sistemului feroviar destinate susţinerii acestor tipuri de servicii: terminale intermodale, parc de containere, staţii de triaj şi facilităţi de triere în staţiile tehnice. "Viteza comercială redusă a trenurilor de marfă, care reprezintă o consecinţă a stării neadecvate a infrastructurii feroviare, a avut o contribuţie la scăderea atractivităţii serviciilor de transport intermodal şi a serviciilor de transport în vagoane izolate", subliniază strategia CFR.

Lungimea totală a reţelei feroviare a Uniunii Europene este de 216.297 km. Reţeaua feroviară a României este a opta cea mai mare reţea din UE-28.

Intensitatea utilizării reţelei feroviare de către clienţi este de 3,84 milioane unităţi de transport anual per km de reţea. Din această perspectivă România se situează pe unul dintre ultimele locuri din Uniunea Europeană.

De asemenea, în România se înregistrează unul dintre nivelurile cele mai reduse de accesibilitate a staţiilor de cale ferată. Mai puţin de 19% dintre clienţi pot ajunge în mai puţin de zece minute la o staţie de cale ferată, faţă de o medie UE de 31%, iar 74% dintre clienţii români sunt la mai puţin de 30 de minute de o staţie de cale ferată, faţă de media UE de 83%.

News.ro

tom_sawyer

Căile ferate din România, în faţa unor provocări fără precedent - analiză

Sistemul de transport feroviar din România se află în faţa unor provocări fără precedent, în contextul aplicării de la mijlocul lunii iunie 2019 a celui de-al Patrulea Pachet Feroviar, pe care, dacă nu va fi capabil să le gestioneze eficient în următorii ani, există riscul unei posibile pierderi masive a luptei concurenţiale la nivel european, întrucât va fi aproape imposibil să concurezi în noile condiţii cu jucători actuali sau viitori noi pe piaţă, foarte puternici din punct de vedere economic, consideră experţi în domeniul siguranţei feroviare.

agerpres.ro


cristi5

#906

rizzuh

Este bine ca facem strategii, dar nu suntem in stare sa schimbam 5 macazuri inainte de cea mai mare gara din tara.

perfidus

Mda, situatia e prezentata fara prea multe cosmetizari. Strategii s-au tot facut si nu s-au materializat. Lipsa de voință politica.
Poza de mai jos face cat o lectura de 30 pagini:

Autostrada Pitesti - Craiova (A12) e ingropata. Se prefigureaza Drumul Expres CrPit (DEx12).; Contract semnat Tr.1 12.2018 - Tirrena Scavi ; Tr.2/L1&L2 finalizat - Spedition UMB ; Semnare contract Tr.3 si Tr.4 16.09.2020  - Spedition UMB ; Licitația pentru ,,Centura de ocolire Craiova Varianta Sud DN 56- DN 55- DN 6" - contract semnat 14.01.2022 - Rizzani de Eccher; "Constructia Variantei de Ocolire Targu Jiu – Finalizare Lucrari" - contract semnat 22.09.2020 - S.E.C.O.L. - stadiu lucrari 60%; "Reabilitare DN 6, Alexandria – Craiova, Lot 2: km 132+435 – km 185+230 – Relicitare" - contract semnat in 08.03.2022 - Ozaltin Inșaat

Ionut

De ce pentru sistemul feroviar românesc situația va deveni și mai complicată la jumătatea lui 2019 - analiză

​Sistemul de transport feroviar din România se află în faţa unor provocări fără precedent, în contextul aplicării de la mijlocul lunii iunie 2019 a celui de-al Patrulea Pachet Feroviar, care va permite unor operatori mari din Occident să intre pe piață. Dacă sistemul nu va fi capabil să gestioneze situația eficient în următorii ani, există riscul unei posibile pierderi masive a luptei concurenţiale la nivel european, fiindcă va fi aproape imposibil să rivalizezi cu jucători puternici din punct de vedere economic, consideră experţi în domeniul siguranţei feroviare, citați de Agerpres.

Potrivit lui Sorin Cătălin Hanci, expert în siguranţa feroviară la Unitatea de Siguranţă din cadrul Agenţiei Uniunii Europene pentru Căile Ferate, prevederile Pachetului IV Feroviar, în special cele ale Pilonului Tehnic, vor afecta semnificativ activitatea tuturor operatorilor de transport din România, atât de stat, cât şi privaţi, dar şi pe cea administratorului de infrastructură feroviară.

Principalul scop al Pachetului respectiv este crearea unui spaţiu feroviar unic european, ceea ce presupune o reformă a sectorului feroviar din Uniunea Europeană prin încurajarea concurenţei şi a inovării în zona pieţelor interne ale transportului feroviar de călători.

La rândul său, Viorel Lucaci, inspector de stat în cadrul Autorităţii de Siguranţă Feroviară Română (ASFR), atrage atenţia asupra prevederilor legislative care ar trebui să apară odată cu liberalizarea pieţei de transport feroviar şi care trebuie privite cu cea mai mare seriozitate de factorii decizionali din domeniul feroviar din România.

Multe detalii pe Hotnews

Sorinus

Ce inseamna asta de fapt? Operatori privati deja opereaza pe magistrale, la calatori si marfa. Au cumva restrictii acum (nr de trase)?

pasadia

Eu inteleg ca vor putea intra operatori straini, nu doar cei interni (acreditati / agreati de institutiile noatre).

Sent from my ONEPLUS A5000 using Tapatalk


dr4qul4

La ce CF avem noi, nu intra nimeni. Nu-si strica ei materialul rulant pe sinele noastre. In plus, un drum Curtici-Bucuresti dureaza o vesnicie si nu-si permit firmele din vest sa le tina blocate pe la noi. Mai ales ca la prima viitura sau deraierea unor marfare, risca sa ramana cu ele blocate cu anii pe vreo linie infundata.
Cocoase inutile care ne vor afecta zeci de ani:
1. Focsani 2. Boita 3. Balcauti
"multe multumiri" proiectantilor
2. Pariu cu hefaistos: 200 lei: UMB nu deschide nimic (min 9 km, chiar si HP)  pe A7 înainte de 15 iunie 2024

frunzaverde

Quote from: cristi5 on July 11, 2018, 11:23:51 AM
Proiectul Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2018 -2022

Asta nu e o strategie. Este un simplu inventar de nevoi.

Documentul spune in peste 1000 de pagini de ce fel de finantari e nevoie ca sa mai avem o retea de cale ferata functionala in viitor. Nu ofera nici un fel de soluti in mia de pagini legata de cum si de unde se va face rost de banii respectivi si/sau de ce alternative exista in caz in care nu se gasesc bani.

In consecinta, nu am ce comentarii sa am la document din punctul de vedere al inventarui de nevoi, e profesionist facut si pana la urma CFR stie ce lipsuri are mai bine ca oricine altcineva. In acelasi timp, nu am ce comentarii sa fac la partea de strategie pentru viitor, pentru ca aceasta parte nu exista deloc - lipseste cu desavarsire. Practic documentul nu spune nici directiile strategice de investitii si nici nu identifica/realizeaza alocatiile bugetare necesare.

Spune doar ca e nevoie de vreo 400 milioane de euro pe an pentru restul retelei incepand imediat. Nu exista nici surse de finantare si nici vointa politica pentru a face asta, si nici nu sunt prezentate alternative pe mai putini bani  - deci e doar o "vale a plangerii" in 1000 de pagini care spune de asta avem nevoie ca sa supravietuim.
Cand esti amenintat cu ban permanent pentru ca ai criticat pozitia publica a unui politician, nu se mai poate numi conversatie sau forum, ci campanie electorala. Imi pare rau, dar din pacate, sunt nevoit va urez la revedere!

djidji1975

Poate caprele din vecini se bucura, dar iarba printre linii poate crea probleme mari câteodată! Stiu de 11 vagoane care au luat foc de la o tigara aruncata in acea vegetatie care vara se usca:

https://m.click.ro/news/national/arde-portul-constanta-au-luat-foc-vagoane-de-tren
Quote from: TibiV on July 08, 2018, 01:09:54 AM
Quote from: nenea_hartia on July 07, 2018, 10:57:14 PM
...abia se mai văd liniile și peroanele de buruieni... :bash:

Nu te supara !
Din contra, ar trebui sa ne bucuram ca avem cai ferate "eco-friendly", adica "in simbioza cu natura".
Pana si ursul (oficial inexistent) va avea probleme sa ne spuna unde anume il deranjeaza calea ferata...
:D

Trimis de pe al meu Lenovo P2a42 folosind Tapatalk