[B] Pasajul Nicolae Grigorescu-Splai-Iuliu Hateganu

[TibiV]

Din cate stiu, constructorul daca s-ar atinge de tevi sau de LEA ar comite o infractiune...
Nu sunt ale lui, nu are voie sa umble la ele.

Stalpii LEA apartin Transelectrica, la fel ca stalpii atat de greu de urnit de pe atatea loturi de autostrada...

La fel ca la autostrazi, beneficiarul este ceal care trebuie sa "convinga" detinatorul utilitatilor sa le mute. In cazul asta, este treaba PMB sa ii convinga, dar se pare ca nu prea reuseste...

PMB-ul oricum este destul de "impotent" la sa ceva, vezi intarzierile similare de la Piata Sudului. Dar macar la Piata Sudului discuta cu niste operatori locali, asupra carora are (sau ar trebui sa aiba) o putere de influenta...

La N.Grigorescu sunt doua enitati: RADET (tine de Primarie, care ii si plateste subventiile) si Transelectrica, care nu mai tine de nimeni.

Iar Transelectrica este de fapt un "stat in stat", de care toata lumea trebuie sa se roage si sa faca temenele pentru a-i convinge sa mute un pai.

In concluzie, eu vad doi mari vinovati: in primul rand PMB (care isi dovedeste a N-a oara incompetenta si neputinta) iar in al doilea rand legislatia actuala care le permite detinatorilor de utilitati sa trateze cu dosul orice cerere de relocare desi este vorba de proiecte de interes public, iar lucrarile de relocare oricum nu le fac gratis ci sunt platiti pentru ele.

[danutzu_1069]

Cum ziceam mai demult, cred ca-mi pregatesc un flex mare si un aparat de taiere cu oxiacetilena. Asta pentru tevile Radet-ului. Nu o sa auba tupeul sa cârâie impotriva PMB!
Din cauza lor, nu s-a facut deloc rampa pe partea aia. Pe parte cu LEA totusi e facut ceva.
Sunt de acord cu faptul ca a muta o LEA nu-i de colea si trebuie oarece proiect, dar nu zice nimeni nimic!!

[TibiV]

Asta mă supără rău şi pe mine...
Duminică m-am uitat cu atenție...
Este clar că rampa spre Titan este rămasă în urmă exact din cauza LEA, şi din aceeași cauză au rămas nemişcate cele două borduri buclucaşe de pe cealaltă rampă...

Să mă explic.
Rampa de urcare spre Vitan-Bârzeşti este aproape, la maxim 8 metri, de stâlpii de susţinere, deci "burta" cablurilor este încă mică.
La cealaltă rampă, cea de coborâre, deja cablurile sunt mai jos cu 2-3 metri, şi orice utilaj mişcă pe acolo (şi care este dotat cu un braţ, cupă etc.) are toate șansele să facă un spectaculos "foc de artificii", deci s-au oprit cu lucrările...
Iar la rampa de urcare cele două borduri sunt la limita la care un buldo-exca a putut lucra fără pericol, pentru că acolo rampa este cea care a urcat suficient de mult încât o descărcare să fie posibilă.

Tehnic văd două soluţii, fie înalţă stâlpii de o parte şi de cealaltă cu minim 3 metri, fie mai pun un rând de stâlpi suplimentari la est de pasaj, foarte aproape (simetric cu cei dinspre CET Sud) astfel încât săgeata cablurilor să se reducă cu minim 3 metri.

Oricare variantă va fi aleasă, nu cred că se poate face într-o lună sau două...

[danutzu_1069]

Eu ma feresc sa dau o slolutie in ceeace priveste LEA pentru ca nu ma pricep. Desi putina fizica....
Ceeace banuiesc ca se intampla la un lant LEA este ansamblul stalp - cabluri sunt intr-un echilibru calculat. Mai simplu spus, cablurile "trag" de stalp in ambele parti astfel incat e tinut vertical. Desigur stapul are o structura care sa se autosustina fara cabluri.
Si ca sa revin, fortele cu care "trag" cablurile trebuie sa fie egale, si pentru a realiza asta trebuie ca "burtile" sa fie identice. Daca intercalam un stalp, pur si simplu, trebuie refacut echilibrul de forte intre stalpul nou si stalpii vechi.
In cazul nostru, cel mai probabil trebuie o suprainaltare a stalpilor existenti, prin inlocuire. Dar ce ne facem, ce este un portal cu 3 sau 4 LEA...
Na belea, trebuie "miscate" toate.
Probabil celor de la transelectrica le e târşală sa factreaba asta sau.... nu mai avem specialisti care sa faca proiectarea!!

[TibiV]

Nu, stâlpul nu este tinut "în echilibru" de cabluri.
El este "solid rock", poţi să îi pui de 5 ori mai multe cabluri pe o parte şi să le tai pe cele de pe partea cealaltă şi nu se întâmplă nimic.
El susține cablurile, nu tensionează cablurile (evident există tensiune în fir, dar neglijabilă... dpdv al stâlpului!)
"Burta" este calculată astfel încât în cele mai nashpa condiţii (adică frigul maxim probabil la N-shpe ani) tensiunea din fir (nu din stâlp) să nu ducă la ruperea lui, păstrând posibilitatea de balans la vânt şi încărcarea cu gheață/chiciură....

Nu era tocmai specializarea mea, dar partea asta mi-a plăcut...

L-am suspectat pe dom' profesor şi am refăcut calculele de 3 ori când ne-a cerut să răspundem (matematic, evident...) la întrebarea: "Între doi stâlpi aflaţi la 100 metri distanţă se montează un cablu lung de 100,01 metri. Calculaţi săgeata maximă."

Greu de crezut, dar dacă cablul are 100 de metri şi un centimetru, săgeata maximă (adică "burta") este de... 60 centimetri !

[danutzu_1069]

Cum spuneam, mi-am dat cu presupul
Daca e simplu, de ce ¤》~%|\ nu fac nimic??
Sa vezi ce s-ar grabi sa faca ceva daca as aplica metoda flexul si aici!!

[TibiV]

Metoda flexul aplicată... de la bază !....

   

[AdrianB1]

Nu, stâlpul nu este tinut "în echilibru" de cabluri.
El este "solid rock", poţi să îi pui de 5 ori mai multe cabluri pe o parte şi să le tai pe cele de pe partea cealaltă şi nu se întâmplă nimic.
El susține cablurile, nu tensionează cablurile (evident există tensiune în fir, dar neglijabilă... dpdv al stâlpului!)

E bine ca nu trebuie sa faci calculele pentru stalpi, ai avea surprize sa ii vezi cazand ca popicele.

Nu sunt proiectant de stalpi, parintii sunt, dar povestea scurta e astfel: sunt 2 categorii de stalpi, de colt si de linie. Cei de linie doar sustin greutatea cablului (izolatorii sunt orizontali, cablul e suspendat sub consola), daca tragi de ei in orice parte ii dai jos fara probleme; au ceva marja de rezistenta, dar nu semnificativa. Am vazut o bucata de linie in Romania doborata de vant, stalpii de linie erau torsionati de ziceai ca i-a facut Chuck Norris ghemotoc, cei de colt erau in stare mult mai buna. Stalpii de colt au o rezistenta laterala foarte mare, dar calculata pe directiile din care trag cablurile. La ei conductorul nu e sustinut vertical, ci e ancorat direct (pozitia izolatorilor e aproape verticala) de consola. Acolo se tensioneaza cablurile cu un troliu cu dinamometru la montaj. Sageata se calculeaza in functie de mai multi parametri, am lucrat pe santier in desert in Orientul Mijlociu si sageata e mult mai mare pentru ca diferenta de temperatura intre extreme e mai mare. Daca profesorul tau a putut calcula sageata fara limite de temperatura atunci calculul ala e valabil la puii sferici in vid (adica numai in teorie).
PS. Bulgarii au construit si ei niste linii prin desert, in prima iarna a picat pe vreo 20 km, beneficiarul si-a bagat picioarele in ea de garantie si ne-a chemat pe noi sa o reparam. Din vreo 1000 km construiti de romani in tara aia din 78-80 si pana azi nu a fost vreodata o problema pe vreo linie.

[TibiV]

Cei de linie doar sustin greutatea cablului (izolatorii sunt orizontali, cablul e suspendat sub consola), daca tragi de ei in orice parte ii dai jos fara probleme; au ceva marja de rezistenta, dar nu semnificativa.

Exact ăsta este cazul despre care vorbim la pasajul NG, stâlpi de linie.
Vei găsi multe poze cu ei, NU sunt probleme "de colţ" sau altceva.

La NG nu vorbim de "brain surgery", ci de "basics".

Iar ceea ce a calculat profesorul meu (şi am calculat şi eu...) era dat pur şi simplu de capitolul "mecanică".  Adică NU lua în calcul dilatarea/contracţia materialelor în funcție de temperatură.
Pur şi simplu dacă un cablu aflat fie la -40 de grade, fie la +40 de grade,  în lungime de 100,01 metri este agătat între doi stâlpi aflaţi la 100 metri distanţă, săgeata va fi de 60 cm.
Este o chestiune matematică.
Ceea ce se întâmplă ulterior, când temperatură creşte sau scade, intră în zona fizicii (coeficientul de diltataţie al materialului) şi exact de asta nu vei vedea cabluri întinse în iulie-august, la peste 35 grade...

PS
Aceeași materie descrie "curba lănțișor"...
Adică curba care descrie matematic felul în care lănțișorul pe care îl poartă o femeie la gât se arcuieşte "inteligent" şi tu rămâi ca prostu' cu ochii lipiţi acolo...

Nu glumesc, poţi să dai căutare "curba lănțișor" şi vei vedea că are o formulă matematică foarte clară...
Care nu ţine seama de temperatura privitorului...

[danutzu_1069]

... cu ochii lipiti acolo... sau mai jos un pic: :P.

[danutzu_1069]

@TibiV
Da, sunt stalpi care au o pereche de izolatori, pe fir, si care sunt aproape orizontali iar linia face o bucla sub consola (cum zice colegu'). Sunt specifice stalpilor portal (sau mai popular spus, aia cu doua picioare)

[AdrianB1]

De-aia spuneam acum cateva pagini ca o asemenea modificare se poate face foarte usor, se pun stalpi mai inalti in linie si in faza de proiectare, constructie (un stalp e construit din zeci spre sute de segmente de laminate) si turnare a fundatiilor stalpilor nici nu intretupi linia. Montajul stalpilor la sol se poate face tot sub tensiune, apoi intrerupi linia si ridici stalpii pre-asamblati in 1-2 zile, tragi conductor nou (e mai lung) si o pui la loc sub tensiune. In timp ce montezi stalpii noi ii dai jos pe cei vechi, daca ai suficienti oameni si utilaje o faci in 3 zile de lucru.

[TibiV]

Sa nu uitam ca este vorba de LEA cu 5 stalpi.
Hai sa pun cateva poze din diferite unghiuri...


Aici se vede ce mare este sageata cablurilor si cat de departe este urmatorul rand de stalpi...


Vedere in lungul LEA, de sub stalpi




Vedere de pe malul drept spre Titan

[medicul de garda]

O mica informatie care trebuie luata in calcul in cazul repozitionarii LEA din zona pasajului Nicolae Grigorescu. Proiectul prevede pe termen lung posibilitatea introducerii unei linii de tramvai dublu sens (parte a unei viitoare linii circulare de tramvai pe inelul median). Liniile de tramvai evident au nevoie de o catenara care presupun ca are nevoie de o garda fata de LEA mult mai mare decat soseaua propriu-zisa. Sper ca va fi luata in calcul chestia asta ca sa nu trebuiasca vreodata reintervenit. Spatiu a fost prevazut pe mijlocul pasajului, ceea ce inseamna ca 1/3 din structura momentan e degeaba, nu va fi folosita de trafic. Exact cum s-a intamplat la pasajul pestea calea ferata de la Doamna Ghica.

[AdrianB1]

Pentru a simplifica lucrarea si a micsora sageata stalpii inlocuitori, mai inalti, se pun cat mai aproape de pasaj. E doar o problema de calcule destul de simple. Cat despre linia de tramvai, ce tensiune e in ea?