Companii aeriene europene

[b1]

Adio, Alitalia! 75 de ani de ambiție și unul singur de profit în acest secol

​Alitalia, compania fanion a transportului aerian italian, și-a încheiat oficial existența, odată cu efectuarea ultimului zbor, pe ruta Calgliari – Roma, după 75 de ani tumultoși, joi seara.

Istoric:

Activitatea Alitalia începe pe 5 mai 1947, cu zborul inaugural făcut cu un Fiat G.12 Alcione, pilotat de Virginio Reinero pe ruta Torino-Roma-Catania.

Primul zbor internațional are loc anul următor, făcând legătura între Roma și Oslo, în timp ce primul zbor intercontinental cu mai multe escale lega Italia de Buenos Aires, în 35 ore de zbor, de la Milano, în direcția Roma, Dakar, Natal, Rio de Janeiro și San Paolo.

Încă din primii ani, Alitalia reușește să se impună pe piața italiană, în 1950, urcând la bordul avioanelor Douglas DC-4 primele hostess purtând creații ale surorilor Fontana. În același an, a fost inaugurat serviciul de mese calde la bord. Succesul companiei este confirmat în anii '60, când Alitalia devine vector principal al Olimpiadei de la Roma din 1960. Creșterea companiei continuă și anii '70, cu primele legături înspre America de Nord și Japonia, ce duc la ocuparea locului 7 în clasamentul traficulului internațional.


Primele probleme:

În anii '90, Alitalia transporta aproape 28 milioane pasageri anual, dar tensiunile sindicale și planurile excesive de investiții conduc la rezultate de bilanț destul de dezamăgitoare. În 1996 administratorul delegat Domenico Cempella duce mai departe un plan industrial ambițios, având ca bază alianța cu compania din Țările de Jos, KLM, și deschiderea noului terminal la Malpensa. Din acordul cu KLM se nasc 2 "joint venture" pentru aria pasageri și îmbarcare, care, în planurile managerilor, trebuiau să fuzioneze.

În anul 2000 compania din Țările de Jos rupe unilateral alianța. Acțiunea legală înaintată de Cempella, se termină 2 ani mai târziu, când arbitrajul internațional condamna KLM la plata unei penalități de 250 milioane euro.

Anul 2001 a fost un an negru pentru Aviația Civilă Mondială, iar Alitalia plătește mai mult decât concurența, fluctuația cererii, datorită crizei structurale precedente, în particular pentru concurența făcută de zborurile low-cost. În acelasi an, Alitalia stipulează o alianță cu Air France și încheie, făcând parte din Ski Team, una din principalele alianțe aeriene, din care mai fac parte în afară de Air France-KLM, Delta Air Lines, Continental Airlines, Korean Air, Northwest Airlines, CSA Czech Airlines, Aeroflot și Aeromexico.

Dificultăți:

Începând cu septembrie 2004 compania aeriană are dificultăți majore în derularea activităților financiare. Atunci managementul companiei a afirmat că nu dispun de lichidități destule pentru salariile angajaților până la finele lunii respective.

Au anunțat concedierea a 5000 de angajați și posibilitatea de a subdivide compania în două unități: una de companie aeriană și una de servicii la sol (ground service subdivision). S-au purtat discuții cu uniuni privind posibilitățile de reducere a cheltuielilor pentru a salva compania de un eventual faliment sau chiar de lichidare.

Pierderile nete au ajuns la 626 milioane euro (917,34 milioane dolari SUA) în 2006, de la 168 milioane euro (246,19 milioane dolari SUA) în anul precedent.

Totul se reflectă în servicii. Curse anulate, programări date peste cap, servicii de cabină minimale sau inexistente. Haosul se instaurează și în aeroporturi, la ghișeele de ticketing sau îmbarcări.


Finalul:

Alegerea tradițională a papilor și a elitei politice italiene, Alitalia fusese condusă în ultimii 4 ani de administratori numiți de stat, în încercarea de a evita lichidarea. Fondată în 1946, compania a trecut prin numeroase restructurări, iar Guvernul a cheltuit pentru salvarea de la faliment peste 8 miliarde de euro doar în ultimii trei ani.

Compania a fost profitabil într-un singur an în acest secol.

După ce a încercat să vândă Alitalia investitorilor privați, Roma s-a văzut neputincioasă în fața consecințelor pandemiei și a decis să creeze Italia Trasporto Aereo (ITA) din cenușa Alitaliei.

Noul transportator, în care guvernul va investi (din nou) 1,35 miliarde de euro în următorii trei ani, va începe cu o flotă de 52 de avioane și 2.800 de angajați (spre comparație, Tarom are 29 de aeronave), comparativ cu cele 110 avioane și cei 10.000 de salariați cât avea Alitalia.

În cadrul acordului negociat cu Comisia Europeană, trebuie să existe o discontinuitate clară între Alitalia și succesorul său, iar noul transportator trebuie să fie profitabil până la sfârșitul anului 2025.


Cum au contribuit trenurile de mare viteză la declinul Alitalia:

​Alitalia a dispărut și din cauza concurenței cu trenurile de mare viteză. Pentru că sunt rapide și moderne, numărul de pasageri a crescut de șase ori într-un deceniu la trenurile "alta velocita".

În februarie 1977 era deschisă în Italia o primă secțiune din linia cunoscută sub numele de Direttissima, cu numele complet "ferrovia direttissima Firenze-Roma,, .Apoi rețeaua a fost extinsă în continuare și cele mai rapide porțiuni permit viteze de 300 km/h, scrie Hotnews.

Pentru că trenurile fac sub 4 ore pe 600 km tot mai multă lume a ales acest mijloc de transport, mai ales că gara este aproape de centrul orașului și se trece mult mai repede de filtrele de securitate, iar în unele locuri nici nu există control de securitate.

Compania de stat Trenitalia a dublat numărul de trenuri de mare viteză din flota sa între 2008 și 2018 de la 75, la 144, iar numărul de pasageri a urcat de la 6,5 milioane la 40 de milioane/an.

Tot în acel interval numărul de turiști care au folosit trenurile de mare viteză au crescut de la 1,8 milioane la 7,3 milioane, cele mai populare rute fiind Roma – Florența și Roma – Veneția.

Principala rută unde trenurile au "bătut" avioanele este Roma – Milano, 580 km, timp de parcurs 2 h, 59 min. Prețurile la Frecciarossa sunt între 95 și 129 euro în aceeași zi și între 45 și 50 de euro cu o lună înainte.

Acum doi ani au fost și propuneri de fuziune între Alitalia și Trenitalia, dar nu s-au concretizat. Situația Alitalia a fost agravată de faptul că avea prezență internațională slabă și se baza mult pe rutele interne, exact acolo unde trenurile au progresat atât de mult.

Sursa.

[b1]

Zborul RELAX by Air Moldova: https://www.flightradar24.com/data/aircraft/er-axr/#2ad9a9eb
Detalii: https://boardingpass.ro/lansarea-inedita-a-radio-relax-moldova-un-airbus-a321-a-scris-pe-cer-relax/?fbclid=IwAR0_CxtgnKhWh4poGyfyy62Zuk9vnv12pM_DgMzNwwlV4SM3-XIWilACrGE

[b1]

SWISS adopts new AeroSHARK riblet film technology to further reduce its flights' carbon emissions



SWISS is to become the first passenger airline in the world to take advantage of the new AeroSHARK aircraft skin technology to further reduce the carbon dioxide emissions and the fuel consumption of its flight operations.

All twelve of the airline's Boeing 777-300ER aircraft will successively have the innovative riblet film, which has been co-developed by Lufthansa Technik and chemicals and coatings manufacturer BASF, applied to their fuselage and engine nacelles. The resulting significant reduction in aerodynamic drag will make the SWISS Boeing 777 fleet more than one per cent more fuel-efficient, and this in turn will substantially further reduce its carbon dioxide emissions. SWISS has also supported Lufthansa Technik and BASF in their development of the AeroSHARK film by measuring aircraft performance on its scheduled flights.

By applying a total of 950 square metres of AeroSHARK riblet film to the fuselage and engine nacelle surfaces of a Boeing 777, fuel savings of some 1.1 per cent can be achieved. This will reduce its annual fuel consumption by over 4,800 tonnes and the total annual carbon dioxide emissions of the SWISS Boeing 777 fleet by up to 15,200 tonnes – the amount emitted respectively by some 87 long-haul flights from Zurich to Mumbai.

"Reducing its environmental footprint is one of the greatest challenges ahead for the aviation sector, and being carbon-neutral in our flying by 2050 is a key SWISS strategic objective," says SWISS CEO Dieter Vranckx. "We put a major emphasis at SWISS on actively promoting and making targeted investments in new technologies. And we're delighted that, in becoming the world's first passenger airline to use the innovative AeroSHARK technology, as we'll be doing with our Boeing 777 fleet, we'll now be making a further substantial contribution to ensuring more sustainable travel."

SWISS will successively install the new AeroSHARK riblet film on its Boeing 777 fleet from mid-2022 onwards. The work will be performed when each aircraft's downtimes permit.

SWISS involved in AeroSHARK's development, too:
SWISS has also supported Lufthansa Technik and BASF in their development of the AeroSHARK film for the Boeing 777. Back in summer 2021, the aerodynamic performance of a Boeing 777 wing was precisely monitored throughout a scheduled SWISS Zurich-San Francisco flight. The data collected have enabled Lufthansa Technik to devise high-precision 3D airflow simulation models which will be used in the near future to develop the AeroSHARK riblet film for additional application to the Boeing 777's wings, to tap further fuel and emission savings potential.

Carbon-neutral by 2050:
The adoption of the new AeroSHARK technology is a key initiative in SWISS's broader endeavours to minimize its carbon dioxide emissions. It also underlines the company's commitment to promoting the use of innovative technologies. SWISS has set itself the objectives of halving its net CO2 emissions from their 2019 levels by 2030 and of making its business and operations carbon-neutral by 2050.

Sursa.

[b1]

Lufthansa Cargo posts record result for the second year in a row

Adjusted EBIT of 1,493 million euros, revenue of 3.80 billion euros. Lufthansa Cargo thus makes an important contribution to stabilising the Lufthansa Group – The modernisation of the long-haul fleet completed in 2021 and the use of sustainable aviation fuels enable a significant reduction in the carbon footprint

In the financial year 2021, Lufthansa Cargo achieved the best result in the company's history to date. Revenue rose to EUR 3.80 billion (previous year: EUR 2.76 billion), while adjusted EBIT amounted to EUR 1,493 million (previous year: EUR 772 million). A total of 7.2 billion freight tonne-kilometres were sold last year (previous year: 6.5 billion). The average load factor improved by 1.7 percentage points year-on-year to 71.0 percent, while the supply of capacity increased by 8.7 percent to 10.1 billion freight tonne-kilometres offered.

"We owe this result in particular to our employees, customers and partners. Together, we have managed to effectively maintain global supply chains even in times of pandemic. In addition to good revenues, the successful completion of our cost reduction programme was a key factor in the good result. In 2022, we will continue to invest in customer focus, airfreight innovation and sustainability," said Dorothea von Boxberg, Chairman of the Executive Board and CEO of Lufthansa Cargo.

"In 2022, Lufthansa Cargo will focus on sustainability and the ongoing decarbonisation of airfreight logistics. We are pleased to welcome numerous interested parties to our sustainable aviation fuel offerings and aim to expand the use of sustainable aviation fuels with various customers. In 2022, we will also begin to equip our freighters with Sharkskin technology, which will help us save fuel. In the area of digitalisation, we are working at full speed to convert to fully electronic airwaybills, among other things."

However, Dorothea von Boxberg also puts customers in the mood for continuing challenges in logistics for the time being: "The issue of scarce capacity will continue to occupy us and our customers this year. With the marketing of the capacities of our first A321 freighter, which has just started, we want to offer customers new options for the ever-growing e-commerce sector, especially in the medium-haul segment. In addition, belly capacities on Lufthansa Group airlines will again increase significantly this year. We are currently examining further options to increase our capacity offering. At present, however, we also see that the situation in airfreight remains dynamic and that we have to react to developments on the world market at short notice and remain flexible."

Last year, Lufthansa Cargo successfully implemented important projects of its corporate strategy. For example, the fleet modernisation to a pure, highly efficient B777F freighter fleet was completed. This currently comprises fifteen aircraft, two of which were newly flown last year. The twin-engine Boeing 777F is considered the most efficient, modern freighter in its class. In addition, Lufthansa Cargo distributes the additional load capacities of Lufthansa, Austrian Airlines, Brussels Airlines, Eurowings Discover and SunExpress. Sustainable aviation fuels were also a focus at Lufthansa Cargo in 2021: In addition to weekly CO2-neutral freight rotations between Europe and Asia, customers have been able to use the "Sustainable Choice" add-on service since last summer and thus have their freight transported in a CO2-neutral manner. Lufthansa Cargo also became a pilot customer for the first industrial power-to-liquid (PtL) plant to promote the development and research of synthetic PtL aviation fuel.

Lufthansa Cargo started the past financial year with positive expectations. Due to the continuing effects of the pandemic, freight capacities remained scarce worldwide despite increased demand. Marked by a noticeable cooling of the airfreight market prior to the Corona pandemic, the cargo airline had already launched a structural cost-cutting programme in 2019, which is also contributing to the current result.

Sursa.