Resurse minerale in Romania

Started by Ionut, November 30, 2018, 07:45:37 AM

Previous topic - Next topic

0 Members and 1 Guest are viewing this topic.

Ionut

Acum imi dau seama ca nu avem un thread dedicat resurselor de metale pretioase si alte resurse minerale (despre petrol, gaze avem thread-uri dedicate in board-ul Energie). Se poate discuta aici despre metalele pretioase si minereuri de fier/alte metale. Despre petrol, gaze si carbune, avem suficiente thread-ul la Energie.

Ionut

Canadienii, tot mai interesaţi de aurul din România. Încă o companie anunţă că a descoperit zăcăminte

Compania canadiană Eldorado Gold, cu activităţi în România, Turcia, Grecia, Serbia şi Brazilia a anunţat că estimează resursele potenţiale din perimetrul de la Bolcana, în judeţul Hunedoara, la 6,5 milioane de uncii de aur şi 686.000 de tone de cupru. Compania minieră previzionează o rată de recuperare de 86% în cazul zăcăminteleor aurifere şi de 90% pentru cele de cupru. "Rezervele şi resursele noastre minerale actualizate rămân neschimbate din decembrie 2017, datorită succesului nostru înregistrat pe partea de foraj şi de explorare (...) Odată cu declararea unei resurse estimate la Bolcana, de 6,5 milioane uncii de aur şi 686.000 de tone de cupru, avem un depozit semnificativ de cupru şi de aur. Suntem foarte mulţumiţi de resursele anunţate şi entuziasmaţi de potenţialul semnificativ al acestui activ şi vom explora diferite alternative pentru a continua să avansăm Bolcana", a declarat în raport CEO-ul şi preşedintele companiei George Burns.

Potenţialele resurse ar valora 7,8 miliarde de dolari pentru aur, la un preţ mediu de 1.200 de dolari pe uncie, fără să luam în calcul rata de recuperare de 86%. Resursa de cupru estimată de companie ar valora la actualele cotaţii circa 4 miliarde de dolari.

Compania canadiană a obţinut licenţa de exploatare pentru perimetrul Bolcana în anul 2016. Exploatarea este situată la şase kilometri de perimetrul Certej, exploatat tot de Eldorado. La Certej, proiect aflat într-o etapă mai avansată a exploatării, compania estimează rezerve dovedite şi probabile de 2,4 milioane de uncii de aur si 15,5 milioane uncii de argint. Compania mai deţine drepturile pentru alte trei perimetre în Munţii Apuseni.

Carpathian Gold a primit licenţă de exploatare a aurului şi cuprului pentru perimetrul Rovina, din Munţii Apuseni, la 10 ani după ce a început explorarea în zonă. Firma canadiană va opera prin intermediul companiei româneşti Samax pe care o şi deţine. Autorităţile române şi-au dat acceptul în 2015, dar anunţul nu a fost făcut public decât în momentul în care Carpathian Gold a publicat pe site-ul propriu un comunicat de presă. Activiştii de mediu au criticat dur lipsa de transparenţă a statului în acest caz.

Gabriel Resources, compania care voia să extragă aur şi argint din zona Roşia Montană, a chemat România în judecată la ICSID, acuzând-o că, prin blocarea proiectului minier ar fi încălcat două tratate internaţionale. Plângerea la ICSID împotriva statului român a fost depusă de două entităţi, Gabriel Resources Ltd., înregistrată în Canada, şi Gabriel Resources (Jersey) Ltd., înfiinţată în 1996, controlată integral de prima şi înregistrată în insula omonimă, dependenţă a Coroanei britanice. Bucureştiul şi-a retras oficial sprijinul pentru proiectul minier de la Roşia Montană în 2014, după revocarea unui proiect de lege care ar fi permis exploatarea resurselor de aur şi argint din zonă.

Adevarul

Ionut

Extragerea aurului de la Certej, sub semnul întrebării

Proiectul de extragere a zăcămintelor de aur şi argint din perimetrul Certej este îngreunat de autorităţi, după ce Ministerul Apelor şi Pădurilor a oprit procedura de scoatere a celor 56 de hectare de pădure din Fondul Forestier Naţional. ,,Defrişarea pădurii, care echivalează ca suprafaţă cu 113 terenuri de fotbal, face parte din planul companiei miniere Deva Gold de a construi mina de aur cu cianuri de la Certej", avertizează Mining Watch adăugând că, dacă proiectul ar merge mai departe, 165 de hectare de pădure ar dispărea pentru totdeauna. ONG-ul susţine că prevenirea tăierii pădurii de la Certej este o victorie a societăţii civile şi a comunităţii locale care au participat la consultarea publică organizată de minister, în cadrul căreia au fost trimise peste 4,500 de opinii, sugestii şi comentarii.

Detalii in Adevarul

Ionut

Proiectul minier de la Certej a fost oprit. Câte tone de cianură ar fi folosit

Proiectul minier al companiei Deva Gold din Certeju de Sus a fost oprit ca urmare a anulării planului urbanistic zonal (PUZ) de către Tribunalul Cluj, ceea ce face imposibilă exploatarea zăcământului aurifer, a anunţat, luni, Mining Watch România. Conform sursei citate, "ca urmare a anulării planului, emiterea oricăror acte de autorizare întemeiate pe acest act, de exemplu emiterea de autorizaţii de construire, devine imposibilă", scrie Agerpres.

,,Este de departe cel mai important pas făcut în oprirea acestui proiect minier ilegal. Instanţa de judecată a arătat că avansarea minei, ce ar utiliza anual 1,653 de tone de cianură şi ar crea doar 221 de locuri de muncă, se realiza cu încălcarea legii. De altfel nu este prima dată când operatorul minier a arătat că sfidează legile României. În 2014 a început în mod ilegal organizarea de şantier şi a fost nevoie tot de intervenţia instanţei pentru a opri ilegalităţile", a declarat Roxana Pencea Brădăţan, director fondator Mining Watch România. Avizul de mediu anulat de Tribunalul Cluj fusese emis de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timiş (ARPM Timiş) în aprilie 2010, ca urmare a unei proceduri care a durat aproximativ trei ani.

Adevarul

Ionut

Nu e de la noi, dar pun ca sa ne facem o idee.




Piaţa aurului, reîmpărţită între marii producători

Unul dintre cei mai mari producători mondiali de aur a anunţat că vrea să fuzioneze cu rivalul său, creând astfel cea mai mare companie din acest domeniu din lume. Grupul canadian Barrick Gold, cel mai mare producător mondial de aur, a anunţat vineri că intenţionează să fuzioneze cu rivalul american Newmont Mining, subliniind însă că deocamdată nu a fost luată încă nicio decizie, scrie mining.com. Dacă această tranzacţie va avea loc, ar da naştere unui monolit în industria aurului cu o capitalizare bursieră de peste 40 miliarde dolari.

"Barrick Gold Corporation confirmă că studiază posibilitatea de a fuziona cu Newmont Mining Corporation într-o tranzacţie bazată pe schimb de acţiuni", a informat grupul canadian într-un comunicat de presă. Al doilea mare producător mondial de aur, Newmont şi-a anunţat luna trecută intenţia de a cheltui 10 miliarde de dolari pentru a prelua un alt mare producător canadian de aur, Goldcorp, şi a trece astfel în faţa Barrick Gold pe poziţia de lider mondial al producţiei de aur. Nu este prima dată când Barrick şi Newmont au încercat să fuzioneze. Ultima tentativă datează din 2014, când operaţiunea a eşuat în ultimul moment deoarece cei doi giganţi nu au reuşit să ajungă la un acord cu privire la guvernanţa noii entităţi. În ultimii ani fuziunile şi achiziţiile în sectorul aurului au fost limitate, companiile fiind concentrate pe reducerea costurilor pe fondul criticilor venite de la investitori cu privire la managementul inadecvat al capitalului.

Adevarul

Ionut

O companie turcă vrea să se asocieze cu firmele româneşti care deţin rezervele de cupru ale României

Compania turcă de inginerie, consultanţă şi management de proiect Sintek, de asemenea şi producător de anumite echipamente pentru activităţi de minerit, petrol/gaze şi industria cimentului, vrea să intre într-o asociere cu Cupru Min, care să vizeze şi Moldomin, având în plan şi construirea în România a unei uzine metalurgice pentru prelucrarea concentratului de cupru, conform informaţiilor Profit.ro. Dacă proiectul construirii combinatului metalurgic de la Cupru Min va fi realizat chiar şi cu acest sprijin străin, ar fi prima investiţie de stat de asemenea tip şi anvergură în domeniu de după 1989.

Adevarul

stangabriel

https://ziarulunirea.ro/repornirea-unei-linii-de-macinare-a-minereului-la-cupru-min-abrud-investitia-de-5-milioane-de-euro-vizeaza-obtinerea-acordului-de-mediu-624292/

O investiţie în valoare de 5 milioane de euro care are ca scop repunerea în funcţiune a liniei 1 de măcinare minereu, va fi demarată în scurt timp de către exploatarea minieră Cupru Min Abrud.

"Uzina de preparare prelucrează minereul cuprifer sărac provenit din cariera Roşia Poieni şi obţine concentrate cuprifere cu conţinutul peste 16,5 % cupru. Există în funcţiune 2 linii de măcinare-flotare (liniile 3 şi 4), fiecare linie având capacitatea anuală de prelucrare 2.250.000 t. În prezent se doreşte punerea în funcţiune şi a liniei 1 de măcinare ca o alternativă de funcţionare în cazul în care una dintre celelalte două linii nu este funcţională, deci se va funcţiona cu maxim 2 linii simultan, aşa cum este şi în prezent", se afirmă în documentaţie.

Io

#7
Cu scuze, aia e o nestire. Zacamintul de cupru porfiric de la Rosia Poieni are, ca toate zacamintele de genul asta, concentratii de substanta minerala utila extrem, extrem de mici. In speta cam 40% din el 0.04% Cupru, restul la 0.02%. Acum 40 de ani astfel de zacaminte nici nu existau, erau catalogate ca mineralizatii usor bizare sau nici macar atit. Multe scoli de geologie nici macar nu le predau, nu erau luate in considerare. Azi sint exploatabile in anumite conditii foarte stricte economic, cantitatile exploatate anual trebuie sa fie cu mult mai mari pentru a atinge un prag minim de rentabilitate. Am facut noi impreuna cu o companie specializata (straina, ca pe-ale noastre le-am distrus prin nestiinta, incompetenta si dispret functionaresc si politic, putinii specialisti reali pe care i-am avut ori au iesit la pensie ori lucreaza pentru strainii aia) calculul de rentabilitate pentru exploatarea lui. Nu voi da detalii.
Ce voi spune e ca pentru pentru exploatarea cit de cit rentabila a lui (fara a lua in calcul uriasele costuri ecologice, unele istorice absolut tragice/gigantice - uitati-va doar de curiozitate pe GEarth la Lacul Geamana/Valea Holhorii si fosta Valea Sesii si vorbim apoi) se tine cont (intre multe altele) de pretul cuprului la bursa. Este un criteriu extrem, extrem de important. Cind am facut noi calculatia pretul tonei de metal (99.97% Cupru, standardul minim al bursei - unde scoti asa ceva cind noi am distrus absolut toate capacitatile de topire si de rafinare?) era cu mai bine de 20% mai mare decit e azi si iesea cam pe muchie in conditiile in care cantitatile minime care se exploatau pentru a fi rentabil erau de cel putin 10 ori mai mari/an decit ce se spune in articol. Putina seriozitate e necesara in domeniu, sa nu zic de ceva stiinta de carte, aici nu e productie de acadele la bilci, lucrurile sint "nitelus" mai complicate. Si cu mult mai scumpe. 5 milioane de euro acolo sint o picatura de apa in Kalahari. Dar, hei, cind un director de la ANRM, geolog de profesie, nu stie ca exista Bursa Metalelor din Londra, a aflat de la mine, spre groaza mea am descoperit ca nu intelegea absolut nimic despre comertul cu concentrate si cu metale in lumea asta, nu avea notiuni elementare, ce pretentii poti sa ai?
Deci nu finanteaza nici dracu ceva profi acolo, doar citiva chinezi oarecare misuna in zona si niste turcaleti care vor si ei sa-mpuste francu' profitind de niste directorasi locali cu minti de pitecantropi, asta da. O sa-mpuste centu' eventual insa nimic mai mult, restul sint povesti de-adormit copiii. Sa nu va-nchipuiti cumva ca situatia nu e arhicunoscuta de marii mineri ai lumii care, am vesti pentru voi, au reprezentanti in Romania.
Cind mai vedeti astfel de stiri aduceti-va aminte de vorba profesorului meu de zacaminte: "Romania e o tara bogata in resurse sarace".
In theory there is no difference between theory and practice. In practice there is.

stangabriel

https://ziare.com/stiri/ani/cea-mai-profitabila-afacere-din-romania-eldorado-din-apuseni-1630152

Exploatarea aurului din vaile asa-zisului "patrulater aurifer" al Muntilor Apuseni a devenit in ultimii ani o afacere profitabila. Cel putin 10 autorizatii au fost emise de Agentia pentru Protectia Medului Alba pentru cautarea metalului pretios in albiile vailor si raurilor din zona.

Vizate sunt Ariesul, Abrudelul, valea Buciumanilor si ale vai sau pararuri mai mici de pe raza localitatilor Abrud, Bucium, Almasu Mare, Campeni, Rosia Montana, Lupsa sau Baia de Aries. Acest mod de exploatare a metalului pretios s-a practicat in Apuseni timp de sute de ani, pana la instaurarea regimului comunist, care a interzis ca persoanele fizice sa detina aur. In prezent se folosesc utilaje moderne, renuntandu-se de mult la celebrul saitroc si hurca cu care oamenii cautau aur in aluviuni.

O astfel de investitie necesita fonduri financiare de circa 25.000 - 30.000 de euro si se poate obtine intre 1-1,5 kg de aur intr-un an. La pretul de 225 de lei gramul de aur, investitia initiala se rcupereaza in primul an de exploatare.

Dupa 1990, la nivel national a fost desfasurat un program de probare a aluviunilor raurilor in zonele cu balastiere. S-au reconfirmat rezultatele obtinute de geologi, inainte de 1989, potrivit carora aurul este prezent in aluviunile raurilor ale caror afluenti dreneaza zone cu mineralizatii aurifere cunoscute, explotate sau nu. Potrivit geologului Sorin Tamas Badescu, care a publicat un studiu pe aceasta tema in anul 2010, continutul de aur in diferitele fractii granulometrice extrase din aluviunile raurilor din Romania are o variatie de 0,10 - 0,43 grame/tona. In raul Aries, rezultatele studiului indica urmatoarele concentratii: fractia de pana la 1 mm - intre 0,26 si 0,43 grame/tona; fractia de pana la 3 mm - 0,28 grame/tona; fractia de pana la 7 mm - 0,15 grame/tona.

rota

oare de ce nu construim si noi un Fond Suveran de Investiții cu banii generați de producția de petrol, gaze si eploatare miniera?


"Aurul din Munții Apuseni va fi făcut lingouri la 20 de km de Roșia Montană

Primul lingou din aur provenit din Munții Apuseni ar putea fi turnat peste un an în valea satului hunedorean Rovina, localitate situată la 20 de kilometri distanță de celebra Roșia Montană, așezarea minieră care în epoca romană purta numele de Alburnus Maior.

La polul opus, în alte țări, exploatarea resurselor consolidează parteneriatul dintre stat și cetățean. Norvegia a creat la mijlocul anilor 90' un Fond Suveran de Investiții cu banii generați de producția de petrol și gaze. Între timp, activele Fondului au depășit 1.100 de miliarde de dolari, o valoare care repartizează generic fiecărui cetățean peste 200 de mii de dolari. În pandemie Fondul care și-a diversificat portofoliul și deține acum acțiuni la peste 9 mii de companii din lume a raportat profit, generat de companiile de tehnologie care au performat în contextul sanitar."
sursa

stangabriel

https://www.profit.ro/stiri/politic/surpriza-rosia-montana-gold-corporation-a-semnat-cu-anrm-prelungirea-cu-5-ani-a-concesiunii-aurului-de-la-rosia-montana-redeventa-a-fost-majorata-cu-50-19041023

Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, a semnat cu Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) un act adițional la licența de concesiune pentru exploatare a perimetrului auro-argintifer Roșia Montană, care prevede prelungirea cu 5 ani a valabilității licenței, precum și majorarea de la 4% la 6% a redevenței percepute de stat din valoarea producției miniere.


istvan78

Quote from: rota on January 29, 2021, 09:04:30 AM
oare de ce nu construim si noi un Fond Suveran de Investiții cu banii generați de producția de petrol, gaze si eploatare miniera?


Poate "pun botul" la o intrebare ironica, dar iaca raspunsul: in comparatia cu Norvegia, statul Roman toaca toti banii obtinuti din explotarile de resurse minerale, laolalta cu alte resurse bugetare, si tot iese in deficit. Norvegia are excedent bugetar, si acest excedent merge in fondul de investitii.

Adica, poti face un fond de investitii daca ai ce investi, nu? ;)

kitsune

#12
Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO, reunit online la Fuzhou (China), a luat decizia privind includerea sitului Roşia Montană în Patrimoniul Mondial.

Decizia a fost luată în urma recomandării ICOMOS – Consiliul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor. ICOMOS a recomandat ca experţii să facă o vizită în zonă, să fie făcute recomandări şi controale, astfel încât ,,să fie întreruptă cât mai rapid autorizaţia pentru exploatare minieră"

Mai mult aici

Printr-o coincidență, acum două zile treceam prin zonă și (mare noroc) am nimerit să fie deschis la mină și să putem vizita:










(GPS)


(GPS)



Powered by API/PUM imgur uploader
Natural stupidity is much more dangerous than artificial intelligence

elphax

acuma sa vedem daca sunt in stare sa amenajeze mina, sa bage mai multe galerii in circuitul de vizitare. pacat ca nu sunt incluse si cladirile vechi din centrul localitatii in Sit

Cristi N

Cu putin timp in urma am descoperit canalul asta de youtube: Ghost Town Living si e fascinant. Un tip din SUA a cumparat un fost oras minier din California si incearca sa il transforme in destinatie turistica. E o lectie foarte buna daca ai nostri se vor gandi vreodata sa faca transformarea Rosiei Montane in destinatie turistica.

QuoteLiving in an abandoned ghost town, trying to bring it back to life.

Cerro Gordo was established in 1865 and went on the be the most prosperous silver mine in California's history. At it's peak, over 4,500 miners called Cerro Gordo home. Nearly $500 million worth of minerals were pulled from the hills. Law enforcement wouldn't go to Cerro Gordo and miners were expected to solve their own problems. This led to over a murder per week in it's heyday.

Once the silver and water ran out, most packed up and headed out. The town has sat mostly abandoned for over 100 years.

My hope is to breathe life back into this town.  My goal one day is to allow more people to come and stay overnight.

Restoring an abandoned ghost town with no running water is a long process with many ups and downs, but I wouldn't trade it for the world.

This channel is dedicated to tracking that progress.