Autostrada A0 Centura București

Started by Ionut, September 14, 2011, 12:00:25 PM

Previous topic - Next topic

9 Members and 34 Guests are viewing this topic.

cristi5

Corect, bine ca au facut noduri spagetti cu 2 benzi pe sens la Sebes si Turda si nu la A0/A1 sau A0/A2 unde traficul chiar poate cere asa ceva. Sigur, fiind 4 directii ar fi fost mai mult "spagetti", pe 3 nivele probabil.

Gendan

[curiozitate]

Eu, ca si Tibi, sunt inginer de aviatie, nu prea am expertiza in autostrazi (doar mi le doresc). Cu toate acestea, cat am fost la practica in Bruxelles, am vazut genul asta de nod la ei pe centura. Am lasat si scara in imagine. Are capacitate mai mare genul asta de nod?



[/curiozitate]

vancouver

#692
Da, evident. Depinde foarte mult in ce masura printr-un astfel de nod vehiculele circula majoritar inainte (continua pe aceeasi autostrada) sau majoritar schimba. Daca schimba mai ales pe o directie, atunci in varianta prezentata de tine acea directie se poate face chiar cu 2 benzi - si parca asa si este la Bruxelles, directia spre aeroport. Printr-un trifoi clasic nu se pot dubla benzile, in plus exista acel "conflict de trafic in mers", acea intercalare intre cei care ies si cei care intra pe banda de incarcare / descarcare.

Un trifoi clasic merge pana pe la MZA cumulat de 150.000, fara directie de schimbare prioritara si cu cate 3 benzi pe sens pe autostrazile principale. In schimb un trifoi complet denivelat, precum cel prezentat de tine, nu are probleme nici la MZA 300.000 - 350.000 (cu 3-4 benzi pe directiile principale si cu o parte din bretelele de inter-schimbare cu 2 benzi). Daca apar totusi ambuteiaje (si la Bruxelles apar) ele au drept cauza alt punct de congestie, mai indepartat, de ex. un santier cu reducerea nr. de benzi, o alta intersectie defectoasa, o urcare puternica, etc..

PS. Ca si comparatie, ca sa aveti un ordin de marime, un sens giratoriu are o capacitate cumulata de 30.000 (numarul de benzi nu conteaza, doar incurca mai multe benzi in conditii de trafic intens, cu coloane formate deja). Un sens giratoriu turbo (cu iesiri la dreapta rapide) merge pana la MZA 50.000. Orice e peste necesita denivelare (pasaj).
Feroviar: inadmisibil că ramâne 1 fir pe unele porțiuni după reabilitare pe Craiova-Caransebeș și Cluj-Oradea. Da pentru extinderea programului Quick Wins. Limitare instalare ETCS doar pe coridorul IV, pana cand va deveni pe deplin functional si isi dovedeste eficienta. Autostrazi: DA pentru 4 treceri montane: A1, A3, A6 si A8. NU deocamdata pentru A13 montan si A Nordului partea montana.

Ionut

API pe Facebook

CNAIR a desemnat câștigătorii celor 3 secțiuni ale A0 Sud, noua centură a Bucureștiului la nivel de autostradă. Astfel, pe lotul 1 (16,93 km între A2 și CF 902) și pe lotul 2 (16,3 km între CF 902 și DN6) a câștigat compania turcească Alsim Alarko cu o ofertă de 830,6 milioane lei (90% din costul estimat), respectiv 750,8 milioane lei (85% din valoarea estimată). Lotul 3 (17,965 km între DN6 și A1) a fost adjudecat de românii de la UMB cu suma de 882,3 milioane lei (aproape 102% din costul estimat). Vă invităm să studiați harta noastră interactivă unde găsiți traseul autostrăzii: https://bit.ly/2rtLWmT.

Din păcate, semnarea contractelor se va amâna cu multe luni din cauza contestațiilor aflate pe rolul Tribunalului București și al CNSC. Din informațiile noastre, cel puțin 9 contestații au fost înaintate de majoritatea constructorilor descalificați de CNAIR.

Printre motivele invocate de CNAIR pentru descalificări se numără: erori de tehnoredactare în cazul sumelor pentru gardul de împrejmuire al autostrăzii, neincluderea costului apei în cel de producție a betonului, categorii de lucrări trecute în oferta financiară în alt loc decât cel uzual, necorelarea unor unități de măsură, specificațiile tehnice necorespunzătoare ale hidroizolației de pe structuri și așa mai departe.

Trebuie specificat că toate aceste oferte au fost inițial declarate conforme din punct de vedere tehnic, eliminarea lor făcându-se la evaluarea financiară. Dintr-o primă analiză, motivele descalificărilor au un impact nesemnificativ sau chiar nul din punct de vedere financiar și sunt erori de tehnoredactare, de corelare între diferite secțiuni ale documentației depuse și care se pot corecta ulterior, conform principiilor din legislația națională și europeană.

Spre exemplu, în cazul lotului 3, eliminarea din motive procedurale a ofertelor cu punctaj superior celei declarate câștigătoare poate fi considerată o cheltuire ineficientă a banilor publici pentru că avem un preț cu peste 15 milioane de lei MAI MARE decât estimarea oficială publicată pe SEAP (lucru foarte rar întâlnit) și cu peste 300 de milioane de lei mai mare decât cel mai mic preț oferit în licitație.

Un alt risc legat de cheltuirea ineficientă a banilor statului și dezangajarea fondurilor europene îl reprezintă compania din Turcia care a câștigat primele două loturi. Deși la nivel mondial portofoliul acesteia este impresionant, în România este prezentă printr-un SRL cu 3 angajați (la nivelul anului 2016). De cele mai multe ori, experiențele au fost nefaste în cazul acestor companii fără active, structură și know-how în țara noastră.

În următoarele luni instanțele de judecată vor clarifica situația. Chiar dacă, în cel mai fericit caz, contractele de proiectare și execuție vor fi semnate în 2018, lucrările nu vor putea începe nici măcar în 2019 deoarece nu sunt gata exproprierile. Licitația pentru achiziționarea serviciilor necesare este în derulare, data pentru evaluarea ofertelor fiind stabilită deocamdată pentru finalul lunii iunie 2018. Conform obișnuinței ultimilor ani, sfârșitul lui 2019 ar fi un termen optimist pentru obținerea terenurilor de pe traseul autostrăzii.

Solicităm oficialilor din Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere să trateze mult mai profesionist evaluarea ofertelor în licitații, astfel încât să nu dea antreprenorilor motive pentru contestații! În plus, procedurile birocratice pentru realizarea exproprierilor trebuie făcute din timp și mult mai rapid, astfel încât la semnarea contractelor de execuție terenurile să fie puse la dispoziția constructorilor imediat, nu la ani distanță.

Ionut

Nu m-am putut abtine si am urmarit un pic din avion traseul A0 asa cum este pus pe Harta Proiectelor de Infrastructura. Stiu ca nu este 100% traseul final, stiu ca harta API nu este super precisa, insa ne putem face o idee despre punctele critice, mai ales cand vine vorba de exproprieri.

Nodul A2.


Nodul DN4/Oltenita.


Berceni. Aoleu.


Intre Berceni si Jilava...


Jilava. AUCH!!!


Nod DN5/Giurgiu.

Ionut

Oare cât s-a construit pe aici?!

Dărăști-Ilfov. 


Dumitrana.


Nod DN6/Alexandria. DOUBLE AUCH!!!


Țegheș/Domnești.


Dârvari.


Ciorogârla. TRIPLE AUCH!!!

Ionut

Mvai ce nebunie va fi... de fiecare dată când mă uit pe harta gasesc un posibil blocaj. Case, hale industriale, păduri, utilități...

horatiu.cosma

La Jilava s-ar rezolva cu o ușoară schimbare de traseu mai spre nord a autostrăzii. Nu par mai multe de 10-12 case ce vor trebui demolate în rest.

dr4qul4

Dumitrana si Darasti...nu prea s-a construit. Inca e destul loc in sudul Ferentariului si in jurul Padurii de la Magurele.
DN6 - acolo e doar un garden mall. nimic greu de relocat, plantele se vand la ghiveci.
Jilava - pb acel loc sa fie lasat special pt A0. Chiar nu cred ca va trece peste acele case, sunt
Ciorogarla...acolo  e cel mai grav
Berceni ...aveam impresia ca va trece exact printre Berceni si Cartierul nou. Acolo era un spatiu (dar de curand nu prea mai e). Sper sa treaca lipita de acel canal si atunci nu vor fi probleme.

Are cineva coordonatele pt GPS? Nu pot fi introduse intr-un traseu pe care sa-l urmeze o drona? Sau daca nu la pas cu telefonul in mana
Pariu cu Radu_A. 200 lei  (la API). El zice ca UMB pana la sfarsit de 2025 termina: A7 pana la Bacau, Dx6, A0 si DX12 T4. Eu sunt mai pesimist

carutasul

Da, acel "Garden Mall" nu are construcții, vând plante, își pot lua catrafusele în două zile ( de fapt probabil se mută 100 de m mai încolo). Nu știu cu "Virajul 3" , pare la limită, dar e cârciumă, nu casă de locuit. Poate o transformă în "spațiu de servicii"  :)
Zona aia e liberă, doar vreo bretea să deranjeze dacă inițial a fost gândită mai scurtă.

carutasul

Bine, poate e doar impresia mea, dar pare cam excesiv nodul de la DN6, în sensul că ar putea fi mutat mai spre autostradă și așa s-ar mai depărta un pic de casele din Buda. Față de desene cred că ar mai fi loc de optimizări în sensul ăsta, de a minimiza impactul și exproprierile de case.

rizzuh

Este OMT600, nu au voie sa schimbe nimic din SF la proiectare :p

cezar-mario2012

Hărțile din satelit nu reflectă situația actuală.

  Mâine plec pe zona DN6 și mă întorc pe DN5, o să fiu mai atent la zone de intersectare.

Ionut

#703
Asa-mi place de optimismul unora. Doar una mica: pe A3 la Popasului Aktor a depus in NOIEMBRIE OCTOMBRIE 2017 documentatia pentru relocarea celor doi stâlpi LEA unde a ars acea basculanta. Nici până azi nu sunt facute exproprierile pentru cele două petice de pământ necesare pentru relocare.

Trebuie să mai dau alte argumente?

AdrianB1

Discutia e tragi-comica: vrem autostrada pe 3-4-5 benzi pe sens, dar plangem pentru vreo 10 case (in total) si 3 carciumi, fiecare cu o valoare arhitecturala si sentimentala inestimabila. Cu atitudinea asta ma mir ca inca nu mai mergem cu carul cu boi.

Daca nu se prinde cineva e vorba de autostrada in jurul unui oras capitala europeana cu 2.5 milioane de locuitori si vreo 3 milioane ca zona metropolitana. Si 2-300 de case demolate ar fi ok daca ar salva un oras de 3 milioane. Dar nu, ne tinem de mana la gradinita si cantam .