Ghinea: CE spune că nu pentru rutier a fost făcut mecanismul financiar, dar noi avem această prioritate națională. ,,Negociem pe bani"
Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a explicat de ce componenta de autostrăzi din Planul Național de Redresare și Reziliență întâmpină probleme la Bruxelles. Comisia Europeană spune că nu pentru acest domeniu a fost făcut mecanismul european de redresare economică post-COVID, dar România are nevoie de fonduri pentru a-și dezvolta infrastructura rutieră.
El a spus, într-o declarație de presă, că unele componente ale PNRR sunt văzute ,,foarte bine" de Comisia Europeană: ,,componenta sănătate, componenta educație, componenta inovare sunt foarte bine văzute și aici sunt închise, practic, negocierile. Rămâne partea tehnică de dezvoltat", a spus Ghinea, potrivit Mediafax..
Întrebat dacă sunt puse sub semnul întrebării 10 miliarde de euro reprezentând transporturile, Ghinea a spus că pentru 4,5 miliarde de euro, reprezentând transportul feroviar, nu sunt probleme.
,,Din partea de transporturi, de 9 miliarde de euro - 4,5 miliarde de feroviar, Comisia nu are nimic cu ea, dimpotrivă, toată lumea salută. Rutierul este problema. Comisia spune că nu pentru rutieră a fost făcut acest mecanism financiar și noi am spus că înțelegem, dar noi avem această prioritate națională. Avem și proiecte, nu e problema că nu mai avem proiecte, și avem nevoie de finanțare în următorii 10 ani pe subiectul acesta", a spus ministrul.
Întrebat dacă Autostrada Moldova e făcută în așa fel încât să fie pe placul Comisiei Europene, Ghinea a spus că aceasta va fi prima autostradă din România care va avea perdea forestieră.
,,Autostrada spre Moldova va fi prima autostradă din România care are designul cu perdea forestieră și cablu digital. Dar asta nu înseamnă că se schimbă natura investiției. Nu poți să raportezi toată autostrada ca fiind verde, raportezi doar partea de perdea forestieră", a spus ministrul.
În cazul în care Comisia Europeană nu va aproba componenta de infrastructură rutieră în PNRR, Cristian Ghinea a spus că nu se pune problema să se renunțe la proiectul autostrăzii spre Moldova.
,,În forma inițială era o listă de proiecte. Din acea listă primele vor fi finanțate și aici prioritatea este A7 și din celelalte vor fi pe lista de rezervă, în funcție de câți bani sunt. Negociem pe bani", a spus ministrul.
Alternativa ar fi Programul Operațional Transporturi, negociat tot anul acesta, unde sunt 2 miliarde de euro pentru autostrăzi.
,,Astea sunt bătute în cuie (cele 2 miliarde de euro – n.r.), nu mai schimbă nimeni. Pe PNRR noi am propus 4 miliarde pe rutier și am luat lista de proiecte. Rămâne să vedem dacă va fi aceasta acceptată sau va fi o sumă mai mică acceptată. E vorba de negociere", a adăugat Ghinea.
https://www.digi24.ro/stiri/economie/transporturi/ghinea-ce-spune-ca-nu-pentru-rutier-a-fost-facut-mecanismul-financiar-dar-noi-avem-aceasta-prioritate-nationala-negociem-pe-bani-1512087
^se pare (pe surse) ca din A7 doar perdelele forestiere+fibra optica vor fi finantate prin PNRR, autostrada propriu-zisa urmand sa fie bugetata in noul program operational transport.
Ghinea va fi la Bruxelles pe 10 Mai intr-o intalnire make or break vis-a-vis de autostrazile din PNRR.
Ar fi un dezastru de imagine pentru guvern si pentru UE in Romania. Ca sa nu mai spun ca e jale pentru bugetul nostru, pentru ca prin POT avem doar 2 miliarde de euro pentru autostrazi, bani mancati practic de Pitesti-Sibiu.
Nu-i nici un dezastru de nimic. Este o negociere normala, in care cei care dau niste bani doresc sa se faca ceva, iar necesitatile absolut urgente ale Romaniei sunt altele. Cei care dau banii traiesc in tari intesate deja de autostrazi si sunt decuplati complet de necesitatile Romaniei, dar nu poti sa le spui verde-n fata: sunteti niste idioti. Ci trebuie sa vezi ce se poate face cel mai bine cu banii din PNRR.
In esenta Bruxelles-ul a spus foarte clar: PNRR nu este pentru autostrazi. Asa ca fie si perdele forestiere pe langa autostrazi + fibra optica, deja e o mare realizare daca se face.
Nu are importanta, am spus ca vorbim de imagine. Atat guvernul trecut, cat si cel actual au convins lumea ca planul e facut pentru autostrazi si luam miliarde de euro pentru asta, pentru ca practic alte proiecte oricum nu avem. Sa vad cum explica acum oamenilor ca dupa ce au plecat sa le ia banii bruxellezilor ca sa ii cheltuie pe autostrazi, s-au intors cu maruntis pentru fibra optica si perdele forestiere. Poate ca noi aici pe forum intelegem nuantele, in rest, si pe buna dreptate, lumea nu e interesata de ele. Bomboana pe coliva e ca s-a explicat public ca perdelele forestiere sunt un fel de moft ca sa ii convingem sa ne dea bani din PNRR pentru autostrada, si de fapt luam bani doar pentru ele.
In fine, sa speram ca nu iese asa rau si e doar un zvon nefericit.
Oi fi eu mai conservator, dar stiti cum arata asta in ochii oamenilor? Nu va dam (nu va lasam) bani sa va asfaltati ulita dar va dam cizme de cauciuc ( sau mai nou de eco-piele) ca sa nu va murdariti prin noroaie....
As corecta nițel, nu ei sunt idioți ci noi suntem! Atâta timp cât in 31 de ani de la revoluție nu am fost in stare de mai nimic, cu chiu cu vai abia in ultimii 10 începând practic sa se deschidă noi porțiuni de autostrada și astea, asa cu taraita, având in jurul nostru exemple precum Polonia ori Ungaria care îți dau peste nas dacă vi cu motive de genul "nu am avut bani" atâta timp cât ăștia au realizat ce au realizat tocmai cu fonduri europene, este clar ca ni suntem buba in aceasta problema și trebuie schimbat pe undeva macazul, căci e ridicol sa tot ceri bani in 2021 pentru stâlpi de telegraf când cei de la care ceri banii mai au un pic și călătoresc cu dronele.
Dezastru de imagine ilustrează ceea ce se vede acum, asa zisele "realizari" ale ultimilor 30 de ani, nu ca din fonduri pentru modernizare noi încă ne cacaim sa construim căruțe!
era de asteptat ca daca nu esti in stare sa iti faci coloana vertebrala ( de ex A1,completa ,macar ),in 3 ( TREI!!!!!),exercitii financiare pe parcursul a 30 de ani ( 7+3/exercițiu),in atata amar de vreme,focusul sa se schimbe...
Oricum nu as fii foarte contrariat pana la o decizie finala
Cred că s-a greșit abordarea de la București.
Pe PNRR, focalizat pe mediu, mergeau puse tuneluri și pasaje pentru animale de exemplu, precum și feroviar la greu, și infrastructură energetică regenerabilă (solar, eolian, chiar și proiect hidro mare gen Tarnița), sau împăduriri, management deșeuri, chiar și sănătate (spitale, mari sau mici).
Din start părerea mea a fost că planul depus de România a mers contra recomandărilor UE.
Și eu îmi doresc Autostrăzi, dar poate era mai logic să băgăm feroviar aici cât de mult, poate tuneluri Lugoj-Deva (argumentat că sunt pentru mediu), chiar tuneluri PiSi (la fel).
Ma intreb daca ar fi acceptate centurile ocolitoare pe motiv de scadere a traficului/poluarii in interiorul localitatii respective.
Ar insemna sa putem face din acest fond PNRR macar bucatile de autostrada ce servesc si ca centura (adica pe A7 de exemplu ar putea merge Buzau, RmSarat, Focsani, Adjud, Roman, Pascani).
S-ar putea ca UE sa accepte Holdea-Margina. Modificarea solutiei (tunel forat in loc de debleu) aduce avantaje clare pt mediu.
Si sunt curios daca ar putea deconta cele 2 ecoducte peste Olt de pe PiSi. Se vor face in contractul pt Autostrada, dar nu au legatura directa.
Pe partea CF, proiecte noi poate ar tb sa se limiteze la electrificarea liniilor existente.
PNRR for dummies. Sau planul cincinal cu MCV ataşat
În primul rând, trebuie să înţelegem patru adevăruri fundamentale despre PNRR:
1. PNRR nu e o finanţare pe proiecte
2. PNRR nu e o finanţare pe proiecte
3. PNRR nu e o finanţare pe proiecte
4. PNRR este despre reforme
Asta înseamnă că fără schimbări în sectoarele incluse, în direcţiile agreate cu UE, NU se dau banii chiar dacă proiectele ar fi în principiu bune. Iar dacă s-au plătit bani în avans dar reformele promise nu se întâmplă, finanţarea se blochează chiar dacă proiectele se derulează bine pe teren. Deci fondul ăsta NU merge ca cele Structurale pe care le ştiţi de anii trecuţi şi nu trebuie confundat cu Bugetul multianual 2021-2027 ("cele 50 de miliarde").
PNRR trebuie privit ca o matrice de condiţionalităţi şi benchmarks de tip MCV, unde toată lumea e monitorizată pe progres de două ori pe an. Şi nu sunt doar patru benchmarks pe justiţie ca în MCV, ci o puzderie, în nenumărate domenii. Scopul principal e să se facă reformele; cheltuirea banilor e în subsidiar.
https://www.contributors.ro/pnrr-for-dummies-sau-planul-cincinal-cu-mcv-atasat/
Are cineva idee cat e partea de nerambursabile si cat e partea de credite in PNRR?
https://mfe.gov.ro/pnrr/
(https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2021/04/f14ccd6757c6480c1cf4b7be977a9ce6.jpg)
ca idee, noi suntem speciali ca primim 8 miliarde pentru drumuri si cai ferate ....
(https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/2021feb_rrf_flagship_wo_hashtags.jpg)
Asta voiam sa aud dar sa auda si dl ministru al transporturilor care refuza in mod nejustificat sa utilizeze creditul japonez pentru metrou ca asa vrea muschiul lui...
Avem vreun proiect pentru termoenergetica? Ar intra fara probleme aici. La fel si pentru alte orase.
Nu ar strica nici sisteme de incalzire economice , dar nu individuale ci macar la nivel de cartier/ansamblu rezidential.
La capitolul asta s-ar califica panouri fotovoltaice amplasate pe bloace si pompe de caldura in loc de incalzire cu lemne defrisate salbatic...
Tu esti total decuplat din lumea reala? Cum vrei sa stingi un incendiu la o instalatie fotovoltaica pe un bloc? Aia e practic o centrala electrica, cu curent serios - ce se intampla daca ajung copii acolo?
Afara de asta nu stiu in care bloc se incalzeste cu lemne, ca sa ne trezim acum sa schimbam cu panouri fotovoltaice.
Iar incalzirea pe lemne (pentru o gospodarie gen casa sau vila) e cea mai ecologica posibila, pentru ca fix cantitatea de C02 inmagazinata in copac atunci cand creste, fix aia e eliberata la ardere. Si daca multi au nevoie de lemne, atunci se cultiva si multe paduri. E ca la paine, vrei multa paine, cultivi mult grau.
Faptul ca in Romania exista spaga si este tolerata si chiar oamenii voteaza partide care incurajeaza pe fata hotii, asta e cu totul altceva. Taierile ilegale de padure nu au legatura cu modul in care ar trebuie sau nu ar trebui sa ne incalzim - oricum e nevoie de lemne si pentru alte scopuri, asa ca nu se vor opri taierile ilegale daca 100 sau 1000 de oameni renunta la sobe.
daca s-ar fura lemne doar pentru incalzire la noi in tara, am avea paduri cat nu are Finlanda ! oamenii se incalzesc cu orice, nu taie copacii seculari , cei mai lungi, cei mai drepti, cei mai frumosi. sa fim seriosi !
Ca o paranteză, fac pariu că aici nu vorbim de centrală termică
(https://i.imgur.com/yLSxQB4.jpg)
Powered by API/PUM imgur uploader (http://proinfrastructura.ro/poze.html)
Prea bun, prea ca la tara.
Germania e plina de panouri fotovoltaice, ca sa nu mai vorbim de Japonia.
Avem ape freatice suficiente pentru pompe de caldura dar costurile sunt deocamdata prohibitive pentru particulari.
"Prea bun, prea ca la tara."
:lol: :lol: :lol:
+1
consider în continuare ca ar trebuii sa ne batem din greu pt extinderea retelelor de gaze...sunt zone intregi in Evul Mediu
si da...Vancouver...am fost intr-un weekend la Orsova si am luat un apartament in regim hotelier la bloc...ghici cu ce se incalzea lumea la bloc?da....cu lemne(toti,inclusiv cei de la etajele superioare),intr-o superba zona turistica
nu pot decat sa-mi imaginez calitatea aerului intr-o zii de toamna cetoasa ( si Dunarea e chiar langa ).Oamenii nu au posibilitatea de utilizare a unor lemne uscate de min 2 ani...si probabil folosesc lemne semiude cu o reducere a puterii calorice....minunat pt mediu
Daca cineva ar aduce aceste argumente de mediu si de confort cu date plauzibile sunt convins ca se va schimba optica...dar daca ne mulțumim cu un nu birocratic
Titlul thread-ului era infrastructura de transport si PNRR...
Dupa ultimele informatii, centura de ocolire a Clujului, va intra pe finantare de PNRR?
Uluitor de realist si competent mesajul transmis astazi de Ionut, chiar nu am suficiente cuvinte de lauda si sustinere!!!
Bravo!
^ Unde?
Am vorbit vreo 10 minute în direct la Digi24 despre PNRR.
Din pacate nu am gasit <marfa> pe site-ul lor ca as fi pus-o cu mare placere si apreciere!...si cu 100% sustinere din partea mea!!!
Fata de toate mesajele policianist suprarealiste vehiculate in ultima vreme...
:)
@subway
Am extras slotul in care a vorbit @ionut
https://www.youtube.com/watch?v=Pw8dNDDWlfU
De aici. min. 8.02 (https://www.digi24.ro/emisiuni/jurnale/jurnal-ora-14-00-21-mai-2-1536829)
Fara rautate, dar nu mi se pare asta o interventie reusita. In PNRR avem 4 proiecte incluse si se vorbeste aproape exclusiv despre A7, cu putine mentionari despre A1. Dar totusi, despre A3 de ce nu vorbim. Mai ales ca este deja in executie sectiunea Cluj-Salaj, exact ceea care este inclusa si in PNRR? Din aceasta interventie un ascultator oarecare, care nu este la zi cu stadiul lucrarilor, ar putea zice ca PNRR-ul e o minciuna cu cei 450 de km sau cat ar fi, pentru ca Ionut zice doar 70, pe cand ar fi macar si partea de A3. Inteleg ca poate A1 nu si A8 nu, iar partea de A7 este bine argumentata, dar cum sa zic, asta pare un pic misleading din punctul meu de vedere.
livrabile PNRR-Transporturi:
Autostrăzi:
434 de kilometri de autostradă construiți;
625 ha de perdele forestiere liniare în lungul autostrăzilor nou construite;
45% din punctele negre ale siguranței rutiere eliminate;
Cale ferată:
311 km de cale ferată modernizată;
311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2;
110 km de cale ferată electrificată;
2534 km de cale ferată pe care viteza comercială crește cu 15% prin lucrări
de reînnoire;
206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare.
Metrou: 15.6 km de rețea nouă de metrou; 15 stații noi; 30 de rame
La ce se refera 15.6 km rețea de metrou? Ca totuși e vorba de termen finalizare 2026
Foarte bună întrebare! Nicio șansă nu văd nici măcar pe M6.1, darămite pe M4 sud, apropo mai știe cineva ceva de SF pentru M4 sud? Când va fi gata?
^^ Cred ca e vorba de metroul din Cluj si M4 din Bucuresti, intre Gara de Nord si Filaret
^aprox 6 km in Cluj (primele 5 statii din magistrala lui Boc) plus 10 km in Buc (continuarea M5 catre Univ-Iancului)
La M5 acum se licitează proiectarea. Nu cred ca se încadrează în timp
mai multi ministri - Drula, Ghinea, etc - si-au pus capul in joc pentru ca aceste proiecte sa fie acceptate in pnrr si, deci, implementate pana in 2026.
Drula nu voia metrou dar i-a dat Ghinea peste mana si i-a spus ca fara metrou pica tot capitolul de transport pentru ca e axat exclusiv pe rutier si nu are nimic electric.
Propunerile actuale ar fi cam asa:
https://clubferoviar.ro/calea-ferata-in-noul-pnrr/
"45% din punctele negre ale siguranței rutiere eliminate;"
Cum se traduce asta? pasaje precum cel de la Drajna?
Imi explica cineva de ce PNRR nu a fost supus dezbaterii si nu va fi public decat dupa ce e trimis la Bruxelles? N-ul din PNRR vine de la "noi" sau de la "national"?!
Gata, a fost depus la CE
https://www.hotnews.ro/stiri-esential-24830830-planul-national-redresare-rezlienta-fost-depus-oficial-comisia-europeana-cum-vor-impartiti-cei-peste-29-miliarde-euro.htm
https://m.hotnews.ro/stire/24831207
Publicarea integrala a documentului pe poimaine.
Si rezultatul final peste doua luni...
02 Iunie, Ora 16.00
Prezentarea Planului Național de Redresare și Reziliență, alături de vicepremierul Dan Barna, vicepremierul Kelemen Hunor și de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea
Evenimentul va fi transmis live pe paginile de Facebook și YouTube ale Guvernului și prin sistemul unic de distribuție al Palatului Victoria
https://gov.ro/ro/prim-ministru/agenda?ev=hKh8heymZpNkZn2seIGi
Plan
https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2021/06/e42b3526cb88fd6829af6b6996e7b019.pdf
Anexe
https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2021/06/b9b6deea9a7053a9f507a0bc7bbaa564.zip
(https://mfe.gov.ro/pnrr/)
PNRR ul asta seamănă cu un acord cu FMI, sublim în teorie dar înfiorător în detalii,. Revin cu întrebarea unui coleg de mai sus, de ce nu a fost dezbatere înainte de depunere? Dacă tot avem ministr pe forum,, shi strumfi mai mult sau mau puțin colorați, ne pot răspunde sau citesc doar mesajele apreciative ? Asta cu creșterea vârstei de pensionare pentru a avea infrastructura e îngrozitor.
Ma doare capul.
La metrou M4 cel putin lucrarile sunt planificate pe 4 1/2 ani cu 6 luni rezerva.
Asta insemna ca o licitatie care nici macar nu a fost initiata din cate stiu eu, trebuie sa se termine pana la 31 decembrie 2021. Si evident ca totul sa mearga snur la lucrari.
Ce ne facem cu lucrarile ce nu vor fi gata la 31 decembrie 2026? Cine plateste?
M4 nici nu macar nu a obtinut certificatul de urbanism din cate stiu. Pana la AM mai e mult. Iar licitatia...cand se termina PNRR-ul.
Nu cred ca cele doua metrouri se vor plati din PNRR din pacate. In dulcele stil Carpatin licitatiile dureaza si avand in vedere ca mai e mult pana la licitatie, e mare pacat ... :( Dar sa speram ca o sa se deconteze datorita schimbarii de mentalitate, alinierea planetelor, galaxiilor si a tot ce mai trebuie sa se alinieze ca sa fie gata pana pe 31.12.2026, sau eventual sa se primeasca o derogare si prelungire (tot aliniere ar fi - dar nu cred)...
sper sa ma insel....
Am văzut imaginea asta și aud că e luată din PNRR. Mă gândesc că funcționarul ăla o să scrie la un moment dat că construcția unei autostrăzi servește obținerii egalității de gen prin faptul că bărbatul (șofer) va ajunge acasă mai relaxat și nu își va mai bate femeia.
(https://uploads.tapatalk-cdn.com/20210604/d2b7f33925d934e9e6d65d0d0639d0f6.jpg)
Astea sunt metode mai mult sau mai puțin transparente de a te încadra în obiectivele ideologice ale UE. De exemplu, la formarea profesională pentru personal judiciar finanțată din fonduri UE s-a introdus un modul de 15 minute despre egalitatea de gen :)
Eu reflectam la afirmatia ca se vor planta 600ha de perdele forestiere pe langa rutier dar nu ni-se spune cate ha se defriseaza pentru constructia soselelor ca sa putem avea o balanta cat de cat corecta ecologic...
Cu jumatati de adevar nu vom ajunge niciunde niciodata...
:(
Alt lucru care ma enerveaza la culme e treaba cu trenurile cu hidrogen.
Ca sa produci hidrogen iti trebuie doua resurse, apa si curent electric, ambele sunt din ce in ce mai scumpe si mai putin disponibile...
Ce ne impiedica sa electrificam calea ferata pentru a o face verde fara complicatii prostesti dar cu randamente mult mai bune si mai eficiente?
^ se discută pe feroviar:
http://forum.peundemerg.ro/index.php?topic=307.msg347066#new
A gasit cineva vreo referinta la Anexa 4 (Proiecte de rezerva) in documentul principal?
Ca eu nu am gasit si nu-i inteleg rostul mai ales asa fara cost estimativ si o minima estimare a duratei de realizare, adica in loc de ce? Nu par propuneri de serios documentate si cred ca era mai bine sa nu fie inclusa anexa asta deloc decat asa.
(https://i.imgur.com/1J5BmOQ.png)
desi irigatiile au fost excluse din PNRR, (nu prea am inteles motivul poate ma ajuta cineva) cum ar fi fost sa se faca canalul siret baragan pe astfel de fonduri?
In urma unei discutii cu cineva de la Apele Romane, se pare ca s-a respins proiectul pentru irigatii deoarece nu se mai accepta sisteme de irigat prin canal deschis. Se pune problema evaporarii apei, cat afectarea panzei freatice prin infiltrari sau devierea scurgerii, in cazul in care punctul cel mai jos al canalului este sub nivelul panzei in acel moment. Se cer irigatii prin tub si apoi prin picurare. Dar la noi, cu cele mai fragmentate terenuri si cele mai multe exploatatii individuale agricole din Europa, nu se poate aplica sistemul eficient.
Lupte grele la Bruxelles
https://www.stiripesurse.ro/cristian-ghinea-recunoaste-ca-e-greu-sa-construiesti-autostrazi-cu-bani-din-pnrr-presupune-un-efor_1883494.html
Si daca nu ne reuseste ce facem? Isi punea Ghinea cenusa-n cap, ok, dar noi?...nisip in chiloti?
:)
12 state din 26 au primit unda verde in timp ce:
>Premierul român Florin Cîţu a anunţat că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României va fi aprobat la toamnă, deoarece Comisia Europeană intră în vacanță.
https://www.digi24.ro/stiri/economie/digi-economic/consiliul-ue-a-aprobat-pnrr-urile-a-12-state-europene-1596579
Guvernul a publicat integral Planul Național de Redresare și Reziliență aprobat de Bruxelles.
Ministerul Proiectelor și Investițiilor Europene (MIPE) a publicat joi Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, după ce documentul a fost aprobat și de Consiliul UE, ultimul pas pentru ca România să poată solicita banii europeni. Documentul integral nu era public, până acum.
https://mfe.gov.ro/pnrr/
Partea II. Componenta 4 – Transport sustenabil
https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2021/10/facada6fdd5c00de72eecd8ab49da550.pdf
Prin PNRR, România are la dispoziție 29,2 miliarde euro, până în 2026, de la Uniunea Europeană, pentru modernizare prin reforme și investiții esențiale. Din suma totală, 14,2 miliarde euro sunt granturi și 14,9 miliarde sunt împrumuturi. Banii se vor acorda în tranșe, în funcție de îndeplinirea unor obiective, numite jaloane și ținte. În total, sunt 507 de jaloane și ținte de realizat până la 31 decembrie 2026.
economedia.ro (https://economedia.ro/guvernul-a-publicat-integral-planul-national-de-redresare-si-rezilienta-aprobat-de-bruxelles-care-sunt-cele-mai-importante-prevederi.html#.YXrTvRxDPyQ)
,,Jaloanele" din PNRR pentru marile investiţii şi reforme din Transporturi:
50% dintre contractele pentru modernizarea infrastructurii feroviare semnate până la sfârşitul anului viitor /
Jumătate dintre autostrăzi construite până în 2024 /
Noul sistem de taxare pentru transportatori aplicat din 2023
https://cdn.economedia.ro/wp-content/uploads/2021/10/C4.-Tabel-jaloane-si-tinte.pdf
1. Legea pentru noul sistem de taxare al transporturilor rutiere, pe principiul ,,poluatorul plăteşte" – Q2 2023. Pachetul legislativ pentru punerea în aplicare a unui nou sistem de taxare bazat pe distanța parcursă pentru vehiculele grele de marfă (camioane) și a unor taxe mai mari de proprietate pentru cele mai poluante vehicule de pasageri.
2. 250 000 de vehicule vechi casate – Q2 2026. Cel puțin 250.000 de vehicule poluante (cu standarde de emisie EURO 3 sau mai puțin) mai vechi de 15 ani vor fi casate între 2022 și jumătatea anului 2026.
3. Noul Cod Rutier: Intrarea în vigoare a legislației privind siguranța rutieră – legislația privind monitorizarea, asigurarea respectării și sancțiunile aplicabile pentru încălcarea normele de siguranță rutieră – Q2 2022
4. Modernizarea şi reînnoirea infrastructurii feroviare: Semnarea contractelor pentru 50% din lucrările legate de modernizarea și reînnoirea infrastructurii feroviare – Q4 2022 / Finalizarea în Q2 2026
5. Semnarea contractelor pentru construirea autostrăzilor A1, A3, A7 şi A8 - Q4 2023. Jalonul se referă la semnarea contractelor pentru lucrările de construcție și supravegherea a 100% din lucrările pe secțiunile de autostradă din rețeaua TEN-T ale A1, A3, A7 și A8
Finalizarea a 50% din lucrările la autostrăzi – Q4 2024. Ținta se referă la finalizarea a cel puțin 50% din lucrările (certificate prin raportul de supraveghere) de infrastructură rutieră amplasată pe rețeaua TEN-T:
A7 – Ploiești-Pașcani (319 km);
A8 – Târgu-Mureș-Miercurea Nirajului și Leghin-Tg. Neamț (Moțca) (59 km);
A1 – Marginea-Holdea (9 km);
A3 – Nădășelu-Poarta Sălajului (42 km).
Finalizarea celor 4 autostrăzi – Q2 2026.
6. Metrou la Bucureşti şi Cluj Napoca – Q4 2024. Finalizarea a cel puțin 50% din lucrări (certificate prin raportul de supraveghere) pentru noile linii de metrou din București și Cluj-Napoca, inclusiv lucrări de rezistență structurală, stații, interstații, tuneluri, galerii și alte construcții, după cum urmează:
– M4 București: Gara de Nord – Filaret;
– M1 Cluj-Napoca: SF. Maria – Europa Unită.
7. Finalizarea lucrărilor la structura principală a magistralelor de metrou M4 şi M1 – Q2 2026. Finalizarea lucrărilor la structura principală (lucrări de rezistență structurală, stații, interstații, tuneluri, galerii, alte construcții) a noilor linii de metrou din București și Cluj-Napoca, pe o lungime totală de 12,7 km, după cum urmează:
– M4: București – Secțiunea 1: Gara de Nord – Filaret (6 stații), lungime 5,2 km;
– M1: Cluj-Napoca – Secțiunea 1: SF. Maria – Europa Unită (9 stații), lungime 7,5 km.
economedia.ro (https://economedia.ro/pnrr-jaloanele-pentru-marile-investitii-si-reforme-din-transporturi-50-dintre-contractele-pentru-modernizarea-infrastructurii-feroviare-semnate-pana-la-sfarsitul-anului-viitor-jumatate.html#.YXrTzBxDPyQ)
Start în cheltuirea miliardelor de euro din PNRR: Cum vor circula banii, cine constată neregulile și ce sancțiuni sunt - Ordonanță de Urgență în Monitorul Oficial
Pe ce se vor duce primii bani din PNRR:
"Cred că putem să mai tragem cîteva sume pentru autostrada A3. Nu mai știu în momentul de față care e valoarea facturilor pe care constructorul le-a făcut pentru A3, dar cred că undeva în urmă cu o saptamana, o saptamana jumatate erau 150 milioane de lei facturate, dacă nu mă înșel.", a spus Vîlceanu. Sursa (https://economie.hotnews.ro/stiri-finante-25240965-start-cheltuirea-miliardelor-euro-din-pnrr-cum-vor-circula-banii-cine-constata-neregulile-sanctiuni-sunt-ordonanta-urgenta-monitorul-oficial.htm)
Super platformă lansată azi de Comisia Europeană/ DG ECFIN!
Putem urmări ce se întâmplă cu Planurile Naționale de Redresare și Reziliență și cel puțin datele privind atingerea celebrelor deja jaloane & rambursările sunt disponibile și global, și la nivel de țară, inclusiv pentru export în format editabil.
Încă nu sunt așa multe informații pentru că e abia la început, însă mărturisesc că nu mă așteptam să se miște atât de repede. Termenul pe care îl auzisem eu era de undeva în februarie, dar uite că au reușit să dea deja drumul la ceva.
Dashboard-ul pentru România, cu info detaliate, așa cum a fost promis în PNRR, ar trebui să fie gata și live și pe site-ul MIPE până pe 31 decembrie. Să vedem, să vedem, ce-o să iasă...sursa (https://www.facebook.com/ElenaCalistru)
PLATFORMA (https://ec.europa.eu/economy_finance/recovery-and-resilience-scoreboard/?fbclid=IwAR3WQUWR-Hhly1_VB6YitH759hGR2R81Of2piCYxEW7iH-qf6CLj5u0BQjQ)
Quote from: horatiu.cosma on January 05, 2022, 11:48:28 AM
În schimb, securizarea finanțării pentru A7 și capetele A8 prin PNRR e o oportunitate fantastică, un tren venit la momentul potrivit și care nu a fost ratat. Gândiți-vă că România are pe exercițiul financiar clasic 2021-2027 (+3) POT 2 miliarde de euro pentru toate autostrăzile, drumurile expres sau centurile rutiere. Ei bine, după niște negocieri foarte complicate cu Comisia am mai pus lângă cele 2 miliarde încă 3,5 în PNRR pe rutier, din care perla coroanei e A7+A8 (2,3 miliarde de euro, mai mult decât tot POT-ul rutier). Parte din banii ăștia sunt deja fizic în România (prefinanțarea).
In primul rând vreau să mulțumesc lui @horatiu.cosma pentru explicațiile pertinente și tuturor din echipa care a făcut lucrurile să meargă înainte în primele 8-9 luni ale anului trecut.
Dar, referitor la faptul că PNRR e un "tren care nu a fost ratat", permiteți-mi să am încă îndoieli. Nu putem subestima capacitatea administrației actuale de a-și da cu stângul în dreptul său de a sabota voit unele proiecte.
Așa că îmi vin în cap unele remarci și întrebări care s-ar putea să fie interesante pentru mai mulți:
- dacă am înțeles bine, pe PNRR jumătate din lucrări trebuie să fie contractate până la sfârșitul 2022, restul până la sfârșitul 2023 și toate finalizate până la sfârșitul 2026. Până acum e A3 Nadaselu - Poarta Sălajului deja în lucru atribuit cu vreo 420Mil fără TVA, A1 porțiune lipsă Lugoj-Deva 2 în licitare estimat la vreo 275 Mil fără TVA și A7 Ploiești-Buzau pe A7 (supra)estimat la vreo 850 Mil fără TVA. Ce se mai poate licita cu termen de atribuire contract 2022 ca să ajungem la 1,75 MLD? Ținând cont și că atribuirile la licitațiile în derulare vor fi la sume mai mici decât estimările.
- Dacă nu se atribuie cei 1,75MLD până la sfârșit de 2022, se pierd banii, nu?
- Aceeași întrebare pentru restul până la sfârșit de 2023.
- În situația optimistă în care toate contractele propuse pentru PNRR se atribuie la timp, sumele estimate au fost calculate încât să se depășească 3.5 MLD, astfel încât să nu ne trezim că ele în final nu fac suma asta?
- Dacă un proiect nu este terminat la final de 2026, se înapoiază toți banii pe acel contract? Sau pur și simplu nu primim restul de bani până la finalizare?
Mulțumesc în avans oricui va putea răspunde.
Încă e in lucru din ce știu la nivelul Comisiei mecanismul de penalizare pentru întârzieri în atingerea milestone-urilor. Din primele date, pare că o să fie o individualizare pe proiecte (nu se blochează proiectul X daca întârzie Y). Și în plus, va fi o perioada de gratie după depășirea deadline-ului din milestone in care să poată fi recuperată întârzierea și atins milestone ul. Plus că după 2023 poate avea loc o remodelare a portofoliului de proiecte, daca din cauze obiective unele se blochează major.
^^Daca tot vorbim de PNRR intr-adevar felicitari echipei de la minister cum a negociat proiectele si obtinut suma foarte consistenta. :thumbsup:
Totusi avand in vedere ca desi pe hartie e f bine, in practica s-ar putea sa avem probleme la respectarea termenelor, asa ca imi permit o intrebare.
De ce nu s-a reusit si includerea A0Nord (daca s-a incercat) care are mult mai realist finalizarea pana in 2026? S-ar fi eliberat astfel resurse din POT 2021-2027 pentru alte proiecte.
@ horariu.cosma: mulțumesc pentru răspunsuri. Am fost neclar în întrebare: evident întrebarea era dacă se pierd banii neatribuiți. Dar am înțeles din răspunsul tău că probabil așa va fi. Și poate dacă întârzierile vor fi "justificate" vom avea cum spui o perioadă de grație.
^^
Portofoliul de proiecte majore ce trebuie făcute în următorii ani e același, indiferent cum se permuteaza între sursele de finanțare. A0 Nord avea deja documentația avansată ca proiect major pe POT, iar pe PNRR a fost nevoie de un flag ship project care sa scoată în evidență siguranța în circulație câștigată și eventual reducerea poluării in multe localități cum e A7.
Multumesc @horariu.cosma +1
Are sens, desigur ca A0Nord era proiect avansat dar asa era si Nadaselu-Zimbor-Poarta Salajului si acolo s-a reusit. Deci criteriul proiect foarte avansat nu pare sa fi fost eliminatoriu.
Am zis de "avansat" ca documentație de depus la Comisie pentru aprobarea finanțării. Pentru A0 Nord deja se făcuseră aproape toate documentele interne care vizau finanțarea pe POT. Pentru A3 nu.
Mersi @horatiu.cosma, acum e foarte clar si fara loc de "interpretari" :D
del
Oare nu ar fi mai bine sa postam intr-un topic doar cand avem ceva concret de spus acolo?
QuoteMinisterul Proiectelor Europene: România nu a ratat prima cerere de plată pentru 2,56 mld. de euro din PNRR.
"Mai concret, în data de 25 iulie 2022 la orele 12:00 a avut loc discuţia reprezentanţilor MIPE cu Comisia Europeană privind situaţia cererii de plată numărul 1, transmise în data de 31 mai 2022. Facem precizarea că toate documentele privind îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor aferente au fost în întregime comunicate şi verificate de serviciile CE. Astfel procesul de validare pentru cele 21 de jaloane şi ţinte s-a încheiat."
Ministerul mai arată că în luna august activitatea serviciilor Comisiei Europene este cu mult redusă datorită numărului mare al concediilor, motiv pentru care plata tranşei de 2,6 miliarde de euro poate avea loc la sfârşitul lunii septembrie 2022, fără ca acest lucru să afecteze bugetul de stat şi fără să producă întârzieri în implementarea reformelor şi investiţiilor asumate.
https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/ministerul-proiectelor-europene-romania-nu-ratat-cerere-plata-256-mld-euro-pnrr-1_62e388805163ec4271179573/index.html
Oficialul, scris cam in "limba de lemn"...
https://mfe.gov.ro/romania-nu-a-ratat-prima-cerere-de-plata-pentru-256-mld-de-euro-din-pnrr/ (https://mfe.gov.ro/romania-nu-a-ratat-prima-cerere-de-plata-pentru-256-mld-de-euro-din-pnrr/)
Pentru corecta informare a opiniei publice și combaterea dezinformărilor apărute în spațiul public în seara zilei de joi, 28 iulie 2022, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene face precizarea promptă că România nu se află în situația de a ,,pierde" echivalentul primei cereri de plată din PNRR!
Mai concret, în data de 25 iulie 2022 la orele 12:00 a avut loc discuția reprezentanților MIPE cu Comisia Europeană privind situația cererii de plată numărul 1, transmise în data de 31 mai 2022 (detalii privind structura cererii de plată, aici.
Facem precizarea că toate documentele privind îndeplinirea jaloanelor și țintelor aferente au fost în întregime comunicate și verificate de serviciile CE. Astfel procesul de validare pentru cele 21 de jaloane și ținte s-a încheiat.
La solicitarea CE termenul pentru emiterea avizului pozitiv preliminar s-a prelungit pentru completarea sistemului informatic al PNRR cu informații necesare identificării beneficiarilor finali ai plăților. România și-a luat angajamentul ca platforma informatică să fie ajustată cu funcția suplimentară solicitată până la data de 31 iulie 2022.
Pe data de 1 august 2022 va avea loc testarea funcției suplimentare solicitate de CE, iar cererea intră în procedură de de plată, potrivit Regulamentului CE.
Procedura de plată presupune parcurgerea următoarelor etape:
I. Avizarea interservicii ale CE pentru emiterea avizului pozitiv preliminar.
II. Transmiterea cererii de plată la Comitetele de Specialitate ale Consiliului ECOFIN.
III. Aprobarea plății în Consiliul Uniunii Europene – ECOFIN.
Facem precizarea că în luna august activitatea serviciilor Comisiei Europene este cu mult redusă datorită numărului mare al concediilor, motiv pentru care plata tranșei de 2,6 miliarde de euro poate avea loc la sfârșitul lunii septembrie 2022, fără ca acest lucru să afecteze bugetul de stat și fără să producă întârzieri în implementarea reformelor și investițiilor asumate.
Cum funcționează PNRR? E un procent nerambursabil sau sunt doar bani împrumutați de UE?
si si.
Pentur noi, probabil vor fi doar nerambursabili, pentru ca nu cred ca ii vom atrage pe toti
^^ Sunt deja defalcate. De exemplu:
QuoteComisia Europeană a efectuat plata pentru prima cerere de plată depusă în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, suma primită de România fiind de 2,6 miliarde de euro, care au intrat deja în conturile țării.
Suma plătită, în valoare de 2,6 miliarde euro (1,8 miliarde euro sub formă de granturi și 0,8 miliarde euro sub formă de împrumuturi fără prefinanțare) a fost posibilă prin îndeplinirea de către România a celor 14 obiective de etapă aferente tranșei.
https://mfe.gov.ro/romania-a-primit-cele-26-miliarde-de-euro-aferente-primei-cereri-de-plata-din-planul-national-de-redresare-si-rezilienta/
E un amestec de fonduri nerambursabile si rambursabile - fiecare punct, masura si fiecare jalon sunt atasate la una din cele doua surse de finantare.
Bănuiam ca finanțarea e mai mica decit se crede de anul trecut de cind politicieni se lăudau ce mare chestie au făcut ei cu PNRR fără sa dea prea multe detalii. Daca ar fi fost așa avantajos pentru România s-ar fi întrecut sa dea detalii. Nu am fost in stare sa construim cu 85% finanțare asta e.
Banii europeni din PNRR pentru A7 sunt mai mulți decât banii europeni din programul european clasic POT 2021-2027 (+3) pentru toate autostrăzile si drumurile expres (PiSi, A0, A3, A8 Craiova - Pitești, Sibiu - Fagaras, centura Cluj, Techirghiol etc). Avem un talent fantastic de a face din alb negru și din negru alb chiar și acolo unde 2+2=4.
ca sa zic asa, sunt cam apolitic (sincer sa fiu nici nu stiu cu cine votez la urmatoarele alegeri). Dar indiferent ce procent e UE si ce procent e RO pentru PNRR eu sunt extrem de fericit ca aceste fonduri au fost "blocate" pentru cei 4 ani. Chiar daca e doar 1Eur de la UE pentru fiecare 1.5Eur suportat de RO eu zic ca e bine. Hai sa recunoastem ca daca nu erau incluse in PNRR cu termen strict de executie, eu nu cred ca vedeam asa o defilare de castigatori pe licitatii de A in RO pe parcursul unui an. Si trebuie sa renunoastem meritul tutoror aici:
@cutter,
@horatiu.cosma (fara ei cu siguranta nu aveam nimic acum), dar e si contributia lui Grinda ca a pus presiune pe CNAIR sa termine licitatiile. Orice s-ar spune contributia tutoror e extrem de importanta si trebuie sa admitem ca fara contributia lor nu am fi fost aici. Fara contribuitia lui Cutter si Horatiu, acum nu aveam nimic nici daca Grinda era zmeu. Fara contributia lui Grinda ramaneam doar cu mahnirea ca am avut A7 in PNRR si nu s-a facut nimic. la fel si A8 (unde suntem inca la limita...).... Poate o sa imi spuneti ca se misca de la sine acum cu Grinda ca nu face nimic. Dac ae chiar asa inseamna ca CNAIR s-a reinventat deci e de foarte bine.......
Asa ca eu spun ca trebuie sa: multumim din tot sufletul lui Cutter si Horatiu, si sa ii uram spor la munca lui Grinda sa le porneasca pe toate. Apoi mult spor si sanatate lui Dorinel sa le aduca la negru cu dungi albe :D.
@dr4qul4 , lucrarea pe A1 nu e in genul in care sa poti pune la munca simultan prea multi oameni, asta inseamna ca o aibe impact limitat. A0N2 o sa fie gata cat de curand posibil, nu am idee ce se va intampla cu celelalte loturi dar este probabil sa incerce sa optimizeze resursele si in special timpul cat se poate de mult ca sa duca toate proiectele. Chiar si angajarile au potential limitat, peste 3-4 ani ar avea o gramada de oameni cu care nu ar avea ce face daca se extind prea mult si apoi nu mai sunt atatea lucrari in Romania. Da, o sa vina A8 (ceilalti 250km), poate ceva A6, Baia Mare-Suceava, dar nu exista semne ca vor fi volume similare cu ce e pe piata pentru urmatorii 3 ani, mai ales ca EU are o agenda verde care nu va mai finanta prea mult autostrazi, ci probabil cai ferate.
Quote from: tom_sawyer on December 27, 2022, 04:39:55 PMDeci doar o treime din costul total e acoperit prin PNRR. Care s-ar putea să fie împrumut, nu grant.
Calcul incorect, UE iti finanteaza autostrazi, nu taxe la buget!
Daca ar deconta tva-ul, statul ar putea inventa o "pompa de bani" de ex, construind o cantitate infinita de autostrazi, finantandu-si deficitele din tva-ul aferent.
Bref, rata reala de co-finantare merge spre 50%-50% pe pnrr rutier. Pe feroviar ratele sunt mai mari, spre 85% , coerent cu politica uniunii de inverzire a transporturilor.
Legat de discuția cu 50-50 sau 85-15, eu zic că e un non subiect astăzi (era acu 10 ani când bugetul de stat nu a susținut din bani naționali cofinanțarea pentru proiecte, existând alte priorități politice). Astăzi România are șantiere în lucru sau pe țeavă pe A0, A1, A3, A7, sectoare din A8, DX12, Sibiu-Făgăraș, centura Cluj etc. Toate aceste proiecte rutiere prioritare ne vor costa undeva la 20 de miliarde de euro și TREBUIE construite în această decadă, din fonduri europene, bani de la buget, împrumuturi de la BEI/BERD/BM și alte surse. De la UE avem prin PNRR și POT circa 3+2 = 5 miliarde de euro. Nu e nicio diferență între cele 5 miliarde de euro bani europeni împărțiți uniform pe toate proiectele sau aceleași 5 miliarde de euro împărțiți 85% alocare pe 4-5 dintre proiectele de mai sus și zero euro pe restul. Tot 5 miliarde sunt, fie că le numărăm dintr-o direcție, fie din cealaltă. Tot 15 miliarde de euro (pentru scenariul cu 20 de mai sus) trebuie alocate din celelalte surse.
^ Cu exceptia Bechtel, nu retin vreun proiect major rutier/feroviar finantat exclusiv de la buget sau din imprumuturi publice/private.
Finantarea europeana- 85/50/35, nu importa procentul- joaca rolul de ancora fara de care nu initiem nimic, prin urmare ma tem ca din cele 20 mld euro proiecte "prioritare" nu se vor implementa decat cele care beneficiaza de co-finantare europeana (max 10 mld euro valoare proiecte).
Ptr cealalta jumatate de aprox 10 mld eur, exista, teoretic, bonduri de proiect (project bond), concesiune, PPP, imprumuturi de la institutii fin multilaterale (BEI, BM, etc), dar vointa politica/expertiza tehnica in cnair/cfr ptr utilizarea acestor instrumente relativ sofisticate de finantare converg catre zero.
Proiecte cu 0% bani EU nu-s bune pt ca dau ocazia la subtrefugii care nu vor fi sub lupa celor de la Bruxelles. Plus ca va fi mai greu de motivat intarzierea unui proiect daca ai si doar 10% bani UE
Aia cu subterfugiile e adevarata.
Aia cu intarzierea.... vezi A10 loturile 3 si 4
^ ptr finantarea non-EU as incuraja in primul rand bondurile (obligatiunile) de proiect, desi concesiunea/ppp nu sunt lipsite de merite (nu incarci datoria publica)
De exemplu un mare imprumut intitulat "Autostrada Unirii" de 7-8 miliarde euro, cu un randament sensibil superior titlurilor de stat, s-ar "vinde" ca painea calda catre rezidenti persoane fizice (moldovenii ar investi masiv!) si chiar catre investitori institutionali (fonduri de pensii, banci, etc)
As merge in schimb pe varianta concesiunii/ppp ptr traseele care sunt aproape de rata de rentabilitate de piata: autostrada catre Brasov, un HSR Buc-Cta/Buc-Brasov, samd.
Nu știu dacă s-a mai discutat pe alte topicuri, dar riscul de pierde a PNRR-ului crește zilnic. La sfârșitul lunii ar trebui să nu mai avem pensii speciale și probabil că le vom avea în continuare. Sper să nu existe probleme de finanțare pe A7 și pe capetele A8 și ce a mai rămas pe infrastructura mare.
Dar în cel mai rău caz posibil, dacă nu se deblochează plățile din PNRR, care credeți că ar fi variantele de finanțare rămase?
Bugetul public, sau celelalte finantari din programe europene - aruncand practic in neant sansa d a mai porni proiecte noi.
reforma pensiilor speciale/ a pensiilor sunt jaloane pnrr cu termene t3/t4 a.c.
Inteleg ca practic vindem pielea ursului din padure cu acest PNRR. Depunem proiecte marete si ne batem cu mina pe umeri cind reusim dar de fapt banii nu or sa vina. Mie mi-e clar ca "astia" sint capabili sa renunte la dezvoltarea tarii pentru a-si pastra beneficiile nemeritate.
Nu mi-as face prea mari probleme cu reforma pensiilor pentru finantarea proiectelor de infrastrucutra. Jaloanele macro au fost gandite explicit pentru partea de imprumut, nu pentru partea de grant din RRF. E foarte probabil ca prin negocieri, dat fiind natura foarte complexa a problemei, sa se amane/limiteze.
Oricum, foarte stupid sa faci schimbari de sisteme de pensii prin metode "hei-rup". In toata Europa, din Ungaria pana in Spania, schimbarile unui sistem de pensii s-au facut in ani, cu negocieri multiple si cu greve.
hai să fim totuși mai clari: când vorbim de pensia "normală" sigur că o să fie negocieri si greve; e vorba de niște bani pe care îi plătești și de care vrei să beneficiezi conform contractului.
"Pensiile speciale" sunt niște indemnizații pe care nu am nici o idee de ce le plătește Casa de Pensii și nu orice altă instituție a statului. În afară de faptul că atunci când te angajezi ți se fac niște promisiuni vagi (că nu scrie în contract cu ce pensie o să ieși) nu prea văd ce drepturi ai. Evident că o parte din sumă e la fel ca la ceilalți, dar restul e un cadou pe care îl primești sau nu... Sigur, toți o să o dea după copac cu deciziile curții, dar ăsta e doar un pretext... Nici măcar nu sunt sigur că e ok să duci la Curtea Constituțională o cauză in care judecătorii sunt parte.
Stai, au conditionat PNRR de reforma tuturor pensiilor sau numai a celor speciale? E adevarat ca nici sistemul "normal" de pensii nu functioneaza cum ar trebui din diverse motive (cel mai evident inversarea piramidei virstelor) dar nu ar trebui amestecate.
Vezi aici, componenta 8 din partea II (https://mfe.gov.ro/pnrr/). Raspunsul e mai complex decat un DA sau NU la intrebarea ta.
De exemplu ai jalonul 215 cu termen Q4/2022 (deci depasit deja) care spune asa:
QuoteIntrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale
Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul contributivității.
- Nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi raționalizate.
- Pensiile speciale se calculează în prezent pe baza principiului contributivității, a vechimii în profesie și a reajustării procentului legat de veniturile obținute. Perioada minimă de cotizare este similară cu cea aplicată în fondul public de pensii.
- Protecția deciziilor Curții Constituționale se va referi numai la pensiile magistraților, nu și la alte categorii, și se va referi numai la limitele explicite din argumentele Curții. Nicio pensie specială nu poate depăși venitul obținut în cursul perioadei de cotizare.
Jalonul 214 cu termen Q1/2023
QuoteIntrarea în vigoare a noii legi privind sistemul de pensii, care înlocuiește dispozițiile Legii nr. 127/2019
Noua lege a pensiilor va asigura sustenabilitatea fiscală a sistemului de pensii, precum și echitatea, respectarea principiului contributivității, caracterul adecvat al pensiilor mici/minime/sociale și înlocuirea dispozițiilor Legii nr. 127/2019 (inclusiv cele referitoare la perioada de contribuție fixă de 25 ani).
Eventualele modificări în cursul procesului legislativ ar trebui să respecte obiectivul privind stabilitatea cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB, prin includerea, atunci când este necesar, a unor modificări ale parametrilor cu rol de compensare. Bazându-se pe asistența tehnică (jalonul 211), reforma va conține cel puțin următoarele elemente:
- va introduce o nouă formulă de calcul pentru pensiile noi și pensiile în curs de plată. Parametrii formulei vor fi aleși cu atenție, în conformitate cu obiectivul urmărit în ceea ce privește nivelul cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB (9,4 % din PIB). În plus, parametrii respectivi nu vor permite creșteri adhoc ale nivelurilor pensiilor; Formula detaliată elimină a priori indicele de corecție, se bazează pe numărul de puncte obținute de fiecare beneficiar în conformitate cu principiul contributivității și aplică un mecanism de indexare a pensiilor care nu mai permite majorări ad-hoc.
- va introduce o nouă regulă de indexare a pensiilor în funcție de nivelul cheltuielilor cu pensiile ca procentdin PIB și mecanisme de combatere a indexării ad-hoc;
- va reduce în mod semnificativ posibilitățile de pensionare anticipată, va introduce stimulente pentru prelungirea vieții profesionale și majorarea voluntară a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani, în conformitate cu creșterea speranței de viață, și va egaliza vârsta legală de pensionare pentru bărbați și femei la 65 de ani până în 2035;
- va introduce stimulente pentru amânarea pensionării;
- va revizui pensiile speciale pentru a le alinia la principiul contributivității;
- va consolida principiul contributivității pe care se bazează sistemul;
- va spori gradul de adecvare a pensiilor minime și a pensiilor mai mici, în special pentru persoanele aflate sub pragul sărăciei;
- va asigura viabilitatea financiară a pilonului II al sistemului de pensii prin sporirea contribuțiilor la acest pilon de pensii. Pachetul poate include legi separate privind regimul general și pensiile speciale.
Iar Jalonul 213 cu termen Q1/2022
QuoteIntrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului de reglementare pentru a se asigura sustenabilitatea pensiilor din cadrul pilonului 2
Noul cadru legislativ:
- va asigura sustenabilitatea fiscală a pilonului II printr-o creștere a contribuțiilor în conformitate cu dispozițiile Strategiei fiscal-bugetare;
- va digitaliza funcționării sistemului de pensii private
- va diversifica investițiile din pilonul II de pensii. În ceea ce privește investițiile din pilonul II de pensii, guvernul:
- va analiza posibilitatea de a flexibiliza regimul de reglementare aplicabil investițiilor din fondurile de pensii private prin reducerea restricțiilor cantitative în materie de investiții și reducerea restricțiilor bugetare legate de risc aplicabile fondurilor de pensii private;
- va apăra independența administratorilor de pensii în ceea ce privește definirea propriilor lor strategii de investiții;
- va reglementa viitoarele ajustări ale regimului de investiții ale fondurilor de pensii private care contribuie la un cadru flexibil ce îi încurajează pe administratorii de pensii să își diversifice în mod corespunzător portofoliile pentru a obține un randament al investițiilor ajustat la risc echitabil;
- va spori accesul întreprinderilor la piața de capital, pentru a facilita cotarea noilor emitenți și a utiliza într-o mai mare măsură sursele private de finanțare, inclusiv activele fondurilor de pensii. Acest lucru ar conduce la un ecosistem de investiții mai bun pentru administratorii de pensii și la oportunități sporite pentru o diversificare adecvată a portofoliilor fondurilor de pensii.
QuoteBanca Mondială avertizează: "risc critic" ca România să rateze trei mari proiecte din PNRR – metroul de la Cluj, cele 27 de spitale noi și campania de reîmpădurire
O analiză realizată de experți ai Băncii Mondiale pentru guvern cu fonduri europene, consultat de G4Media, arată că există "un risc critic" ca România să piardă trei mari proiecte din PNRR. E vorba despre metroul de la Cluj, cele 27 de spitale și secți spitalicești noi, dar și campania de împădurire
https://economedia.ro/banca-mondiala-avertizeaza-risc-critic-ca-romania-sa-rateze-trei-mari-proiecte-din-pnrr-metroul-de-la-cluj-cele-27-de-spitale-noi-si-campania-de-reimpadurire.html
Am si eu o curiozitate, nu stiu daca e locul potrivit threadul acesta.. :-[
Pentru lucrarile mari intrate sub PNRR, dar nu numai, materiile prime (primul care imi vine in mine e fierul) sunt produse local? sau vin din import?
Exista un imagine de ansamblu, cam de unde provin acestea?
Întrebarea nu are sens. Răspunsul e: depinde. În primul rând nu e o chestiune de PNRR. Nu impune programul de finanțare ca un material să fie din țara X sau Y.
În al doilea rând, e o chestiune de ofertare. Când constructorul depune oferta, trebuie să aibă semnate niște oferte din piață de la furnizori de toate felurile/produsele/materialele, ca să își justifice preturile ofertate.
În al treilea rând, sunt materiale care sunt produse local, altele nu sunt produse la noi în țară și nu ai cum să le iei decât din afară. Iar altele nu poți să le iei decât din țară (exemplu simplu: betonul - nu poți face A în București cu beton din Ruse sau din Budapesta). La fel agregate - nu are sens (financiar în primul rând) să aduci piatră și pământ de la 50km+ depărtare de șantier.
Discuția e similară dar diferă pe rutier față de feroviar. Șină de exemplu. Cine face șină în România? Aparate de cale? Culmea, aparate de cale se fac la Buzău (dar câte poți face?). Traverse. Echipamente ETCS? Trenuri?
Deci chiar nu are sens întrebarea, poate avea 100 de răspunsuri. :)
Sunt bani europeni asa ca probabil sunt pe 'piata libera'. Imi inchipui daca de exemplu un turc are contract PNRR si isi aduce otel din Turcia, atata timp cat plateste taxe de import, nu cred ca e vreo problema/cerinta.
Nu. Se pot lua de oriunde din lume. Poți lua din Turcia, din Ucraina. Non-UE.
Doar un exemplu aleator care îmi vine în cap. Transformatoarele geniale de pe M5 Drumul Taberei-Eroilor au fost produse în Japonia. (M5 finanțare POIM, fonduri structurale.)
ce intrebi tu sunt contractele cu offset daca nu ma insel, si se practica in domeniul militar.
Adica pentru a atribui acel contract pui conditia ca x procente din produsul final sa fie produs in tara.
Dar, domeniul militar e special pentru ca e diferit ca legislatie. Probabil in contractele europene de constructii civile nu poti pune un astfel de criteriu in mod legal in caietul de sarcini (nu stiu daca se face diferentiere UE-non-UE, dar clar la nivel statal nu ai voie).
Mai e ceva. Sunt produse pe care la ofertare le voiai de la cineva. Dar la implementare acel cineva nu mai poate livra (deloc sau preț prea mare sau nu poate livra la timp sau e război sau 100 de alte motive). Schimbi furnizorul, asta e, ce să faci.
Cu aprobare de la inginer (supervizor) și client (CFR, CNAIR, Metrorex). Dar vă dați seama că nu poți pune restricții de-astea mai ales pe rail (suprateran și subteran) unde ai și partea de trenuri (loco, vagoane, rame) și centralizare.
a existat, la fondurile de preaderare de exemplu, condiția să se folosească produse românești sau europene. Cel mai distractiv era că aveam certificate de origine de la Microsoft că Windows e produs în Irlanda (cd-ul, probabil) :) Dar acum e altă situație, originea e interesantă în schimb pentru evaluări statistice ( cât poate absorbi industria locală din benii respectivi) dar din ce știu cam tot ce e fond european vine cu condiția să se respecte libera concurență ( evident, asta e valabil pentru beneficiar, Alarko poate să își cumpere de unde vrea materiale)
Evident, dacă ai finanțare UE trebuie să respecți regulile UE la achiziție. Nu poți lua produse de contrabandă, de exemplu. Sau de la o țară aflată în embargo.
Sau un produs produs non-UE care nu respectă regulile UE de safety etc etc.
Dar în rest, poți lua de unde te taie capul și bugetul și cerințele tehnice.
Exemplu din alt film. Mai e o "marfă": omul. Poți aduce muncitori din Turcia. Din Asia, de unde vrei. Dar trebuie să respecți legislația în vigoare - imigranți, permise de muncă etc etc.
Câți chinezi ați văzut la Zalău? Sau austrieci pe Sibiu-Boița?
Globalizare, ok. Orice ai voie atât timp cât respecți legislația și îți iese cu profit la bani.
Inainte de cutremurele din Turcia, mult otel era adus de acolo (ma refer la rezindential in primul rand, dar nu exclud infrastructura).
Acum, pentru otelul turcesc se cer mai multe teste efectuate in tara.
Desi au certificate de calitate ISO, consultantii vor sa se acopere si cer verificari suplimentare.
Orice test inseamna intarzieri, stocuri blocate care duc in final la cresterea pretului.
Iar daca va intrebati de unde fac turcii atat fier, aflati ca importa foarte mult fier vechi. Inclusiv noi exportam fier vechi in Turcia, unde este topit si prelucrat.
O mica intrebare: pana acum aveam acces la proiecte cu 85% finantare UE; viitorul POT va fi cu doar 40% finantare UE. Vad ca proiectele PNRR vin undeva pe la 60% daca ignoram TVAul, e asa? Adica de facto e cam intermediar intre trecut si viitor? Si a 2-a intrebare, daca ipotetic se va face un PNRR-2, sunt sanse sa mai prindem ceva cu peste 40% fonduri UE pt autostrazi sau aproape sigur nu?
Din cate stiu rutierul e pe componenta de imprumut, nu cea nerambursabila (CF-ul e pe nerambursabil)
SI nuc red ca daca va mai exista vreodata vreun PNRR 2.0 va baga ceva bani nerambursabili in rutier (autostrazi). Poate maxim in infrastructura de incarcat masini electrice pe autostrazi, siguranta rutiera, etc.
PNRR-adiacent?
QuoteINVESTITII COLOSALE IN TRANSPORT – UE investeste 6,2 miliarde euro in infrastructura de transport sustenabila, sigura si eficienta
,,La acest apel de proiecte, Romania a obtinut finantari de aproape 600 de milioane de euro dintr-un total de 6,2 miliarde disponibili pentru toate tarile Uniunii Europene. Proiectele Romaniei acopera toate modurile de transport, dar cea mai mare parte a finantarii se va duce inspre lucrari de modernizare a cailor ferate. De asemenea, Romania a accesat fonduri insemnate si pentru Culoarele Solidaritatii, care sunt conexiunile UE cu Moldova si Ucraina", spune comisarul pentru transporturi, Adina Valean.
https://infrapress.ro/2023/06/23/investitii-colosale-in-transport-ue-investeste-62-miliarde-euro-in-infrastructura-de-transport-sustenabila-sigura-si-eficienta/
,,INVESTITII COLOSALE IN TRANSPORT – UE investeste 6,2 miliarde euro in infrastructura de transport sustenabila, sigura si eficienta''.
Franta si-a asigurat de la U.E. minimul 40% din finatarea de 25 de miliarde de euros pe 2021 - 2027 pentru a doubla un alt treseu de cale ferata spre Italia, adica o portiune dint-un nou coridor intre Lyon si Turin cu vreo 4 tuneluri insumind 162 KM.( cel mai lung masurand 57 km ).
Si daca economic nu este viabil nici peste 300 de ani... totusi se va construi pentru ca Chirac a decis ca TGV-urile vor traversa Alpii spre Italia via Turin si mai departe.
Dupa estimarile actuale pretul total va sari la 30 de miliarde de euros si santierul se va termina in 2032 cel tarziu.
Deci alti bani de la U.E. ... alta distractie!!! :lol:
Nu e vb de un nou PNRR ci de mecanismul CEF 2( connecting europe facility) utilizat deja la calea ferata, vezi discutiile pe topicurile dedicate.
Iar suma de 6.2 mld eur e o picatura intr-un ocean, numai CFR ar avea nevoie de 50 miliarde eur (estimarea mea) pentru a aduce reteaua la media europeana.
QuotePNRR România – Evaluare preliminară parţial pozitivă pentru cea de-a doua cerere de plată
Comisia Europeană a emis, marţi, o evaluare preliminară pozitivă a celei de-a doua cereri de plată solicitată de România în cadrul PNRR, după ce a analizat şi a constatat că ţara noastră a îndeplinit 49 din cele 51 de jaloane şi ţinte asumate în acest sens, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Comisia a constatat că două jaloane legate de investiţiile în energie (mai exact jaloanele 129 şi 133) nu au fost atinse în mod satisfăcător.
https://www.economica.net/pnrr-romania-ce-spune-ca-doua-jaloane-legate-de-investitii-in-energie-nu-au-fost-atinse-evaluare-preliminara-partial-pozitiva-a-celei-de-a-doua-cereri-de-plata_678339.html
E o analiza mai buna aici, dar e foarte lunga: https://www.startupcafe.ro/fonduri-europene/comisia-europeana-aproba-preliminar-transa-doua-pnrr-romania-va-primi-granturi-de
^articolul nu e rau, dar mentine confuzia intre jaloane (milestones, tinte intermediare) si tinte finale (targets).
România a cerut, oficial Comisiei Europene modificarea PNRR
România a prezentat, vineri, Comisiei Europene o cerere de modificare a Planului său Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi adăugare a unui nou capitol privind REPowerEU, care vizează consolidarea autonomiei strategice a Uniunii prin diversificarea aprovizionării cu energie şi prin sporirea independenţei şi a securităţii aprovizionării cu energie a UE.
Potrivit unui comunicat de presă al Executivului comunitar, capitolul privind REPowerEU propus de România acoperă două noi reforme şi şase noi investiţii, precum şi o măsură extinsă care figura deja în PNRR.
Modificarea PNRR-ului propusă de România prevede eliminarea a patru investiţii din planul iniţial şi modificarea a aproximativ 70 de măsuri.
Cererea României de modificare a planului său se fundamentează pe necesitatea de a ține seama de inflația ridicată înregistrată în 2022, de perturbările lanțului de aprovizionare și de revizuirea în sens descrescător a alocării sale maxime de granturi prin Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), de la 14,2 miliarde EUR la 12,1 miliarde EUR. Această revizuire face parte din actualizarea din iunie 2022 a cheii de alocare a granturilor prin MRR și reflectă rezultatul economic comparativ mai bun înregistrat de România în 2020 și în 2021 față de previziunile inițiale.
România a solicitat transferarea cotei sale din rezerva de ajustare la Brexit, în valoare de 43,2 milioane EUR, către planul său de redresare și reziliență. Împreună cu granturile acordate României prin MRR și REPowerEU (12,1 miliarde EUR, respectiv 1,4 miliarde EUR) și cu împrumuturile MRR deja angajate în temeiul planului inițial (14,9 miliarde EUR), aceste fonduri aduc valoarea planului modificat prezentat la aproape 28,5 miliarde EUR.
Comisia va evalua acum dacă planul modificat îndeplineşte toate criteriile de evaluare prevăzute în regulamentul Facilităţii de Redresare şi Rezilienţă.
Dacă evaluarea Comisiei va fi pozitivă, ea va prezenta o propunere de modificare a deciziei de execuţie a Consiliului pentru a ţine cont de modificările aduse planului românesc.
Ulterior statele membre vor avea la dispoziţie patru săptămâni pentru a aproba evaluarea Comisiei.
hotnews.ro (https://www.hotnews.ro/stiri-esential-26518853-romania-cerut-oficial-comisiei-europene-modificarea-pnrr.htm)
Încă nu s-a spus care sunt cele 4 proiecte la care se renunță.
LE: PNRR revizuit – 8 septembrie 2023
https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2023/09/76c5a5fc414a858dabdc38ef2573374e.zip
(https://i.imgur.com/zwVdPAg.png)
(https://i.imgur.com/6aj2nFy.png)
(https://i.imgur.com/nXbMB7e.png)
(https://i.imgur.com/KbM6cAe.png)
https://energie.gov.ro/category/fondul-pentru-modernizare/
https://energie.gov.ro/fondul-pentru-modernizare-au-fost-aprobate-fonduri-pentru-noi-investitii-in-energie/
(https://i.imgur.com/xSopFUo.png)
(https://i.imgur.com/6i40CmX.png)
(https://i.imgur.com/JOUnSyD.png)
(https://i.imgur.com/QfoirBE.png)
(https://i.imgur.com/OYK2HaX.png)
Electrificarea cailor ferate Cta-Mangalia si Radulesti-Giurgiu trece din PNRR in RePowerEU?
Ma tem ca nu va 'zbura' la serviciile Comisiei, cum nu au fost acceptate in primul draft nici fanteziile lui Daea privind panouri fotovoltaice flotante pe canale de irigatii.
In loc sa scoata hidrogeneala si M4 (e imposibil de facut metrou in perioada ramasa), elimina electrificarile. Idioti...
M4 l-au înlocuit cu M6.
3.Partea 2 - PNRR revizuit ART 21_clerical errors .pdf
(https://i.imgur.com/sTE8gvt.png)
(https://i.imgur.com/VaZOTHu.png)
(https://i.imgur.com/HNGXSfS.png)
(https://i.imgur.com/ZWwZmdK.png)
(https://i.imgur.com/b6OVeOu.png)
(https://i.imgur.com/zXeLo8K.png)
Powered by API/PUM imgur uploader (https://proinfrastructura.ro/poze.html)
Erata la ce am scris mai sus: se incearca introducerea celor doua electrificari in Fondul de Modernizare ( gestionat de Min Energiei), nu in RePowerEU.
Un pariu riscant al MT, imho, dar daca iese pasenta- vom vedea decizia BEI, care are drept de veto pe fiecare proiect trimis pe FM- se deschid perspective largi ptr electrificari suplimentare ale retelei cf; Min Energiei sta cuminte pe un munte de aprox 15 mld ( plus/minus, in functie de valoarea certificatelor CO2 vandute).
@frunzaverde pe hidrogeneala s-a inceput a rostogoli bulgarele si sunt deja ceva miscari in zona de investitii. Deci o urma de absorbtie de bani va fi in zona aia.
Ma doare fix undeva de "absorbtie". Hidrogeneala e o idee proasta intr-un context prost, cu valoare totala negativa.
Hidrogenul are sens pentru industriile ce nu pot fi electrificare. Spre exemplu, în aplicații cu cuptoare mari pe gaze, unde trecerea la un cuptor electric se traduce în randamente mai mici cu costuri mai mari. Însă pentru transportul feroviar,
@frunzaverde clar are dreptate.
Hidrogenul e scump. Nu poate concura cu gazul natural sau carbunele (cocs) la producerea de otel, de exemplu. Scump insemna de 4-5 ori. Cred ca e chiar mai scump decat utilizarea directa a curentului electric, care oricum nu e folosita decat la oteluri speciale.
Oare are vreun efect dacă scriem Comisiei să nu accepte modificarea pe feroviar, cel puțin pentru Rădulești(Videle)-Giurgiu?
Nu are nevoie de Acord de Mediu și este un segment foarte important la nivelul Uniunii Europene, nu numai pentru România:
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului anunţă publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare - proiectul nu se supune evaluării impactului asupra mediului, nu se supune evaluării adecvate și nu se supune evaluării impactului asupra corpurilor de apă, în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, pentru proiectul "Electrificarea liniei feroviare Răduleşti - Giurgiu Nord" propus a fi amplasat în judeţele Teleorman și Giurgiu, titular Compania Națională de Căi Ferate "CFR" SA.
04/08/2023 (http://www.anpm.ro/stiri/-/asset_publisher/U3pMdITlwl4f/content/anunt-public-de-luarea-deciziei-etapei-de-incadrare-pentru-proiectul-electrificarea-liniei-feroviare-radulesti-giurgiu-nord-titular-compania-nationala?redirect=http%3A%2F%2Fwww.anpm.ro%2Fstiri%3Fp_p_id%3D101_INSTANCE_e1cD56yTInP6%26p_p_lifecycle%3D0%26p_p_state%3Dnormal%26p_p_mode%3Dview%26p_p_col_id%3Dcolumn-3%26p_p_col_count%3D1)
Hidrogeneala asta îmi pare un fel de căruță înaintea boilor, o clădire fără fundație. Înainte de a face trenuri și vapoare7 pe hidrogen este nevoie de o sursă ieftină și ecologică de hidrogen. Ar putea fi o soluție conversia energiei electrice de la solar și eolian în hidrogen, dar sunt vreo 10ani de când se produce energie solară și eoliană la nivel industrial și încă nu au apărut megaelectrolizoarele care să facă hidrogen din excesul de energie electrică (și nu e ca și cum nu se poate folosi hidrogenul fără trenuri/mașini/vapoare pe hidrogen, e.g. îngrășămintele cu azot se fac din amoniac care se face din hidrogen)
^Nu as zice chiar asa. Locomotive pe hidrogen sunt probabil singurul loc unde H2 isi are rostul ca combustibil, desi nu stiu cat de dese vor fi accidentele de la scurgerile de H2. Iar H2 ecologic e ca si electricitatea verde. In momentul de fata mult din electricitatea care o folosim nu e chiar verde, pt se produce din metan si carbune. Dar cu penalitatile care vor intra incet in vigoare, si cu cerere din ce in ce mai mare pe piata, se vor deschide si centre de comercializare pentru H2 verde. Nu poti cere sa se faca industria de productie inainte sa apara industria de consum.
Iar H2 pentru amoniac e facut intentionat cu azot, si nu stiu cat de mult impuritatile de N2 vor afecta motoarele pe H2 din locomotive.
Poate ma insel, dar cam toate proiectele noastre de PNRR sunt cam de tehnologie invechita, nu chiar regenerabile. Posibil locomotivele pe hidrogen sa fie una din putinele proiecte cu adevarat 'curate' din tot PNRRul de la noi.
Tocmai asta ziceam, că industria de consum există, industria de producție are probleme. Cât despre sinteza amoniacului eu știu că se amestecă hidrogenul separat din gazul de la conversia metanului cu azotul separat din aer, în raport 1:3; adică se folosește același hidrogen ca la posibila locomotivă.
Energia electrică în afara vârfurilor de consum se tranzacționează chiar și la prețuri negative, hidrogenul verde obținut din aceasta ar trebui să fie f ieftin (dar se pare că ceva "dă cu virgulă" la electroliza apei în regim discontinuu; cumva dintr-un motiv sau altul tehnologia nu e aplicată)!
@naivu - Din ce vad, Romania este intr-un deficit structural de energie electrica, devenind la marea majoritate a transelor orare un importator net de energie. Si preturile arata asta - curentul e in general scump, si transele orare unde excedent exista si e nevandabil sunt foarte putine, cateva ore pe luna... De unde excedent pe care sa-l transformi in H
2? Mai ales ca H2 e incredibil de energofag.
Iti trebuie cam 50 KWh pentru 1 kg H2 cu cele mai bune echipamente. M-am uitat pe datele pe septembrie, la un cost energetic de 10 lei pe kg H
2 ai avea undeva la vreo 30 ore total de operare, adica un coeficient de utilizare a instalatiei de hidrolizare de 5%. 10 lei sunt 2 euro, nivelul maxim considerat in multiple surse ca nivelul maxim de pret la care hidrolizarea are sens economic ca combustibil.
Maximum-maximorum, instalatia iti va functiona 25% din timp - in restul, sistemul energetic e deja pe deficit si importa, in multe zile aproape de maximum de capacitate de transmisie - si atunci e clar ca nu ai din ce face H2.
Si chiar si in timpul cu excedent, nu ai avea mare capacitate disponibila - daca scoti electricitate pentru hidrolizare, vei lasa mai putina electricitate pentru tranzactonare, impingandu-ti preturile in sus la tranzactionare, si facand balanta hidroliza/tranzactie sa incline inapoi spre tranzactie.
Dar chiar si fara asta, cum niciodata diferenta intre productie si schimb nu e mai mare de 1000 MW - 1000 MWh e cam maximum care s-ar putea scoate din sistem si la cea mai buna ora. Iar la 1000 MWh, iti ies 20 tone de H
2 in ora aia.
Cum ai putea vreodata amortiza echipamentele? Si chiar si asa, cui ai vinde H2-ul, care trebuie apoi imbuteliat in conditii speciale, cu presiuni mari si criogenie (alt cost energetic), transportat in vehicule speciale, si cu pierderi mari pe traseu? Cand tu ai bagat deja 10-15 lei in electricitate pentru kg ala de H2, si probabil inca vreo 100 lei pentru costul echipamentelor (care stau degeaba 75-95% din timp). A, si cine-ti cumpara H2-ul tau scump, cand ala scos din carbune, extrem de poluant, e o fractiune din pret (ca poate fi produs in banda)?
@mirceaeliade - Locomotivele sunt cel mai prost uz pentru hidrogen. H2 e doar o metoda de stocare si transport energie; nu o sursa primara de energie. Calea ferata, inca de acum 100 de ani, a standardizat o alta metoda de transport energie - curentul electric.
Mare parte din reteaua feroviara are acces la tensiuni inalte si puteri uriase electrice "la cerere" si in banda (prin catenare la 25 kV). Problema ramasa este exclusiv de transport "last mile" pentru liniile secundare insuficient de importante pentru electrificare la standardul deja matur. In schimb, 0% din reteaua feroviara are alimentare cu H2 sau capacitati de transport H2.
Prin urmare, solutia logica pentru feroviar sunt, bineinteles, bateriile. Pentru ca deja ai "in place" toata infrastructura de transport si incarcare, la cost zero. Problema masinilor electrice cu "nu am priza si cablu" este inexistenta - in feroviar, tot ce trebuie sa faca trenul cu baterii e sa aiba un pantograf (ieftin si standard), si cablul de deasupra (disponibil pe toate magistralele si in aproape toate capetele de linii pe reteaua primara). Si chiar si in insulele mai mari neelectrificate, solutia e simpla - se poate face o insula de incarcare - Grivita a avut asa ceva inca din anii 1930.
^Cand deplangeam lipsa productiei de hidrogen prin electroliza (din surplusuri de energie regenerabila) ma gandeam la tari ca Germania sau UK, tari care au sisteme energetice mai bine administrate si infrastructuri solare si eoliene mult peste Romania. In rest total de acord cu ce ai zis mai sus.
@frunzaverde poate nu e cel mai bun loc de discutat aici, dar bateriile sunt incredibil de ineficiente cand vine vorba de stocare masiva. Poti sa misti o masina. Poate chiar si un camion in viitorul apropiat, si pretul bateriei la o masina e cam 1/4 din costul de vanzare, iar la camioane cred ca si mai rau. Pentru ca sa tragi un tren trebuie si mai mult. Poate pe campie, dar atata timp cat nu se interzice dieselul pe cai ferate, bateriile nu prea au cum sa fie competitive. La masini hidrogenul nu merge pt ca trebuie sa cari un tanc greu care sa tolereze presiunea necesara (oricum nu lichefiezi H2 la nici o presiune comerciala), dar la locomotiva masa bateriei si pretul creste liniar cu cantitatea de stocare, pe cand la hidrogen pretul se mai plafoneaza (cred ca se 2x pretul la o crestere de cam 3x a capacitatii). Ma rog, daca H2 va fi vreodata viabil comercial ca combustibil, trenurile si vapoarele vor fi cele mai practice locuri.
N-ai obosit sa bati campii? Atat cu ponderea bateriilor in costul vehiculului cat si cu consumul tren vs camion...
Ce se cu intampla cu proiectele CNAIR pe PNRR la intarzieri? In principiu daca se rezolva pe A8 repede, singura gaura vor fi viaductele de pe alunecarile UMB, care foarte putin probabil sa se semneze inainte de limita oficiala PNRR de anul asta. Si daca *teoretic* se cam poate spera ca se vor termina santierele de pe PNRR pe la data limita, e putin probabil ca viaductele sa se faca in timp util daca nu se semneaza ceva pe genunchi cu UMB. Ce se va intampla cu banii PNRR pe transporturi sau mai specific cu cei de pe contractul UMB de la Mihaiesti, intrucat acesta chiar daca i se va face receptia, va fi stirbit cu 2 dinti lipsa, deci nu 100% complet lotul.
Probabil ca situatia e cu mult mai grava la restul proiectelor PNRR in afara autostrazilor, dar presupun ca orice intarzieri acolo nu vor afecta banii de autostrazi.
Sunt multe probleme pe PNRR la autostrăzi. Pe A8 99% se va contesta (diferență infimă între locul 1 și 2) și se poate prelungi mult și bine (deja dacă punem 2,5 ani contractuali și considerăm că totul merge ideal vorbim despre a doua jumătate a lui 2026 și asta dacă se semnează azi). Probleme mari sunt pe A3 la viaductele extra, la A1 unde e blocată zona tunelurilor de păduri, la A7 cu mobilizarea insuficientă (pe Bacău - Pașcani nu a început nimic la 6 luni de la ordinul de începere).
@mircea.eliade a subliniat un detaliu important, daca pt viaductele licitate separat pe Nadaselu-Zimbor nu se semneaza contractul pana la 31decembrie se pierde finantarea PNRR pt ele? De fapt, fiind vorba de niste lucrari suplimentare la un proiect deja finantat PNRR, sunt macar eligibile pt PNRR?
Cred ca intrebarea este invers: ramane valabila finantarea PNRR pentru Nadaselu-Zimbor daca restul este "la cheie" la 31.12.2026, chiar daca cele doua zone "scoase din contract" (in mod evident) nu vor fi gata?!...
Cu deficitul nu se poate, cu pensiile speciale nu se vrea.
Dacă ne tolerează cu astea o să ne tolereze și cu termenele!
Jalonul PNRR vorbește clar despre tronsoane date în trafic. Linia de finanțare pentru muzee nu e in componenta PNRR Transport.
Quote from: bogdan4ice on November 28, 2023, 11:16:00 AMAsa cum s-au renegociat chestiuni din PNRR care pareau batute in cuie s-ar putea extinde si termenul de implementare.
Te rog sa imi arati si mie ce s-a renegociat din PNRR. Caci au plecat multi la Bruxelles chititi sa renegocieze si s-au intors cu coada intre picioare.
Offtopic:
Eliminarea pragului de 9.4% din PIB la pensii.
Orice e posibil. Probabil vor exista cereri ale mai multor state de extinderea a datei limita pentru implementare.
Mai avem 2 ani si 9 luni sa vedem proiectele finalizate.
În condițiile în care noi suntem cu pensiile 7% din PIB și nu o să ajungem la 9,4% prea curând. O victorie măreață. Oricum, pentru termenele investițiilor nu s-a modificat nimic, deci atitudinea "las că știu eu că îi păcălim și de data asta" nu știu de unde vine.
7.1% din PIB, fara pensiile speciale (inca aprox 1% din pib).
Fara eliminarea pragului de 9.4% ar fi fost imposibila cresterea+recalcularea pensiilor din 2024 (estimate la 2 pp din pib).
Daaar, pragul a fost inlocuit de Comisie cu ceva mult mai dur, imho: pensiile nu vor putea creste pe viitor mai repede decat cresterea incasarilor din CAS la bugetul de asigurari sociale. O adevarata bomba cu efect intarziat.
Cine crede că la anul cresc pensiile cu 2 procente din PIB (30 de miliarde de lei în plus la deficitul de 100 pe care îl avem deja) e cel puțin naiv.
De ce, crezi ca "astia" nu sint in stare? Cine poate opri o intentie atit de "generoasa"?
Cheltuieli cu pensiile la 10 luni: 161,5 mld RON
Incasari contributii pensii la 10 luni: 130,3 mld RON
Cheltuieli cu proiectele PNRR la 10 luni: 3,1 mld RON
Deficit total buget: 62,8 mld RON
https://mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/Anexa2_bgc31102023.pdf
Mă refeream la întreg deficitul pe 2023, care va fi pe la 100 de miliarde (6% din PIB).
PNRR - doar 1 miliard EUR cheltuit în proiectele României
Prin mecanismul NextGenerationEU, din care face parte și celebrul PNRR, România a primit de la Uniunea Europeană fonduri nerambursabile în valoare totală de 5,61 miliarde de euro, în perioada 2021-30 noiembrie 2023. Cea mai mare parte a acestor finanțări o reprezintă partea de granturi din PNRR, respectiv aproape 5,5 miliarde euro primiți de la UE până acum. În total, prin NextGenerationEU, România are alocate fonduri nerambursabile de 17 miliarde de euro, din care a încasat 33%.
(https://i.imgur.com/xBMqBlK.jpg)
De menționat totuși că la PNRR vorbim de bani primiți de la Uniunea Europeană, dar nu și investiți efectiv în proiecte, pentru că la mecanismul de redresare și reziliență Comisia oferă banii în baza unor reforme cuprinse în jaloanele și țintele asumate și îndeplinite de România, (nu în baza cheltuielilor efectuate cum este la fondurile ,,clasice" din cadrele financiare multianuale).
În PNRR, România a primit în total fonduri nerambursabile și împrumuturi de 9,15 miliarde de euro, reprezentând avansuri și primele 2 cereri de plată depuse. Avansul (prefinanțarea) are o valoare de 3,79 miliarde euro, reprezentând 13% din totalul alocat României prin PNRR, până în anul 2026. Prin cererea de plată numărul 1 România a primit 2,56 miliarde euro, iar prin cererea de plată numărul 2 a primit 2,75 miliarde euro - granturi și împrumuturi.
În 15 decembrie 2023, România a depus la Comisia Europeană cererea de plată numărul 3, în valoare de 2,7 miliarde EUR. România ar urma să primească și acești bani probabil la finalul lunii martie, dacă cererea de plată va primi toate aprobările necesare la Bruxelles.
Din totalul de 9,15 miliarde de euro, granturi și împrumuturi primite de România, au fost au fost cheltuiți în proiecte doar 1 miliard de euro. În total, România are alocate prin PNRR fonduri de 28,5 miliarde euro (14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi, 13,6 miliarde euro sub formă de granturi), care acoperă 66 de reforme și 111 investiții. Raportat la alocarea totală, cheltuielile efectuate de România în proiectele PNRR însumează un grad de absorbție de 3,5%. Raportat la banii primiți din PNRR, cheltuielile efectuate în proiecte înseamnă circa 11%, grad de absorbție.
Sumele alocate în PNRR (conform Regulamentului UE 2021/241) rămân la dispozitia României până în anul 2026.
startupcafe.ro (https://www.startupcafe.ro/fonduri-europene/romania-primit-uniunea-europeana-fonduri-europene-miliarde-euro-absorbtie-neta-17)
‼ Anunț important referitor la Planul Național de Redresare și Reziliență ‼
➡ În cadrul Consiliului ECOFIN, miniștrii economiei și finanțelor din statele UE au ajuns la un acord cu privire la faptul că fondul de redresare post-pandemie, denumit și NextGenerationEU, nu va fi extins dincolo de anul 2026.
➡ Acest lucru înseamnă că toate proiectele din PNRR trebuie implementate până în acel an, iar fondurile alocate să fie cheltuite.
➡ În ceea ce privește PNRR-ul României, a treia cerere de plată în valoarea de 2,7 miliarde de euro, a fost depusă în luna Decembrie 2023, iar nici până la ora actuală nu a fost aprobată, deși termenul prevăzut în regulament pentru evaluare a expirat la 15 februarie.
➡În prezent, am încasat din PNRR aproximativ 9,4 miliarde de euro, aflându-ne într-un grad de 32% de încasare.
➡ În anul 2024, printre investițiile și reformele care ar trebui să aibă loc se numără: dotarea a 75.000 de săli de clasă cu mobilier, 1.200 de autobuze electrice pentru transportarea elevilor, 10.000 de laboratoare de știință, cel puțin 25 de spitale publice vor beneficia de echipamente și materiale care contribuie la reducerea riscului de infecții nosocomiale, investiții în 25 de unități de terapie intensivă, iar 50% din investițiile în infrastructură feroviară și rutieră trebuie finalizate.
🔴 În anul 2020, când negociam în Parlamentului European Mecanismul de Redresare și Reziliență, am depus amendamente care să prelungească termenul de implementare a banilor din PNRR până în 2026, termenul inițial propus de Comisie fiind 2025.
🔴 Am făcut acest lucru, deoarece, încă din perioada când gestionam fondurile europene în calitate de Comisar, cunoșteam lentoarea implementării proiectelor din anumite State Membre, printre care și România.
🔴 Am mai spus-o și o repet, PNRR-ul este o șansă istorică pentru România, și sper din tot sufletul să nu fim nevoiți în 2026 să trimitem înapoi la Comisie pentru neutilizarea la timp a fondurilor alocate.
www.facebook.com/EUCorinaCretu/?locale=ro_RO
^
Council of the EU Press release 12 April 2024 12:46
The Council today approved conclusions on the mid-term evaluation of the Recovery and Resilience Facility (RRF).
In its conclusions the Council recognises the positive contribution of the RRF to the green and digital transitions and other EU priorities, and notes the incentive to implement the country-specific recommendations (CSRs), notably through an acceleration of structural reforms.
The Council welcomes that the RRF aims at strengthening national ownership and that the focus of the instrument is on delivery and implementation.
The Council agrees that the report comes too early to be able to deliver a fully-fledged impact evaluation of the RRF and looks forward to the final evaluation of the RRF, scheduled in 2028, to assess its full impact.
The Council invites the Commission and the member states to identify concrete ways to streamline and improve the implementation of the facility and the recovery and resilience plans, while ensuring the adequate protection of the financial interests of the Union.
The Council invites the Commission to continue to draw lessons from the implementation of the performance-based nature of this instrument.
It underlines that the swift completion of investments and reforms by August 2026 remains key for achieving the full implementation of the facility.
Background
The Commission presented a mid-term evaluation of the RRF on 21 February 2024, taking stock of progress achieved in implementing the facility. The mid-term evaluation is a requirement under the RRF Regulation and will be followed by an 'ex post evaluation' in 2028, with a global assessment of the facility and its impact, once the measures included in the recovery plans are fully implemented.
The recovery and resilience facility (RRF) is the EU's programme of large-scale financial support in response to the challenges the pandemic has posed to the European economy. It is the centrepiece of NextGenerationEU, a temporary recovery instrument that allows the Commission to raise funds to help repair the immediate economic and social damage caused by the COVID-19 pandemic.
To benefit from the facility, member states have submitted recovery and resilience plans (RRPs) to the Commission, setting out the reforms and investments they intend to implement by the end of 2026. So far, €648 billion have been committed to this end.
https://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2024/04/12/recovery-fund-council-approves-conclusions-on-the-midterm-evaluation-of-the-recovery-and-resilience-facility/
https://economedia.ro/pnrr-nu-va-fi-prelungit-dupa-anul-2026-au-decis-ministrii-economiei-si-finantelor-din-ue-la-consiliul-ecofin.html
^ Am auzit de la bun inceput ca PNRR nu se va prelungi, ca 2026 e sfant, etc.
E bine asa, ajuta sa-si miste birocratii dosul ca sa intre banii. Atat la avize cat si la project management. Intrebarea e daca vor avea antreprenorii bani si capacitate sa se miste asa repede.
Deja pe CF la Timisoara 2026 este foarte indoielic. Inca dau cu pasajul in blocuri cu AC.
Sper sa fim cu totii sanatosi, sa vedem cum va fi in 2026, daca va exista un PNRR 2 etc
Dacă aș fi decident la UE, într-un fel aș aprecia un proiect care e la 80 % și se termină în vreun an și în alt fel un proiect cu 5 % sau care - vezi automotoarele - e încă în licitații interminabile.
Pentru cine este mai în temă, referitor la autostrăzi (poate și cf), mai este valabil jalonul intermediar cu finalizarea a cel puțin 50% până la sfârșitul lui 2024?
Cum se aplică, progres mediu minim de 50% din totalul de km PNRR sau recepționarea a cel puțin 50% din km?
^ https://monitorpnrr.eu/piloni/?jalon=83
Ținta se referă la finalizarea a cel puțin 50 % din lucrările (certificate prin raportul de supraveghere) de infrastructură rutieră amplasată pe rețeaua TEN-T:
• A7 – Ploiești-Pașcani (319 km);
• A8 – Târgu-Mureș-Miercurea Nirajului și Leghin-Tg. Neamț (Moțca) (59 km);
• A1 – Marginea-Holdea (9 km);
• A3 – Nădășelu-Poarta Sălajului (42 km).
A postat
@cristi5 un articol referitor la anulări de licitații de material rulant în Bulgaria:
https://www.euractiv.com/section/politics/news/bulgaria-cancels-its-largest-recovery-plan-tenders/
Bulgaria risks losing €1.2 billion from the Recovery Plan after cancelling tenders for the renewal of trains at Bulgarian State Railways BDZ.
Georgi Gvozdeykov, a minister in Nikolai Denkov's cabinet who stayed on in the caretaker government because he wanted to complete the modernisation of BDZ, suspended a huge tender worth an estimated €600 million last week. For this EU funding, Bulgaria had to secure 35 single-deck trains.
A day later, a similar tender worth €600 million for the supply of 20 new high-speed (push-pull) trains was cancelled.
The renewal of the Bulgarian State Railways is the largest project financed by the Recovery Plan, with a total value for Bulgaria of €6 billion, and is vital for the state-owned railway company.
In the first tender, the favourites for supplying 35 single-deck trains were the Czech company SKODA and the Polish company PESA, which submitted offers for much less than the EU funding. Bulgaria cancelled the procedure because the two companies offered a longer delivery time for the trains.
In the second tender for the supply of 20 high-speed trains, the government wanted to attract the largest manufacturers, but overly restrictive delivery deadlines scared off many potential participants.
Only two companies – Spain's Talgo and China's CRRC Qingdao Sifang Co. Ltd. The Spanish company's bid was €600 million, and the Chinese company's was €303 million.
The double price difference and suspicions of unregulated state aid to the Chinese company led the European Commission to launch an investigation in February. This forced the Chinese company to withdraw its bid, as the investigation would have led to a breach of the company's proposed schedule to deliver the trains within 33 months.
Negotiations continued with the Spanish company, but it turned out that its offer to deliver the new 20 trains would be longer than the 33 months set by Bulgaria. Without a commitment for this period, the tender was cancelled.
The Bulgarian government claims that the order for 20 new high-speed trains will not be reopened because the manufacturers cannot produce them in such a short time. The European Commission has allowed Bulgaria to make changes to the tender to deliver trains that can be produced and delivered by mid-2026.Apropo de cât de mult pot fi negociate termenele-limită din PNRR, cum speră unii.
Realistic vorbind, doar cei in cunostinta de cauza, este vreun mod prin care termenele PNRR pot fi extinse ?
Posibile raspunsuri :
"Da, e ceva simplu. "
"Da, cu penalizari ; "
"Da, mutam proiectele ramase in alt program care are alta "valabilitate" ; " ( daca este posibil asa ceva )
"Nu, nu se poate. Platim amenzi si gata ; "
"Nu . "
Deocamdată actuala configurație politică de la Bruxelles a zis clar nu. Dar sunt alegeri la vara
^^ in culisele bulei bruxelleze se vb de o RRF2 (recovery and resilience facility) de ordinul a 1 trilion eur ptr a contracara IRA (inflation reduction act) si "made in China 2025", cele doua programe de subventii gigantice, american si chinez, care au schimbat complet regulile jocului economic global.
chiar daca va fi vb, in principal, de investitii in industria civila si de aparare europeana, automat s-ar elibera spatiu fiscal in bugetul Ro ptr investitii infra. doar ptr aparare Ro aloca anual 2-2.5% din pib.
^^^^
Asa si sper sa ramana, sa nu poata sa se extinda niciun termen.
Doar datorita acestor termene se misca ceva pe A7 si pe M6 GdN-Baneasa.
E ca la examene la facultate, cand stii ca mai ai mult pana la examen nu inveti nimic, cum se apropie data examenului, cum inveti mai mult, iar in ziua dinaintea examenului bagi forta... cum a bagat UMB la Jitaru. O:-)
Quote from: shift2rail on May 24, 2024, 10:53:21 AMdoar ptr aparare Ro aloca anual 2-2.5% din pib.
Mai degraba doar
zice/
se lauda ca aloca...
aloca 2.5. cheltuie parca 1.8 sau ceva de genul. dar na, mult pe salarii totusi...
dar nu e rau deloc
daca mai aloca UE, f bine, trebuie sa avem in sertar proiecte mature gata de scos la licitatia de executie.
pentru ce e in executie, antreprenorii trebuie struniti. nu au scuze.
oare largirea A1 la 3 benzi poate fi un proiect eligibil?
Premierul Marcel Ciolacu a declarat, luni, la sediul PSD, despre tranşa a treia din PNRR, că o să fie pachet cu tranşa numărul patru, transmite News.ro.
"Cred că o să fie pachet cu tranşa numărul patru. Avem bani suficienţi în acest moment intraţi în România, important este să gestionăm investiţiile. După şedinţa de Guvern, iarăşi am întâlnire cu fiecare ministru, joi, pe fiecare proiect în parte pe PNRR şi fiecare jalon în parte", a spus premierul.
Context: Comisia Europeană a blocat în martie 2024 cererea 3 de plată din PNRR trimisă de guvern în 15 decembrie 2023, în valoare de 2,7 miliarde de euro, au declarat pentru G4Media surse guvernamentale. Cele mai mari probleme sunt cu reforma companiilor de stat (inclusiv RAAPPS – instituția care renovează viitoarea vilă de protocol a lui Iohannis), cu pragul de 500.000 de euro la microîntreprinderi și cu numirile la vârful companiilor din energie, dar și cu noii șefi ai AMEPIP, super-agenția care controlează firmele de stat.
g4media.ro (https://www.g4media.ro/marcel-ciolacu-despre-transa-a-treia-din-pnrr-cred-ca-o-sa-fie-pachet-cu-transa-numarul-patru-avem-bani-suficienti-in-acest-moment-intrati-in-romania-important-este-sa-gestionam-investitiile.html)
@dr4qul4 , care bani din PNRR? Suntem in urma si nu par sa mai vina vreodata, parca e blocat la jalonul 3 care avea ceva cu pensiile speciale care nu se vor elimina. Si jaloanele sunt in serie, nu se poate sari peste unul.
nu exista jalonul 3, exista cererea de plata 3. Neindeplinirea unui jalon atrage blocarea platilor pentru programul aferent jalonului respectiv nu blocarea intregului PNRR. Pentru cererea de plata 3 sunt foare multe jaloane neindeplinite, 22, 72,151,215, 221, 294, etc, etc. Ala cu pensiile speciale este 215.
Blocare platilor se pare ca este legata de guvernnata corporatista (faimoasele companii de stat si managerii numiti pe criterii politice de fiecare guvern care a trecut pe la Piata Victoriei), finantele in prabusire, facilitatile pe microinteprinderi etc. Plus obiectivele energetice de genul jalonului 129 - construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW, cu jalonul 133, România trebuie contracte pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz și încălzire centralizată. Cine o fi fost idiotul care a promis asta cand in Europa la ora actuala nu exista decat 190 MW capacitate instalata....Ce dracu faci cu hidrogenul?. Alta cu cogenrare de inalta eficienta cand durata medie de construire a unei centrale CHP este de 4 ani. plus ca astea se construiesc de companii private si nu de stat, cand nu exista interes nu le face nimeni.
QuoteCe se mai întâmplă cu PNRR: doar 70 din 518 ţinte au fost îndeplinite. România a cheltuit până în acest moment 2,4 mld. euro din cele 29 mld. euro, adică un grad de absorbţie de 8%. România trebuie să cheltuie restul de 26,6 mld. euro în doi ani şi jumătate
Gradul de realizare a reformelor şi investiţiilor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este de doar 14%, arată tabloul de bord publicat de Comisia Europeană. România este printre codaşele Uniunii Europene la acest capitol, alături de Bulgaria sau Cipru. Din cele 558 de reforme şi investiţii, arată datele publicate de Comisia Europeană, România a dus la capăt ,,într-un mod satisfăcător" numai 70.
PNRR înseamnă un plan de 29 mld. euro pentru investiţii în rezistenţa României la şocuri economice, împărţiţi în două: jumătate fonduri nerambursabile şi jumătate împrumuturi la dobânzi aferente ratingului Comisiei Europene, care se împrumută la dobânzi mici, datorită ratingului bun.
Pentru a accesa fondurile, România trebuie să ducă la capăt mai multe reforme cuprinse în PNRR şi agreate cu Comisia Europeană când s-a făcut planul. Un update de la Comisia Europeană arată însă că numai 14% din angajamentele României au fost respectate, până în acest moment.
Cum arată restul datelor privind PNRR
României i-au intrat în conturi, potrivit datelor publice, circa 9,5 mld. euro, din PNRR până în acest moment. Conform execuţiei bugetare, însă, s-au cheltuit doar un sfert din aceşti bani, adică 2,4 mld. euro în 2022, 2023 şi 2024 cumulat. În aceste condiţii, România trebuie să cheltuie în următorii doi ani şi jumătate restul de 26,6 mld. euro, sau pierde banii, pentru că PNRR, cel puţin conform negocierilor actuale, nu poate fi derulat mai departe de 2026 inclusiv şi ultima investiţie trebuie finalizată până se încheie acest termen.
ZF.ro (https://m.zf.ro/eveniment/intampla-pnrr-70-518-tinte-au-indeplinite-romania-cheltuit-pana-22442735)
^ 10 mld eur- prefin, transa 1 si 2- sunt parcati la BNR, transa 3 (inca 3 mld) e pe teava, va intra la sf lui oct, problema sta, mai degraba, in slaba capacitate institut-administrativa a statului, care nu poate contracta si cheltui efectiv muntele de bani din conturile BNR. Infra nu misca rau, dar in sanatate, educatie si restul investitiilor din pnrr e o catastrofa.
" intariti-va statul", spunea unul dintre cei mai mari gangsteri ai locului.
Ramane speranta prelungirii PNRR-ului. Pana la urma nu cred ca suntem singurii intarziati si nu cred ca vrea nimeni sa fie lasate proiecte aflate in executie fara finantare. O prelungire de 2 ani ne-ar rezolva problemele.
la cum stau restul tarilor cu PNRR cred ca e realist sa spui ca o sa prelungeasca. insa nu stiu daca va fi 2 ani ...
^ prelungirea pnrr1 sau un pnrr2. Ambele sunt in carti. Banii europeni vor continua sa curga, lipseste insa capacitatea institut-admin de a-i cheltui.
@shift2rail de unde ai garantia ca banii europeni vor continua sa curga?
@GIV - vor continua să curgă pentru că asta face Comisia Europeană, planuri ca sa cheltuie bani.
Sunt însă sceptic legat de un eventual PNRR2 care sa finanțeze și rutier. Mai degrabă se va finanța la greu feroviarul, așa că pentru autostrăzi doar o eventuală prelungire a PNRR1 ar fi o soluție - se va spune clar după ce vom avea stabilită componența noii Comisii.
@shift2rail nu o sa mai fie nici un PNRR 2 sau cum se va numi, probabilitate 90%.
Daca se termina razboiul din Ucraina, toti banii se vor duce pe reconstructia acesteia.
Nu am luat in 20 ani ce a trebuit, de acum o sa trebuiasca sa cotizam, adio cadouri.
iar la pnrr actual s-a incercat de doua ori prelungirea si s-a spus clar nu. A treia oara am dubii ca va fi cu succes, la cum arata lucrurile acum prin comisie si parlament.
Quote from: tom_sawyer on April 20, 2024, 07:11:34 PM‼ Anunț important referitor la Planul Național de Redresare și Reziliență ‼
➡ În cadrul Consiliului ECOFIN, miniștrii economiei și finanțelor din statele UE au ajuns la un acord cu privire la faptul că fondul de redresare post-pandemie, denumit și NextGenerationEU, nu va fi extins dincolo de anul 2026.
➡ Acest lucru înseamnă că toate proiectele din PNRR trebuie implementate până în acel an, iar fondurile alocate să fie cheltuite.
➡ În ceea ce privește PNRR-ul României, a treia cerere de plată în valoarea de 2,7 miliarde de euro, a fost depusă în luna Decembrie 2023, iar nici până la ora actuală nu a fost aprobată, deși termenul prevăzut în regulament pentru evaluare a expirat la 15 februarie.
➡În prezent, am încasat din PNRR aproximativ 9,4 miliarde de euro, aflându-ne într-un grad de 32% de încasare.
➡ În anul 2024, printre investițiile și reformele care ar trebui să aibă loc se numără: dotarea a 75.000 de săli de clasă cu mobilier, 1.200 de autobuze electrice pentru transportarea elevilor, 10.000 de laboratoare de știință, cel puțin 25 de spitale publice vor beneficia de echipamente și materiale care contribuie la reducerea riscului de infecții nosocomiale, investiții în 25 de unități de terapie intensivă, iar 50% din investițiile în infrastructură feroviară și rutieră trebuie finalizate.
🔴 În anul 2020, când negociam în Parlamentului European Mecanismul de Redresare și Reziliență, am depus amendamente care să prelungească termenul de implementare a banilor din PNRR până în 2026, termenul inițial propus de Comisie fiind 2025.
🔴 Am făcut acest lucru, deoarece, încă din perioada când gestionam fondurile europene în calitate de Comisar, cunoșteam lentoarea implementării proiectelor din anumite State Membre, printre care și România.
🔴 Am mai spus-o și o repet, PNRR-ul este o șansă istorică pentru România, și sper din tot sufletul să nu fim nevoiți în 2026 să trimitem înapoi la Comisie pentru neutilizarea la timp a fondurilor alocate.
www.facebook.com/EUCorinaCretu/?locale=ro_RO
deja avem primele semne de posibila recesiune, pe burse. daca se lasa cu recesiune mai mult ca sigur ca ue o sa inceapa sa arunce cu bani, ca altfel euroscepticismul va fi in crestere; in ceea ce priveste ukraina, ca sa o reconstruiesti, mai intai trebuie sa o legi de europa, deci A8 poate fi in carti mai departe.
Se vorbește foarte ipotetic pe aici, dar chiar și cu o victorie a Ucrainei, la reconstrucția ei, legarea de UE se va face prin Polonia, nu A8-ul nostru. Rutele din Ucraina spre România/Bulgaria/Grecia vor fi din categoria secundare/terțe pentru ucrainieni.
Quote from: 26ld on August 22, 2024, 07:37:09 PMPersonal cred ca si de asta nu pare sa se agite nimeni legat de termenele de pe A1, A7, A3 sau A8:
"Articolul 21
Modificarea planului de redresare și reziliență al unui stat membru
(1)
În cazul în care planul de redresare și reziliență, inclusiv jaloanele și țintele relevante, nu mai poate fi îndeplinit, în
totalitate sau parțial, de către statul membru în cauză ca urmare a unor circumstanțe obiective, statul membru în cauză
poate înainta Comisiei o cerere motivată ca aceasta să elaboreze o propunere de modificare
(2)
În cazul în care Comisia consideră că motivele prezentate de statul membru în cauză justifică o modificare a
respectivului plan de redresare și reziliență, Comisia evaluează planul de redresare și reziliență nou
Exact cu aceste argumente s-a mai dus guvernul la CE pentru transa II (aia cu pensiile speciale), iar CE a raspuns clar (chiar daca intr-un limbaj tehnic si mult mai diplomat) ca inactiunea, incompetenta si amanarile suferite 100% din motive ce tin de guvern, nu se incadreaza la "circumstante obiective". Si le-au dat cu flit, trimitandu-i acasa cu mana intinsa.
La ora actuala nu prea exista aceste circumstante obiective pentru mutarea termenelor din PNRR, a comunicat clar comisia. Cu viitoarea comisie cu atat mai greu e de negociat ceva pe acest subiect.
^De acord cu tine cand vine vorba de reforme ce trebuie facute de guvern, nu depinde decat de ei. Insa cand vine vorba de transporturi, pot spune: razboiul care a ingreunat aprovizionarea pe piata, explozia pretului la materiale de constructii si legea data pentru ajustarea preturilor care a afectat bugetul si cred ca ar mai gasi niste chestii care chiar daca i-ar face pe ei sa para incompetenti, ar putea trece drept obiective la CE.
Nu le caut scuze pentru incompetenta lor, dar cred ca asta e unghiul pe care il cauta cand vine vorba de transporturi: "firmele nu pot gasi, nu pot aduce, etc din cauza pietei" iar asta ii scuza si pe ei pentru felul in care au acceptat ca o singura firma sa castige atatea contracte la un pret agresiv. Probabil o sa insiste si pe faptul ca au reusit sa faca sa coste totul mai putin si spera ca va fi dat in trafic tot tronsonul Buzau-Focsani, chiar daca incomplet sau nu 100% executat.
România va primi ,,cel mult jumătate din bani" pe cererea 3 de plată din PNRR – Surse
România va primi ,,cel mult jumătate din bani" pe cererea 3 de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de aproape 2 miliarde euro, arată surse consultate de Economedia. Această plată este deja întârziată de mai bine de jumătate de an.
Țara noastră urmează să primească în această perioadă o nouă scrisoare cu observații de la Comisia Europeană pe cererea de plată cu numărul 3, conform informațiilor Economedia.
Adrian Câciu, ministrul Proiectelor Europene, a confirmat pentru Economedia că va fi o plată parțială pe cererea de plată 3, însă nu a dorit să confirme dacă aceasta va fi jumătate din sumă: ,,La cuantum, vom vedea, statul membru are dreptul să facă observații, pentru că acest cuantum se stabilește pe baza unei metodologii oficiale aprobate de Comisie potrivit deciziei COM(2023) 99". Ministrul a mai precizat că ,,banii suspendați nu se pierd". ,,Indiferent de cuantumul final, România va avea la dispoziție încă 6 luni pentru rezolvarea neconformităților", a declarat el.
Cererea de plată numărul 3 a fost depusă de România în decembrie 2023 și nu a fost aprobată nici până în acest moment, din cauza unor jaloane considerate neîndeplinite de către Comisia Europeană.
Comisia afirmă în continuare că România nu a îndeplinit corect și conform jaloane privind regimul microîntreprinderilor și reforma companiilor de stat.
economedia.ro (https://economedia.ro/breaking-romania-va-primi-cel-mult-jumatate-din-bani-pe-cererea-3-de-plata-din-pnrr-surse.html)
putin ajutor
am gasit stirea asta, si stiu ca se mai construieste un spital la craiova. exista un topic pentru spitale - infrastructura medicala?
https://www.mediafax.ro/sanatate/noul-sediu-al-spitalului-de-urgenta-mai-dimitrie-gerota-trebuie-sa-fie-gata-in-2026-22482439
Da, exista...
[DJ] Infrastructura medicală în Craiova
https://forum.peundemerg.ro/index.php?topic=3560.0
link (https://defapt.ro/pentru-ca-banii-din-pnrr-nu-mai-vin-transporturile-scot-un-miliard-de-lei-din-fondul-de-rezerva-pentru-plata-constructorilor-care-fac-autostrazi/)
QuotePentru că banii din PNRR nu mai vin, Transporturile scot un miliard de lei din Fondul de rezervă, pentru plata constructorilor care lucrează la autostrăzi. De altfel, încă din 2022, fostul ministru al Proiectelor Europene, Marcel Boloș, avertizase că există acest risc: dacă PNRR se blochează, firmele care lucrează la proiecte ce ar trebui finanțate din acest program vor trebui plătite din buget.
Guvernul Ciolacu a depus a treia cerere de plată prin PNRR la 18 decembrie, dar ea nu a fost aprobată nici acum. Mai mult, oficialii Executivului au estimat că va fi aprobată plata unei sume mult mai mici decât cea solicitată, de circa două miliarde de euro.
Pentru că banii PNRR nu vin, Transporturile scot din Fondul de rezervă
,,Menționam că alocarea aferentă titlului 61 «Proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR» Componenta 4 Transport sustenabil a fost consumată până la această dată în proporție de 93% existând în același timp și facturi neplătite aferente unor lucrări deja executate în valoare de 1.050.000 mii lei", se arată în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de guvern prin care ministerul Transporturilor cere 1,5 miliarde de lei din Fondul de rezervă, pentru mai multe companii din subordine, inclusiv CNAIR.
clickbite, ce inseamna ca banii din pnrr "nu vin"? aproape 10 mld eur (prefinantare + primele doua transe) sunt parcati in conturile BNR, nu s-au cheltuit nici macar 20%.
iar transa 3 va fi virata (modulo penalizari ptr necoborarea plafonului de impozitare la profit a microintreprinderilor) la sf lui nov/inc lui dec.
Quote from: tom_sawyer on August 29, 2024, 06:25:26 PMRomânia va primi ,,cel mult jumătate din bani" pe cererea 3 de plată din PNRR – Surse
România va primi ,,cel mult jumătate din bani" pe cererea 3 de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de aproape 2 miliarde euro, arată surse consultate de Economedia. Această plată este deja întârziată de mai bine de jumătate de an.
Adrian Câciu, ministrul Proiectelor Europene, a confirmat pentru Economedia că va fi o plată parțială pe cererea de plată 3, însă nu a dorit să confirme dacă aceasta va fi jumătate din sumă: ,,La cuantum, vom vedea, statul membru are dreptul să facă observații, pentru că acest cuantum se stabilește pe baza unei metodologii oficiale aprobate de Comisie potrivit deciziei COM(2023) 99". Ministrul a mai precizat că ,,banii suspendați nu se pierd". ,,Indiferent de cuantumul final, România va avea la dispoziție încă 6 luni pentru rezolvarea neconformităților", a declarat el.
Cererea de plată numărul 3 a fost depusă de România în decembrie 2023 și nu a fost aprobată nici până în acest moment, din cauza unor jaloane considerate neîndeplinite de către Comisia Europeană.
Guvernul se așteaptă ca România să piardă o sumă care poate ajunge la 500 de milioane de euro din tranșa a treia de plată din PNRR, potrivit unor surse guvernamentale. Motivul este nerealizarea reformei privind managementul la companiile energetice de stat. 9 octombrie 2024, 16:08
Comisia Europeană consideră că la unele companii, precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz și Transelectrica au fost numite, în consiliile de administrație, persoane care sunt incompatibile cu funcțiile pe care le dețin, iar procedurile de selecție nu au fost suficient de transparente. Un exemplu de incompatibilitate este numirea la conducerea companiei de stat a unor persoane care fac parte din comitetul de nominalizare și remunerare.
Guvernul nu are în intenție să îmbunătățească legislația privind guvernanța corporativă, OUG 109/2011, aprobată prin Legea 111/2016, și nici nu vrea să rezilieze contractele persoanelor considerate incompatibile de către Comisia Europeană, potrivit informațiilor obținute de HotNews.ro din zona guvernamentală. Aceasta chiar dacă suma pe care România o va pierde este foarte mare: 500 milioane de euro din 2,7 miliarde de euro cât reprezintă cea de-a treia cerere de plată.
Dacă persoanele considerate incompatibile ar fi demise, sumele pe care le-ar primi ca despăgubire ar fi mult mai mici decât cele câteva sute de milioane de euro pe care le va pierde România. Circa 5-6 milioane de euro ar fi despăgubirile, spun surse guvernamentale. Însă, în condițiile în care numirile sunt puternic susținute politic, nimeni nu vrea să își asume rezilierea contractelor cu probleme.
Faptul că România va pierde bani a fost recunoscut, oficial, chiar de către ministrul proiectelor europene, Adrian Câciu, în urmă cu o săptămână. ,,Sunt trei jaloane care au rămas în discuție cu Comisia Europeană. Ne așteptăm acolo la o plată parțială. Vom avea șase luni la dispoziție privind reglementarea acelor probleme și, evident, însoțite de decizii politice", a spus Câciu.
La rândul său, premierul Marcel Ciolacu afirma, în urmă cu două săptămâni, că reprezentanții Comisiei sunt nemulțumiți de modul în care se face selecția managerilor în companiile energetice. ,,Comisia a zis: Nu putem accepta așa ceva, nu putem accepta ca un subordonat al unui secretar de stat să facă procedura de selecție, fiindcă este un caz de incompatibilitate majoră", a spus Ciolacu.
Cu toate că sunt recunoscute aceste probleme, Guvernul nu intenționează să le rezolve, potrivit surselor guvernamentale. Între timp, apar noi numiri cu probleme.
Potrivit surselor guvernamentale sunt șase companii energetice la care numirile nu au respectat cerințele Comisiei Europene. HotNews.ro a solicitat Ministerului Energiei să răspundă care sunt exact aceste companii și cum rezolvă problema.
hotnews.ro (https://hotnews.ro/romania-va-pierde-cateva-sute-de-milioane-de-euro-din-pnrr-pentru-refuzul-de-a-schimba-sefi-din-companii-de-stat-cheie-1809468)
HN nu spune tot adevarul: nu exista o granularitate (jalonul X ratat costa Y mil euro in sanctiuni) a penalizarilor in pnrr, se negociaza "la pachet" cu Comisia in functie de jaloanele&tintele ramase de atins in fiecare cerere de plata. De regula, primesti 6 luni suplimentare, pentru a remedia 'situatia'.
Fara a minimiza importanta numirilor la amepip si restul companiilor de stat, in cererea #3 cuiul lui Pepelea este scaderea pragului de taxare micro la 60k eur/an (de la 500k in prezent). Un cost politic urias, pe care Coalitia nu si-l asuma, deoarece ar lovi direct in sute de mii de imm si profesii liberale.
Si foarte bine fac ref. pragul la IMM-uri. Incepuse si lumea sa mai faca treaba pe aici, sa avem clasa de mijloc si nu e bine..
6 luni ptr a indeplini jaloanele restante in cererea nr 3:
- amepip
- guvernanta corporativa la companii de stat
- prag impozitare micro la 60k
- metrou Cluj
Pricetag? 1.1 mld eur
https://economedia.ro/exclusiv-romania-pierde-temporar-11-miliarde-de-euro-din-cererea-de-plata-numarul-3-in-valoare-totala-neta-de-2-miliarde-de-euro-guvernul-are-6-luni-sa-indeplineasca-jaloanele-restante.html
Comisia Europeană a cerut coaliției de guvernare să reducă pragul pentru încadrarea microîntreprinderilor de la 500.000 de euro în prezent la 88.500 de euro, au declarat pentru Economedia surse guvernamentale. Dacă România nu ia decizia în următoarele șase luni, pierde definitiv 300 de milioane de euro din PNRR, potrivit surselor citate.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat în urmă cu o lună, după discuții la Bruxelles, că decizia legată de pragul microîntreprinderilor va fi una politică, ce trebuie asumată de coaliția PSD-PNL.
economedia.ro (https://economedia.ro/surse-comisia-europeana-cere-reducerea-pragului-la-microintreprinderi-de-la-500-000-de-euro-la-88-500-de-euro-daca-romania-nu-ia-decizia-pierde-300-de-milioane-de-euro-din-pnrr.html)
România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro din PNRR, conform mai multor surse consultate de Economedia. Guvernul are la dispoziție șase luni să îndeplinească jaloanele restante și să mai recupereze din bani.
UPDATE Surse guvernamentale arată că România a îndeplinit doar 68 de jaloane din cele 74 din cererea de plată numărul 3.
Șase jaloane sunt considerate neîndeplinite parțial sau complet.
Pe lângă cele ce vizează numirile la companii din Energie, la AMEPIP, scăderea pragului la microîntreprinderi și finanțarea metroului de la Cluj, celelalte două jaloane neîndeplinite vizează numiri la conducerea companiilor din Transporturi și contracte ce vizează lucrări feroviare, conform surselor guvernamentale.
economedia.ro (https://economedia.ro/exclusiv-romania-pierde-temporar-11-miliarde-de-euro-din-cererea-de-plata-numarul-3-in-valoare-totala-neta-de-2-miliarde-de-euro-guvernul-are-6-luni-sa-indeplineasca-jaloanele-restante.html)
Riscul real de dezangajare e la micro, restul jaloanelor pot fi bifate in 6 luni (tehnic, metroul la Cj e o investitie in pnrr, nu o reforma; cu un negociator bun, banii pot fi trasferati catre o alta investitie).
Si daca ne blocam in micro- impact, totusi, limitat in populatie- cum vom trece hopurile din cererea #4, fiscalizarea proprietatilor la valoarea de piata si, probabil, impozitarea progresiva, ptr a aduce,suplimentar la buget, 3 pp din pib, cum ne-am angajat prin pnrr?
Quote,,Comisia a constatat că, în această etapă, nu au fost atinse șase jaloane. Este vorba despre reforme ale guvernanței întreprinderilor de stat, precum și de investiții din domeniul transporturilor și de o reformă a regimului fiscal al microîntreprinderilor", se arată în comunicatul CE.
Din momentul respectiv, România va avea la dispoziţie o perioadă de şase luni pentru a îndeplini jaloanele restante. La sfârşitul acestei perioade, Comisia va evalua dacă jaloanele respective au fost îndeplinite în mod satisfăcător.
www (https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/comisia-europeana-propune-suspendarea-partiala-a-platilor-din-pnrr-sase-jaloane-nu-au-fost-atinse-de-guvernul-roman-2969573)
Quote,,Comisia a constatat că, în această etapă, nu au fost atinse șase jaloane. Este vorba despre reforme ale guvernanței întreprinderilor de stat (C4.R2/M79, C6.R2/M121 și C14.R9/M440), precum și de investiții din domeniul transporturilor (C4.I1/M72 și C4.I4/M86) și de o reformă a regimului fiscal al microîntreprinderilor (M8.R4/M206)", arată Comisia. Codul C4 indică jaloanele și țintele din domeniul Transporturilor, aflat în răspunderea lui Sorin Grindeanu. Jumătate din eșecurile care au blocat PNRR, răspunderea lui Grindeanu
Capitolul C4.R2/M79: ,,Selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al C.N.A.I.R., C.N.I.R, C.F.R., Metrorex, C.F.R. Călători.
Selectarea și numirea membrilor consiliilor de administrație ale companiilor de stat din sectorul transporturilor (C.N.A.I.R., C.N.I.R, C.F.R., Metrorex, C.F.R. Călători) se vor face:
– pe baza unei proceduri transparente și concurențiale, cu o durată a mandatului de 4 ani pentru a asigura implementarea unor planuri de eficientizare pe durată medie și lungă;
– cu remunerarea membrilor consiliilor de administrație pe baza indicatorilorcheie de performanță (KPI) legați de sustenabilitatea financiară pe termen lung (KPI relevanți pentru profilul fiecărei companii) și furnizarea de servicii (de exemplu, pe baza unui sondaj de satisfacție a clienților);
– cu respectarea principiilor bunei guvernanțe în conformitate cu reforma privind întreprinderile de stat de modificare a Legii nr. 111/2016".
În realitate, DeFapt.ro a scris că ,,șeful investițiilor de la Metrou, Denis Gabriel Panait, este un fost muncitor necalificat și «meseriaș tunel», dar nepot de lider sindical". Șefa Metrorex este o doamnă care, timp de zece ani, a reparat semafoarele dintre stații.
C4.I1/M72 prevede ,,semnarea contractelor pentru 50 % din lucrările legate de modernizarea și reînnoirea infrastructurii feroviare".
Ținta se referă la atribuirea contractelor cu întreprinderile câștigătoare pentru 50 % din lucrările de construcție și supraveghere a căilor ferate, după cum urmează:
– Modernizarea, electrificarea liniilor de cale ferată, ERTMS pe tronsonul Arad – Timișoara – Caransebeș;
– Modernizarea, electrificarea liniilor de cale ferată, ERTMS pe tronsonul Cluj-Napoca – Episcopia Bihor;
– Electrificarea și reînnoirea liniilor de cale ferată: Constanța – Mangalia și Videle – Giurgiu.
Investițiile de reînnoire acoperă următoarele linii: � București – Pitești – includere în TEN-T; � Reșița – Voiteni – legătură cu coridorul rețelei centrale TEN-T.
Investiția va include, de asemenea, o serie de proiecte de tip ,,quick wins" pentru eliminarea restricțiilor și a limitărilor de viteză pe mai multe tronsoane, precum: București – Craiova; Arad – Oradea; Sibiu – Copșa Mică; Oradea – Satu Mare – Halmeu; Apahida – Dej – Baia Mare – Satu Mare sau Dej – Beclean – Ilva Mică.
Jalonul C4.I4/M86 se referă la deja dezbătuta problemă a metroului din Cluj. Acest jalon prevedea ,,dezvoltarea rețelei de transport cu metroul în municipiile Bucuresti și Cluj-Napoca / Semnarea contractelor pentru 50% din lucrări, în urma unor licitații deschise și competitive și obtinerea autorizatților relevante".
Guvernul Ciolacu a dat vina pe Emil Boc pentru acest eșec. ,,Au fost probleme legate de licitația pentru execuția metroului, mai precis neînscrierea unor indicatori tehnico-economici în registrul european, fapt care ar fi dus la pierderea finanțării prin PNRR", spunea Sorin Grindeanu.www (https://defapt.ro/jumatate-esecurile-pnrr-raspunderea-grindeanu/)
^ doar un mizilic, sa vedem ce poarta in tolba cererea #4:
Jalonul 207 – Reforma fiscală.
Jalonul 208 – Eliminare facilități fiscale pentru construcții, IT, industria
agroalimentară/agricultură.
Jalonul 237 – Impozit pe proprietate
Doar prima salva. Deadline Q3 2025.
Stati sa treaca alegerile sa vedeti ce cadouri frumoase ne aduce Mos Craciun
207... aproape bifat. Umbla vorba prin targ ca de la anul TVA va creste la 22%. Motivatia ar fi ca pe aici cam e media Produsele "de baza" vor avea TVA redus (acum sa vedem cat), dar lista se va mai restrange.
Cam cat de "inteligent" sa fii sa faci asa ceva dupa ce Comisia Europeana a blocat 1.1 miliarde din PNRR tocmai pentru golaniile facute de baietii astia "destepti"? Sau e doar tupeu de politician roman?
,,Decizia de a înfiinţa CNIR a fost una bună, dar dacă tot sunt două companii, ar trebuia una pentru întreţinere. Compania de drumuri – CNAIR – a început să funcţioneze deja la un nivel bun în ultimii ani şi este dificil să faci transferul unor proiecte în derulare. Din punctul meu de vedere era mai eficient să înfiinţăm o companie nouă pentru întreţinerea, să predăm mentenanţa deoarece erau mai uşor de preluat decât proiectele în derulare care sunt de zeci de miliarde de euro", a subliniat secretarul de stat Irinel Scriosteanu.
Sursa: Ziarul Financiar (https://www.zf.ro/zf-24/promisiuni-mari-de-la-ministerul-transporturilor-in-2024-vom-livra-22517169)
Follow the money. E vorba despre controlul resurselor și a deciziilor manageriale.
Eu inteleg ca e foame de bani pe persoanele fizice care vor controlul resurselor si decizia manageriala, dar cand de la Comisie ti se spune clar ca nu accepta mizerii care contravin celor deja stabilite si semnate in PNRR (aici ma refer la rolul CNIR si al CNAAIR), trebuie sa fii ori ignorant ori lipsit de inteligenta ori foarte nesimtit. Parerea mea!
Mi-e teamă că intrăm în zona interzisă a discuțiilor pe forum dar, după mine, poziționările vis-a-vis de PNRR se pot înțelege foarte simplu dacă ne amintim cine nu a participat la negocierea etapelor de parcurs
S-a publicat planul de corectie a deficitului in 7 ani, '25-'31.
Ptr afficionados: ne angajam la un efort structural primar de 1 pp (urias) in fiecare din urmatorii 7 ani, ptr a incheia 2031 cu un surplus primar structural de 1.7 pp. Spre comparatie, troika creditorilor a impus Greciei, dupa criza datoriei suverane, un surplus primar de 2.5 pp din pib, pentru urmatorii 30 de ani. Tot surplusul primar e dedicat, bineinteles, platii dobanzilor datoriei externe.
Ptr publicul larg: sange si lacrimi in materie de impozite, incepand cu 2025.
https://economedia.ro/oficial-planul-fiscal-cu-care-romania-merge-la-bruxelles-pentru-a-agrea-calendarul-de-reducere-a-deficitului-document.html
Nu stiu unde sa pun, dar cred ca e relevant la discutia despre fonduri post-PNRR. Despre planul noului comisionar pe aparare:
QuoteKubilius estimated that some €200 billion will be needed in the next decade for upgrades to allow tanks and troops to be moved across the EU with ease on roads and railways.www (https://www.politico.eu/article/andrius-kubilius-defense-space-chief-european-parliament-hearing-russia/)
Sunt destul de sigur ca o buna parte din astia 200 de miliarde vor trece si pe la noi.
Pentru a trece pe la noi:
1) Trebuie să avem proiecte mature la sertar. Din păcate A8 Tg. Neamț-Iași nu se califică, rămân doar drumurile spre Brăila. Nici măcar A5 nu e pe făraș
2) Trebuie să existe un consens mai larg pe infrastructură, mai rezilient la vânturile (intenționat) politice, adică să nu deprioritizăm proiecte peste noapte (vezi A8, A13, DEx la Albița) că pleacă ministrul care e din zona unde sunt proiectele respective.
3) Să dăm dovadă că nu doar clasa politică e în NATO și UE.
4) Să mai facem centre logistice militare, că nu prea avem.
EXCLUSIV România nu mai primește bani din PNRR, până la finalul anului
România nu va mai primi în acest an niciun ban din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au declarat mai multe surse de înalt nivel pentru Economedia. Motivul este indexarea recentă a pensiilor militare, care majorează cheltuielile statului cu aproape 7 miliarde de lei anual, conform surselor Economedia. Publicația noastră a avertizat deja asupra acestui risc încă din luna noiembrie. Mai amintim că Comisia a suspendat deja 1,1 miliarde de euro din a treia cerere de plată, după cum a scris Economedia în exclusivitate.
Comisia Europeană nu va face plata pentru cererea 3 din PNRR în acest an, conform surselor Economedia. Cererea 3 includea un jalon pentru reforma pensiilor speciale, care fusese deja închis de către Comisie. Între timp, însă, Parlamentul a adoptat o indexare a pensiilor militare, care crește cheltuielile cu pensiile speciale. Din acest motiv, jalonul este considerat neîndeplinit.
Ministrul Proiectelor Europene Adrian Câciu a transmis pentru Economedia doar că ,,așteptăm ca Comisia Europeană să facă plata". El nu ne-a răspuns când se va face plata și dacă va exista o suspendare a sumelor din cauza reformei pensiilor speciale.
Parlamentul a adoptat luni, 4 noiembrie, un proiect de lege prin care pensiile militare aflate în plată se indexează în raport cu solda sau salariul de grad sau de funcţie. Drept urmare, pensiile militarilor vor fi actualizate ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din administrația penitenciară.
economedia.ro (https://economedia.ro/breaking-exclusiv-romania-nu-mai-primeste-bani-din-pnrr-pana-la-finalul-anului.html)
Surse: Un nou blocaj pentru plata banilor din PNRR. Decizia CCR care desființează supraimpozitarea pensiilor speciale afectează reforma pensiilor speciale din cererea 3 de plată
Plata sumelor din cererea 3 de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se lovește de un nou blocaj, după ce Curtea Constituțională a decis, joi, că supraimpozitarea pensiilor speciale este neconstituțională. Anterior, reforma pensiilor speciale, jalon în cererea 3, era blocată după ce Parlamentul a adoptat indexarea pensiilor militare.
Plata sumelor din cererea 3 din PNRR este așteptată în luna decembrie, însă sursele Economedia arătau deja că România nu va primi niciun ban din PNRR în acest an.
Un motiv era indexarea recentă a pensiilor militare, care majorează cheltuielile statului cu aproape 7 miliarde de lei anual. Comisia Europeană consideră că această indexare afectează reforma pensiilor speciale. Curtea Constituțională a fost sesizată pe această indexare, dar tocmai a decis să amâne o decizie pe Legea pensiilor militare pentru 4 februarie 2025.
Joi, CCR a decis că supraimpozitarea pensiilor speciale, adoptată anterior de Guvern și Parlament în cadrul reformei pensiilor speciale, este neconstituțională. Conform informațiilor Economedia, această decizie va afecta de asemenea jalonul PNRR privind reforma pensiilor speciale, deoarece Comisia Europeană poate considera că jalonul nu este îndeplinit.
În octombrie 2023, în Monitorul Oficial a fost publicată noua lege a pensiilor speciale, care aduce mai multe modificări, precum praguri de impozitare progresivă între 10% și 20% pentru unele pensii care nu sunt bazate doar pe contributivitate.
economedia.ro (https://economedia.ro/surse-un-nou-blocaj-pentru-plata-banilor-din-pnrr-decizie-ccr-care-desfiinteaza-supraimpozitarea-pensiilor-speciale-afecteaza-reforma-pensiilor-speciale-din-cererea-3-de-plata.html)
^Evident ca e discriminatoriu, deci neconstitutional: nu poti introduce fiscalizarea progresiva a veniturilor pe usa din dos, doar pentru unii.
Trebuie rupta pisica si introdus impozit progresiv, pe venitul globalizat, in 3 trepte, asa cum sugereaza raportul Bancii Mondiale.
Quote from: DanStanciu on January 25, 2025, 08:13:28 PMA0, A1 (unde o sa apara facturi mari daca se apuca de tunele), A7 (unde se vor duce sume mari), alocari modeste pentru A3, A8, A13
Începem sa pierdem o suma măricică anual datorită diferenței de dobânzi intre PNNR și dobânda de 7-8% cu care ne finanțăm. În cal mai rău caz, PNNR blocat (fără nicio plată) ne va costa 450 mil lei în plus anual (până putem refinanța mai ieftin). Cofinanțarea BEI parca era 600 mil euro. Da noi avem nevoie de 1.5 miliarde cofinanțare doar pe A7.
Comisia Europeană cred ca va trebui sa deblocheze plățile specific pe autostrăzi altfel vor fi la fel de vinovați ca guvernul actual pentru problemele bugetare din anii viitori.
Pe de altă parte trebuie accelerată execuția pe PT pentru a atrage acel 40% cofinanțare. A0 e prea ieftin să conteze, iar la A1 nu prea ai ce accelera la tunele și poduri. S-ar putea A13 să fie accelerat(alocare ok) pentru a îmbunătăți cash-flow-ul din 2026 încolo.
Ce sa deblocheze Comisia? Dacă guvernul nu vrea să îndeplinească jaloanele PNRR, nu intră banii din tranșe. Vreo 7 miliarde de euro ar fi trebuit să fie azi in țară dacă erau bifate toate jaloanele programate, dar nu sunt.
Principalul vinovat de blocaj e guvernul român prin neîndeplinirea condițiilor din jaloane, dar când situația o cere trebuie să existe excepții astfel devi parte a problemei și nu parte a soluției. Nu spun asta în sensul să fie bine ca să nu fie rău. Fiecare sută de milioane de lei e importantă acuma (la dobânzi de 8%). Dacă CE au chef să ne dea ultimul branci în direcția incapacității de plată (in 2026) e pur alegerea lor.
În momentul de față nu prea îmi pasă de ce e bifat și ce nu. Nu îmi spuneți ca nu se poate pentru că e total fals. Totul se negociază doar ca trebuie sa fii un partener decent (ceea ce nu e cazul) adică să tăiem (din cheltuieli îndoielnice) cât putem în anul ăsta.
In PNRR nu e vb de "taieri" ci de reforme structurale dure, cu un cost politic urias: pensii speciale, micro, amepip, reforma fiscala, samd.
De ex, jaloanele 207, 208, 237 - aka reforma fiscala- incumba masuri pentru aducerea a min 1.1% in venituri fiscale suplim la buget. Masuri care tb adoptate inainte de trimiterea formala a cererii #4, in Q4 2025.
Inca nu realizam la ce efort urias ne-am angajat prin PNRR.
In comentariu de mai sus eu vorbeam de cheltuieli in general. Din PNNR eu nu vorbesc de jaloane exceptand autostraziile ("transport sustenabil") si altele care implica un efort bugetar. Guvernul actual (vointa votantilor) nu are niciun mandat de reforma si orice reforma se va face pentru ca guvernul vrea (sunt de acord ca PNNR contine reforme dure). Revenind este total "bad actor" sa incurajezi un stat membru sa se angajeze in cheltuieli mari si apoi sa nu il sustii.
PNNR nu poate fi luat doar punctual ci trebuie vazut contextul actual plus fondurile UE minus taiat cheltuieli pentru a gasi o solutie. Nu e o problema pentru anul asta, dar va fi incepand cu 2026. Citez (din viitor) "Noi am facut A7, dar UE/CE nu ne ajuta cu ce s-au angajat". Groaznic.
Off topic. PNNR e cea mai stupid inventie birocratica. E cum ai merge la banca si ti-ar da imprumut, dar ar fi conditionat de:
1) mai intai cheltuie bani
2) dupa gasesteti un alt job
3) taie copilului din bani de buzunar
4) creaza un comitet de guvernanta in casa
5) pune panouri solare.
Nu vad cum ar iesi bine asa ceva in lumea reala. Cu cat pui mai multe conditii cu atat faci mai putin realizabila situatia. Si in acelasi timp te astepti ca un stat/tara care uraste reforma sa faca "toate" reformele in 5 ani. /RantOver
Guvernul roman ramane principalul vinovat pentru ca a cheltuit bani aia fara sa faca reformele, dar nu pot sa inteleg gandirea birocratica (UE/RO) niciodata.
Ești complet pe lângă subiect. Și în plus, nici nu pari dispus să asculți, ci doar să vorbești. Așa că mă opresc aici.
@horatiu.cosma Te rog explica-mi cum sunt pe langa subiect. Promit ca nu o sa dau un reply la comentariu tau. Vreau sa inteleg cealalta perspectiva.
PNRR nu e deloc rau pt Ro decat celor care le convine mai mult sa cheltuiasca banii altora (al contribuabililor) fara nici un fel de supervizor care sa ii intrebe ce fac cu banii. Numai pentru rata de dobanzi mai mica da un beneficiu major Ro. Cand iti faci ipoteca la casa, iti garantez ca sari in gol numai ca sa respecti cerintele unei banci care iti da cu 2-3% dobanda pe zeci de ani.
Ro e singurul membru care a primit bani de autostrazi prin PNRR, si in loc sa aplaudam pe negociatorii nostri care au deschis parghii pentru minunile de pe A7, ne plangem ca dupa ce primim bani, vine banca si ne cere sa nu aruncam in bani la paca(l)nelele membrilor de partid.
PNRR pe rutier este de fapt împrumut. Nici mie nu mi se pare cea mai buna soluție. Adică se putea face la fel de bine direct pe fonduri europene. Nu ne ajung banii UE pentru că în loc să urmărim master-planul, finanțăm tot felul de autostrăzi și DX cu trafic nesemnificativ. Atunci când arunci cu banii pe tot felul de chestii inutile pe termen scurt, evident că nu mai ai bani pentru chestiile critice.
Evident că e mai bine bani gratis decât împrumut. Dar așa a fost construit PNRR de la început, o parte grant, o parte împrumut. Nu putea fi rutierul (poluant) pe grant și feroviarul (verde) pe împrumut. Însă acel împrumut e cu dobândă foarte mică, mult sub dobânzile cu care se împrumută Ro pe piețe.
Cât despre jaloane, ele sunt un fel de "bine cu forța" pentru Ro. Vrem bani europeni, trebuie să ne facem curat in casă, să aranjăm patul, să văruim și să spălăm geamurile. Nu mai merge șmecheria primilor ani in UE in care am luat euro gratis de la UE, am zis ca ei la condiționalități, dar am făcut tot ca noi (spălare de bani, licitații trucate, reforme amânate, terenuri de fotbal in panta și alte asemenea).
Faptul că guvernul în ultimii ani a crezut că merge ca și până acum, pe stilul să vină banii, dar reformele la anul și la mulți ani, că ne iartă din nou CE că suntem băieți buni la granița cu Ucraina sau amenințările cu bau bau ul extremist nu aveau cum să funcționeze la infinit.
Vine nota de plată. Fie facem reformele dure și luăm banii europeni, fie ne asumăm că nu o să mai avem bani de proiecte.
De subliniat că aceste reforme sunt etichetate ca dure doar pentru o mână de oameni care prin matrapazlâcuri și mici baroneli și-au creat o situație privilegiată de putere și prosperitate, în dauna celorlalți cetățeni ai țării. Pentru restul cetățenilor, aceste reforme sunt contrariul a tot ceea ce poate încapsula eticheta de ,,dure".
Ca să îl contrazic pe
@pista_bacsi că raționamentul său nu e chiar adecvat situației, o să exemplific cu totul altfel etapele din PNRR. E ca atunci când ai o problemă cardiacă:
- ca să fii bine, să ai o stare de comfort, să fii activ și să practici o viață cât mai aproape de normal, ăștia sunt parametrii în care trebuie să te încadrezi: tensiune arterială, nivel colesterol, glicemie, greutate, etc..
- astăzi, îți dau niște pastiluțe magice pe care le iei să te repui pe picioare
- să ajungi ok, trebuie să faci o muncă pe termen lung: regim alimentar, măsuri anti-sedentarism, curățenie în ceea ce privește oboseala, odihna și somnul
- Munca aia pe termen lung, nu depinde doar de tine, motiv pentru care trebuie să apelezi la niște oameni și să faci niște investiții de capital (da, nu se poate să fii sănătos ,,pe gratis")
- Pentru că poate nu ai toți banii necesari să te faci bine pe termen lung și să evităm ca peste 4-5 ani să fii în aceeași situație de risc, pe măsură ce lucrezi la planul de însănătoșire și dai indicii că nu o să mai repeți prostia, noi îți decontăm din cheltuieli...
Desigur... înainte de acest proces de însănătoșire era bună șaorma la 3 dimineața? Era... Considerai o masă ca fiind decentă doar dacă avea cartofi+carne+pâine+papanași cu smântână? Considerai... Era bine? Ești dovada vie că nu...
Mulțumesc pentru mesaje. O să încerc să mă exprim mai elegant să se înțeleagă mai bine ce vreau să zic. Este perfect ok să avem opinii divergente deși nu prea le avem.
Eu nu sunt împotriva reformelor PNNR (punctual mai ridic din sparceana, dar accept ca majoritatea sunt ceea ce trebuie). Nu e nevoie să mă convingeți pe mine, eu sunt deja convins.
Spuneam acuma ceva timp ca piețele și-au pierdut răbdarea cu România și ca rezultat dobânzile de împrumut merg în sus. Teoretic nu ești in incapacitate de plată la 10% dobândă dar practic ești. Noi cam suntem pe drumul ăsta momentan.
Prin ridicarea pragului de 3% și PNNR România a fost încurajată să cheltuie mai mult decât până înainte de 2020. E vina CE ca noi avem niște mega iresponsabili în guvern? Nu, dar în același timp fără decizia lor nu am fi ajuns aici.
PS: două lucruri pot fi adevărate în același timp 1.Romania are nevoie de reforme 2.Evitarea incapacității de plata e mai importantă decât câteva reforme
PS2: Îmi cer scuze anticipat pentru modul "bombastic". E o deficiența profesională. Indiferent cum mă exprim să știți ca ascult, mai greu cu înțelesul acolo durează câteodată zile, luni, ani :)
De dragul discutiei, intervin si eu in subiectul de la PS: reforme vs. evitarea incapacitatii de plata.
Premiul Nobel pentru economie in 2024 a fost acordat pentru studiul asupra felului in care institutiile sunt formate si afecteaza prosperitatea. Pe scurt, laureatii demonstreaza importanta institutiilor puternice pentru prosperitatea unei natiuni. Ce e foarte fain e ca adreseaza direct dilema institutiilor in tari bogate: tarile astea au institutii puternice pentru ca sunt bogate sau e pe dos, sunt bogate pentru ca au institutii puternice?
Rezultatele lor par a indica a doua varianta, in care relatia este cauzala: statele bogate sunt bogate pentru ca au institutii puternice.
Am scris cele de mai sus tocmai pentru ca personal consider ca reformele pe care ne-am angajat sa le facem pot fi un catalizator pentru crestere economica ulterioara. Mai mult, cred ca genul asta de reforme nefacute la momentul lor (si motive se pot gasi: avem alte prioritati, cum sa trimitem zeci de oameni in somaj, ce facem cu ce am investit pana acum in proiecte tip elefanti albi etc.) devin din ce in ce mai costisitoare pe masura ce le amani. Vezi cat s-a scumpit km de autostrada in RO in ultimii 10 ani. Sugerez mai voalat ca durerea bugetara de acum si din viitorul apropiat ar merita sau ar fi mai suportabila daca am reforma statul.
Recomand "Why Nations Fail" pe subiect. Cartea este scrisa de catre doi dintre laureati, Daron Acemoglu si James A. Robinson.
Pentru natiunea noastra recomand sa nu ne mai jucam de-a reformele si nici sa nu mai mimam transformarea intr-o democratie.
UE a relaxat regulile pentru a evita o prabusire în contextul pandemiei. PNNR fiind parte a acestor masuri, ca finantare ieftina si accesibila. Relaxare temporara. Acum fiecare a făcut cum l-a taiat capul cu aceste avantaje fiscal-financiare. Sa nu acuzam UE de incompetenta altora și sa le cerem sa susțină în continuare incompetenta, pe motiv ca dacă ne-a dat odată acum trebuie sa dea mereu.
P.S. Dacă se termina razboiul din Ucraina, sa vedeți atunci ce scurgere de resurse spre tara vecina. Atunci sa va plângeți ca ne-a uitat UE.
@hefaistos relaxarea intră în anul 5 de existența începe să nu mai fie temporară. Problemele cu deficitele nu sunt doar în România mai sus și alte state UE unde sunt la limita (ei au o dobândă mai mică unde ajung în incapacitate). Din păcate noi suntem vârful de lance din două motive lipsa euro și iresponsabili noștri.
Eu sper intr-un compromis asemanator cu criza precedentă (adică să fim tratați ca copiii). De exemplu: faci 2 reforme îți deblochez o plată parțială de 200 mil. euro, mai faci încă 2 îți mai deblochez încă 200 și tot așa. Ideea e ca avem nevoie de CE sa ne ajute daca continuă traiectoria.
PS: Eu doar am explicat ce decizii au avut un rol în toată situația. Poate pe viitor vor fi mai reticenți în a nu
urma acel 3% sau a cere UE să îl ridice.
Spune-mi că nu înțelegi ce e PNRR fără să îmi spui că nu înțelegi ce e PNRR. :lol:
Da știu ca asta era scopul PNNR, dar noi suntem incapabili guvernamental să face mai mult de 2 reforme în paralel :) Trebuie să vină cineva să ne zică "pana joi îți faci tema și vi să te verific" :) Puteți face misto de mine nu ma deranjează sau putem accepta realitatea (incapacitatea de reforma/guverna și bugetul țăndări)
LE: Am devenit repetitiv așa ca o să mă retrag. Eu personal sper să nu ajungem într-o situație limită. Mi-e ca mulți dintre voi nu vă mai reamintiți ani similari. O zi faină!
^ s-a mai explicat, nu se pune problema intrarii in incetare de plati daca vom respecta traiectoria de ajustare pe 7 ani din PBSTM. practic, pietele interpreteaza planul bugetar-structural pe termen mediu agreat cu Comisia UE ca pe un memorandum light cu FMI.
De asemenea, nu exista o legatura formala/conditionalitate intre PBSTM (deficite, datorie) si indeplinirea jaloanelor&tintelor din PNRR desi, evident, reforma fiscala prevazuta in PNRR ajuta la corectia deficitului.
ps. ar fi util un thread "Infra si PBSTM", ajustarea agreata prevede o reducere puternica a ponderii cheltuielilor de capital ("investitiilor") in PIB spre sf perioadei de ajustare 2029/2030. De la un vârf de 7%, teoretic, anul curent, spre un max 4%.
Nu intelegi PNRR dar e "cel mai stupid". Identifici niste lucruri aproximative, "PNNR blocat", dar nu continui firul logic.
Incepe cu monitorPNRR (https://monitorpnrr.eu/buletin-de-sanatate-pnrr-12-2025/), ca are grafica mai buna decat mininsterul de finante.
Cererea de Plată nr.3, care ar fi trebuit plătită de anul trecut, a fost aprobată de Comisia Europeană doar parțial, din cele 2,4 miliarde euro din valoarea totală fiind suspendate 1,1 miliarde pentru neîndeplinirea unor reforme importante -> Uite ca se si negociaza: Romania cere UE sa ne taie din banii PNRR, ca guvernul n-are chef de reforme.
se adaugă o probabilă reevaluare a jalonului legat de reforma pensiilor speciale care va adăuga o sumă suplimentară suspendată (cel puțin 500 de milioane de euro). -> Negocierea continua ...
Sunt curios daca
negocierile taierile astea sunt din componenta de granturi sau din componenta imprumut.
Mai departe, citat din
@pista_bacsi:
"În momentul de față nu prea îmi pasă de ce e bifat și ce nu."
-> Institutiilor le pasa.
"PNNR e cea mai stupid inventie birocratica. E cum ai merge la banca si ti-ar da imprumut, dar ar fi conditionat de: mai intai cheltuie bani"
-> Fals. Prefinantarea Romaniei a fost 4 miliarde EURO. Avansul. Banii platiti imadiat de UE, inainte de orice reforme/jaloane.
In 2024 Romania a platit aprox 5 miliarde EURO pt proiecte PNRR, si n-a incasat nimic din cauza ca guvernul n-a facut reforme. Bugetul pe 2024 prevedea intrari PNRR tot de 5 mld. Pe cine iei la rost acum,
@pista_bacsi, pe Ursula sau pe Ciolacu?
@alexV eu intr-un mod mai
grobian am identificat aceleasi riscuri ca in concluziile articolului. Daca in 2025 lucrurile nu incep sa se miste in 2026 va fi o problema. Daca tu crezi ca Romania s-ar fi angajat la astfel de cheltuieli (42.5 miliarde euro) fara PNNR atunci nu are rost sa discutam.
QuoteCare va fi impactul acestor probleme?
În primul rând un efect direct în ceea ce privește dificultatea de a asigura fluxurile financiare pentru plata contractelor aflate în derulare – exista un risc ridicat să nu mai poată fi plătite facturile pentru contractele aflate în implementare, pentru că banii primiți până acum sunt pe terminate;
Din cele 28,5 miliarde de euro ale PNRR, România a primit până acum din prefinanțare și două cereri de plată, 9,1 miliarde de euro. Execuția la 31.12.2024 se ridică la 6.5 miliarde de euro. Mai rămân puțin peste 2,5 miliarde de euro. Insuficienți pentru facturile ce se estimează că vor fi depuse în acest an. Spre exemplu doar în 2024 au fost plătite facturi la PNRR de 4.9 miliarde de euro.
Mai trebuie precizat că valoarea totală a contractelor semnate este de 42,57 miliarde de euro (la fondurile din PNRR se adaugă și sumele adăugate din bugetul național).
În al doilea rând problemele PNRR vor afecta angajamentele de reducere a deficitului bugetar – intrările de bani din PNRR de 12 miliarde de euro pentru acest an, care aveau un rol extrem de important, pe lângă măsurile de reducere a unor cheltuieli și pe lângă măsurile din Ordonanța "trenuleț", nu vor putea fi realizate. Lipsa lor va duce inevitabil la creșteri de taxe.
În bugetul aprobat pentru 2024 era prevăzută o intrare de 5 miliarde de euro. Nu a intrat niciun euro. Orice previziune bugetară pentru acest an este realistă doar în măsura în care la capitolul intrări de bani din PNRR va lua în considerare cel mult câteva sute de milioane de euro, și asta doar dacă CE va considera îndeplinit jalonul referitor la scăderea pragului de impozitare la microîntreprinderi, în prezent suspendat.
Referitor la "PNNR e cea mai stupid inventie birocratica." Cum am spus mai sus am exagerat si ar fi trebui sa folosesc o alta exprimare mai eleganta. Poate acesta imagine din articol arata complexitate acestui vehicul/plan. Deacord ca noi suntem in coada cum era si de asteptat, dar nu mi se pare ca prea multi exceleaza. Personal mi se pare ca oricine e sub 35% (prag arbitrar) nu o duce prea bine in implementare. Top 3 e singurul care pare ca e capabil de un astfel de plan.
(https://i.imgur.com/WM9Icbs.png)
Powered by API/PUM imgur uploader (https://proinfrastructura.ro/poze.html)
Cererea #3: guvernanta corporativa la companii de stat+amepip+pensii speciale=1,76 mld eur
https://agerpres.ro/economic/2025/01/31/video-interviu-bolos-daca-nu-sunt-indeplinite-jaloanele-cu-probleme-din-cererea-de-plata-3-riscam-sa--1418191
Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, avertizează că implementarea reformelor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență este mult întârziată, iar acest lucru creează un pericol ca banii alocați pentru țara noastră să fie, în mare parte, pierduți.
,,România se confruntă cu întârzieri majore. Până la sfârșitul lunii septembrie 2024, din totalul de 28,5 miliarde euro, țara noastră a încasat doar 9,4 miliarde euro, adică aproximativ o treime. Problema este că, din acești bani, doar 4,1 miliarde euro erau efectiv cheltuite la finalul trimestrului III din 2024", a scris Cristian Popa, pe LinkedIn (https://www.linkedin.com/posts/cristianipopacfa_stadiul-pnrr-mult-%C3%AEnt%C3%A2rziat-r%C4%83m%C3%A2ne-%C3%AEns%C4%83-activity-7293510809563914240-w-G8/?utm_source=social_share_send&utm_medium=member_desktop_web).
El invocă datele Comisiei Europene potrivit cărora România a îndeplinit doar 14% din ce își asumase, fiind realizate doar 70 de jaloane din cele 518.
,,Asta înseamnă că ritmul de absorbție și implementare este extrem de lent. Fără reforme, respectiv jaloane îndeplinite, miliardele nu vor mai veni. În plus, România a fost singura țară în pericol de suspendare a angajamentelor de plată sau a plăților, în baza articolului 10 din Regulamentul Facilității de Redresare și Reziliență, care sancționează statele membre care nu corectează deficitul excesiv", avertizează Popa.
El spune că PNRR nu este doar o modalitate de a obține bani, sub formă de granturi sau ca împrumuturi avantajoase, fiind și o ocazie de a realiza reforme care oricum erau necesare.
hotnews.ro (https://hotnews.ro/semnal-de-alarma-de-la-banca-nationala-privind-pnrr-fara-reforme-miliardele-nu-vor-mai-veni-1897034)
Una din locomotivele modernizate si 2 vagoane modernizate prin PNRR:
SOFIA - Bulgaria has irreversibly lost a €653 million EU grant under the Recovery and Resilience Facility due to delayed reforms and is at risk of losing most of the funding under this programme.
Feb 27, 2025
"The second payment under the Recovery and Resilience Plan worth €653 million will be denied," Deputy Prime Minister Tomislav Donchev announced on Wednesday.
In four years, Bulgaria has implemented only a small part of the reforms it promised to the European Commission, the deputy prime minister added.
The country had committed to adopt a total of 321 measures and reforms in order to receive the full amount of €5.5 billion to be disbursed in nine tranches. So far, the country has only implemented 115 of these measures.
So far, Bulgaria has only received the first tranche of the Recovery and Resilience Facility, worth €1.34 billion. The country was due to receive a further €4.2 billion, but it is becoming clear that it will lose a significant part of this. The remaining €3.55 billion is still at risk.
Donchev noted that the deadline for payments under the National Recovery and Resilience Plan is August 2026.
"After this date, expenses are not eligible. That is, if we have payments for any of the projects after this date, they will be covered by the national budget," he explained.
So far, the government has paid for about 10% of the projects contracted under its National Recovery and Resilience Plan.
"Now in a year and a half we will have to pay 90%, which is obviously impossible", he said.
The deputy prime minister said the government had agreed with the European Commission to drop some of the projects.
"If they are not dropped, they will be financed from the state budget, which will generate a risk of a budget deficit in 2026," he added.
euractiv.com (https://www.euractiv.com/section/politics/news/bulgaria-loses-e653-million-in-eu-funds-amid-reform-delays/)
^ ai 6 luni sa remediezi jaloanele& tintele neindeplinite, inainte de a pierde definitiv banii din transa respectiva.
De cele mai multe ori se face o analiza cost-beneficiu a fiecarui jalon. Spre ex, pragul taxarii la profit a micro din transa 3: distrug 100k de imm-uri prin scaderea pragului la nivelul celui al TVA vs 300 mil eur pierduti prin ratarea jalonului?
Idem pensii speciale: sustinerea politica non-neglijabila a rezervistilor in perspectiva alegerilor din mai vs 600 mil aferente celor 2 jaloane relevante.
Politica e arta alegerilor dificile, dureroase.
Polonia își va revizui Planul Naţional de Redresare și Reziliență (PNRR) în vederea redirecționării de fonduri spre apărare și reziliența economică, a declarat marți ministrul de resort, Katarzyna Pelczynska-Nalecz.
Ea a afirmat luna trecută că fonduri UE ar trebui redirecționate de la PNRR către securitate. Uniunea Europeană a alocat Poloniei prin acest plan aproape 60 miliarde de euro (63,1 miliarde de dolari), în granturi și împrumuturi.
Prim-ministrul Donald Tusk a declarat că elaborarea unei legi privind investițiile publice în apărare trebuie accelerată și că proiectul de lege respectiv ar putea fi adoptat de guvern săptămâna viitoare.
viata-libera.ro (https://www.viata-libera.ro/%C5%9Ftiri-externe/240459-polonia-va-redirectiona-fondurile-ue-pentru-inarmare)
Quote from: horatiu.cosma on March 06, 2025, 07:12:56 PMStop joc-ul major va veni când va fi să intre în șantier în paralel toate astea noi care sunt acum în licitație și nu au fonduri decât pe hârtie (igienică), A7 dincolo de Pașcani, A8 non PNRR, Techirghiol, Focșani - Brăila, Bacău - Neamț, Moravița, Meseș, Arad - Oradea, Tg. Jiu - Craiova etc.
Din ce postari vad pe forum, probabil te poti imbata cu
apa rece, daca este
destul de rece... :(
^^ cele 150 mld eur in imprumuturi comune ptr cheltuieli militare decise ieri in Consiliu sunt imprumuturi neaccesate din NextGen/RRF, aka PNRR, impachetate ca fresh money.
Inca nu s-a convenit un plan nou - imprumut+grant - ptr inarmarea Europei, ca raspuns la desistarea anticipata a USA. Spre deosebire de criza Covid, si Germania impinge puternic in directia asta, ba chiar si unii frugali maimici (Danemarca, din motive de...Groenlanda).
Deja Comisia face demersuri pentru a muta aceste fonduri care este clar ca nu vor fi absorbite in PNRR. Marea parte vor merge pe inarmare, aparare si sustinerea Ucrainei
CCR salveaza, in extremis, jalonul pensii militare din PNRR; legea privind actualizarea pensiilor militare cu evolutia soldei de grad si/sau de functie declarata neconstitutionala:
https://economedia.ro/breaking-ccr-a-decis-ca-legea-care-majora-pensiile-militare-este-neconstitutionala.html
Așa teatru ieftin s-a jucat în speța asta.. era clar de la bun început că n-are cum să treacă de ccr...
Și nu e ca și cum i-ar fi potolit pe pensionari...
^^
Nu există în PNRR jalon "pensii militare". Există jalon pentru pensii speciale în general. Și aici suntem în continuare în plop, chiar și după decizia CCR de azi. Chiar CCR ne-a aruncat în plop anul trecut în decembrie, pe altă speță, supraimpozitarea pensiilor speciale. Acolo nu a fost bine, că pierdeau și ei.
https://www.g4media.ro/breaking-o-noua-lovitura-pentru-buget-data-de-ccr-curtea-constitutionala-a-decis-ca-supra-impozitarea-pensiilor-magistratilor-e-neconstitutionala.html
Un principiu de baza al dreptului este "Nemo iudex in causa sua", adica acela care judeca nu trebuie sa aiba vreo miza personala in chestiunea respectiva.
E inadmisibil ca sistemul sa fie facut in asa fel incit deciziile care ii privesc personal pe membrii Curtii Constitutionale sa poata fi luate chiar de ei. E un evident confict de interese.
^ de acord, dar legea supraimpozitarii pensiilor speciale este vadit neconstitutionala, deoarece introduce, de facto, impozitul progresiv doar pentru anumite categorii de contribuabili. De ce, de ex, un executiv din privat/public cu 15-20k eur/luna ar tb scutit de supraimpozitarea transei de venit peste un anumit barem?
Anomaliile din sistem vor fi corectate automat in urma reformei fiscale, jalon in cererea #4 din pnrr.
Pe logica asta și pensiile speciale sunt "vădit neconstituționale" in the first place, că utilizează un principiu de calculare diferit de cel al pensiilor normale. Nu are nicio treabă reforma fiscală cu modul de calculare al pensiilor.
Noi nereguli la realegerea șefilor super-agenției AMEPIP. România riscă să piardă 400 milioane de euro din PNRR/ Cine sunt cei trei candidați care urmează să fie propuși
Procedura de selecție pentru noua conducere a super-agenției AMEPIP, care urmează să controleze toate companiile de stat din România, s-a derulat din nou cu neconformități, conform unor documente obținute de Economedia din surse apropiate Secretariatului General al Guvernului. Pe scurt, candidații fie nu au îndeplinit cerințele inițiale, fie criteriile de evaluare au fost relaxate, iar interviurile cu candidații finali au avut un grad scăzut de dificultate comparativ cu importanța funcțiilor. Trei candidați au rămas pe lista finală pentru postul de președinte și cele două posturi de vicepreședinți, conform informațiilor Economedia. Dacă România ratează din nou alegerea conducerii AMEPIP, țara noastră ar putea pierde 400 milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
economedia.ro (https://economedia.ro/exclusiv-noi-nereguli-la-realegerea-sefilor-super-agentiei-amepip-romania-risca-sa-piarda-400-milioane-de-euro-din-pnrr-cine-sunt-cei-trei-candidati-care-urmeaza-sa-fie-propusi.html)
Surse: Guvernul va reface pentru a doua oară selecția șefilor la AMEPIP, după ce Economedia a dezvăluit probleme și cu această procedură
Guvernul va reface pentru a doua oară selecția șefilor la super-agenția AMEPIP, care urmează să controleze toate companiile de stat din România, după ce Economedia a dezvăluit joi în exclusivitate nereguli și cu noua procedură, au declarat surse de înalt nivel pentru Economedia.
Guvernul avea termen până pe 15 martie să numească noua conducere a AMEPIP, în contextul în care a expirat mandatul membrilor interimari, după ce fosta conducere a demisionat din cauza suspiciunilor de incompatibilitate și de conflict de interese, despre care Economedia a scris în exclusivitate. Înființarea și operaționalizarea AMEPIP este asumată de România ca reformă în PNRR. Jalonul cu o valoare de 400 de milioane de euro este considerat încă neîndeplinit de către Comisia Europeană. Această reformă este una dintre cele care încă blochează cererea de plată numărul 3 din PNRR.
economedia.ro (https://economedia.ro/surse-guvernul-va-reface-pentru-a-doua-oara-selectia-sefilor-la-amepip-dupa-ce-economedia-a-dezvaluit-probleme-si-cu-aceasta-procedura.html)
Niciunul dintre candidații promovați pentru șefia AMEPIP, super-agenția companiilor de stat, nu îndeplinește criteriile de selecție
Procedura de selecție a candidaților pentru funcțiile de președinte și doi vicepreședinți ai Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) trebuie reluată, consideră consultantul independent angajat de Secretariatul General al Guvernului (SGG) să urmărească procesul de recrutare, au declarat pentru HotNews surse guvernamentale. Potrivit acestora, expertul independent a transmis către SGG un raport prin care arată că niciunul dintre candidați nu îndeplinește condițiile pentru a fi șef al AMEPIP.
În totală contradicție cu opinia consultantului, comisia de selecție numită de SGG spune că toți cei trei candidați rămași în finală întrunesc punctajul minim pentru a fi numiți pe cele trei funcții de conducere de la Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice.
ARC Consulting, expertul independent, are, însă, un punct de vedere diferit și a transmis un raport de opinie divergentă la concluziile comisiei de selecție. Reamintim că, inițial, au fost 25 de candidați, iar după evaluarea dosarelor de candidatură comisia de selecție a promovat șapte dintre ei în etapa următoare, cea a interviurilor. După interviuri, care au avut loc în 10 martie și la care s-au prezentat șase dintre candidați, comisia a ales trei candidați, aceștia primind punctajul minim necesar de 70 de puncte dintr-un total de 100 de puncte.
După o notare paralelă făcută de expertul independent, însă, cel mai mare punctaj obținut la interviu de un candidat a fost de 50 de puncte, sub minimul necesar, astfel că nu a fost recomandat niciun candidat, au precizat pentru HotNews sursele citate.
HotNews a solicitat Guvernului și Secretariatului General al Guvernului un punct de vedere, acesta urmând să fie publicat imediat ce va fi transmis.
hotnews.ro (https://hotnews.ro/exclusiv-niciunul-dintre-candidatii-promovati-pentru-sefia-amepip-super-agentia-companiilor-de-stat-nu-indeplineste-criteriile-de-selectie-1930144)
PNRR: Comisia Europeană activează ,,suspendarea plăților" pentru România, dar aprobă plăți parțiale din cererea de plată 3
Comisia Europeană a anunțat, marți, într-un comunicat remis StartupCafe.ro, că activează procedura de ,,suspendare a plăților" și rămâne ca România să îndeplinească jaloanele restante, primind în același timp plăți parțiale pentru jaloanele care au fost finalizate cu succes din cererea de plată 3 din cadrul PNRR. Practic, România ia bani pe seama scăderii pragului cifrei de afaceri pentru încadrarea firmelor la impozitul pe venitul microîntreprinderii, dar, în același timp, i se suspendă anumite plăți ca urmare a neîndeplinirii reformei pensiilor speciale.
startupcafe.ro (https://startupcafe.ro/pnrr-comisia-europeana-activeaza-suspendarea-platilorpentru-romania-dar-aproba-plati-partiale-din-cererea-de-plata-3-79124)
^ mai sunt 3 jaloane-reforme de indeplinit in cererea #3:
- Conducerea amepip, 400 mil
- Guvernanta corporativa companii de stat, 300 mil.
- impozitarea progresiva a pensiilor speciale, declarata neconstitut. de ccr, 200 mil
Va urma, deci, in cererea #3 o plata partiala de aprox 1 mld eur, net de prefinantare, cu sumele de mai sus suspendate pana la bifarea jaloanelor restante ( max 6 luni de la decizia Comisiei).
Nu "va urma, deci", ci "va urma, dacă". Dacă în intervalul de 6 luni, Guvernul rezolva aceste probleme și Comisia e mulțumită de soluții.
Oricum, e absolut rușinos cum a dus Guvernul în gard PNRR-ul în ultimii 2 ani. Ultimii bani au venit în 2023, și în condițiile în care ar trebui sa vină tranșe tot la 6 luni, să treacă 2 ani până la plata nr. 3, și aia pe jumătate (1 miliard de euro din două), e groaznic.
Cererea de plată 4 nu e încă depusă. Dacă și asta va mai dura o grămadă până la aprobare, in scurt timp nu vor mai fi bani PNRR în casă pentru plata proiectelor. Și va fi jale in piață, daca nu se fac plățile către constructori.
România urmează să primească o plată parţială de aproximativ 1,3 miliarde euro, după ce Comisia Europeană a apreciat progresul substanţial realizat de autorităţile române în ultimele luni pentru a corecta şi clarifica jaloanele aferente Cererii de plată numărul 3, considerate parţial îndeplinite, informează Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), transmite Agerpres.
În acest sens, Executivul european a transmis, în data de 25 martie 2025, că România urmează să primească o plată parţială de aproximativ 1,3 miliarde euro. Această decizie confirmă recunoaşterea eforturilor depuse de Guvernul României şi marchează un pas clar în direcţia deblocării integrale a cererii de plată nr. 3 care are o valoare netă de 2,02 miliarde de euro, se arată într-un comunicat remis joi AGERPRES.
În continuare, România are la dispoziţie un termen de o lună pentru a transmite un răspuns oficial la scrisoarea Comisiei şi un termen de şase luni pentru implementarea tuturor măsurilor necesare în vederea deblocării integrale a cererii de plată şi îndeplinirea integrală a jaloanelor şi ţintelor din cererea de plată nr. 3.
g4media.ro (https://www.g4media.ro/romania-va-incasa-13-miliarde-euro-in-urma-unei-plati-partiale-din-pnrr-nu-au-fost-indeplinite-jaloanele-privind-pensiile-speciale-imbunatatirea-guvernantei-corporative-a-companiilor-energetice-de.html)
Polonia a reușit să convingă UE să redirecționeze către apărare fonduri din PNRR care cel mai probabil nu ar fi fost cheltuite la timp, o decizie care, poate, ar trebui să fie analizată și de oficialii români.
Marți, 25 martie, executivul polonez a decis să redirecționeze fonduri din PNRR către Fondul de Securitate și Apărare (FBD). Fondul va funcționa în cadrul PNRR și va finanța, printre altele: investiții cu dublă utilizare în domeniul apărării, modernizarea industriei de apărare și dezvoltarea tehnologiilor inovatoare de apărare. În acest scop, vor fi alocate până la 30 de miliarde zloți (aprox 7,15 de miliarde euro).
Guvernul polonez a fundamentat decizia pe noile politici adoptate de UE: "Realocarea fondurilor din PNRR în direcția apărării este în concordanță cu prioritățile Comisiei Europene stabilite de președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, la 4 martie 2025, sub forma planului ReArm Europe (...) și este în conformitate cu concluziile Consiliului European din 6 martie 2025, care indică necesitatea intensificării acțiunilor pentru consolidarea capacităților de reziliență și de apărare ale statelor membre ale UE".
defenseromania.ro (https://www.defenseromania.ro/varsovia-aproba-redirectionarea-fondurilor-pnrr-catre-aparare-general-polonez-situatia-e-proasta-avem-munitie-pentru-o-saptamana-doua_633051.html)
^^ deci, nu daca, sunt suspendati 6 luni doar banii din cele 3 jaloane restante.
cererea #4 se va depune in iunie a.c. un adevarat test ptr soc. romaneasca ptr ca include jalonul reforma fiscala; propunerile de crestere a fiscalitatii din raportul bancii mondiale sunt explozive, astept guvernul kamikaze care le va asuma politic.
Cam asta a zis comisia oficial pe siteul lor, deci banii vin partial daca nu sunt îndeplinite toate jaloanele sau total daca printr-o minune le îndeplinesc.La fel că în octombrie.
The Commission has given a positive preliminary assessment of the key milestone in Romania's third payment request regarding the reduction of the special tax regime for micro-enterprises. So far, 68 out of the 74 milestones and targets have been positively assessed under this request which totals to €2 billion (net of pre-financing) under the Recovery and Resilience Facility, the centrepiece of NextGenerationEU.
Positive preliminary assessment of all but six milestones
Romania's third payment request includes key steps in 37 reforms and 17 investments aimed .....
Activation of suspension procedure
Today, the Commission also found that milestone 215 ('Entry into force of the legislative framework for reducing expenditure on special pensions') is not fulfilled at this stage.
This milestone adds to five others from Romania's third payment request that the Commission assessed as unmet in its Communication of 15 October 2024.
These milestones include investments for upgrading railway infrastructure and developing the underground transport network in Bucharest and Cluj-Napoca, as well as reforms for performance-based management in transport, improving corporate governance of state-owned energy companies, and operationalising corporate governance policies for state-owned enterprises.
As a result, the Commission is activating the "payment suspension" procedure, as outlined in the RRF Regulation. This procedure gives Romania more time to meet these outstanding milestones while still receiving partial payment for the milestones that have been successfully completed.
Next steps
The Commission has sent its positive preliminary assessment of the fulfilled milestones and targets to the Economic and Financial Committee (EFC), which has four weeks to deliver its opinion.
At the same time, the Commission informed Romania why it considers milestone 215 unsatisfied. Romania has one month to submit its observations to the Commission. After receiving the EFC's opinion and reviewing Romania's comments, the Commission will adopt a payment decision, triggering the payment to Romania. If the Commission, after reviewing Romania's observations, maintains its assessment that certain milestones are unmet, part of the payment will be suspended. The suspended amount will be determined by applying the Commission's methodology for payment suspensions (outlined in Annex II of the Communication published on 21 February 2023), which applies to all Member