2+1 alternativ în România

[frunzaverde]

1) Despre populatie si bazine, te rog tura viitoare sa iti faci temele si sa vii cu date oficiale, nu scoase din burta.

In primul rand, cifra de 21.346.562 persoane pe care o dai tu acolo nu vine din anuarul statistic al Romaniei. Nu stiu de unde naibii o scoti, dar nu din anuarul statistic. Romania nu mai raporteaza, de altfel, din 2016, la cererea Eurostat, populatia rezidenta pe vechea metodologie, ci doar pe noua metodologie.

INSSE estimeaza, in momentul asta, populatia rezidenta (stabil) pentru 1/1/2018 la 19,523,621. Problema e ca cifra este supra-estimata, si atat Eurostat cat si INS recunosc acest lucru. Asta pentru ca Romania face extraordinar de grea inregistrarea schimbarilor de resedinta, face aproape imposibila schimbarea de resedinta in afara Romaniei, asa ca te considera rezident roman pana se intampla una din trei:

1. autoritatile dintr-o tara terta raporteaza ca numarul de romani din tarile lor, care se scad (grosso-modo) din numarul de romani cu rezidenta in tara, dupa ce se scad cei cu domiciliul oficial in afara Romaniei. Schimb de date statistice "bulk" se fac exclusiv cu Italia si Spania.
2. autoritatile dintr-o tara terta raporteaza inregistrarile de persoane cu cetatenie straina in mod automat, la nivel de individ. Chestia asta este facuta in momentul asta doar de tarile nordice.
3. iti faci pasaport CRDS, ceea ce doar <700.000 de oameni si-au facut vreodata, pentru ca iti pierzi automat o gramada de drepturi atat in fata statului roman (judecatorii, tribunale) cat si in fata altor entitati romanesti (notari, avocati, firme). Pentru ca ti se retrage buletinul. In total sunt 672.000 de CRDS - asa putini pentru ca este atat de discriminator pasaportul ala incat ti-l faci doar daca nu mai ai nici o adresa in Romania unde sa fii inregistrat.

In momentul asta este aproape imposibil ca un roman care s-a mutat in Anglia sau Germania sa fie luat in evidentele INSSE ca emigrat. El va aparea in evidentele INSSE ca rezident in Romania pana in 2022 cand se va face noul recensamant. Singurii care au fost luati in asemenea evidente au fost cei care si-au facut CRDS, adica cativa zeci de mii in UK in total..

In conditiile astea, cifra de 19.52 milioane locuitori nu se poate interpreta decat intr-un singur fel - este cel mai optimist estimat de populatie pentru Romania care sa fie cat-de-cat realist. Foarte probabil, cifra reala este undeva la 17.5 - 18.5 milioane de persoane, daca nu chiar mai jos.

Daca ai sa citesti modelarile din anuar ai sa observ ca inclusiv cetatenii romani cu rezidenta in alte state (3+ luni) sunt numarati corect, eliminand astfel eterna discutie despre cati oameni sunt defapt pe teritoriul Romaniei.

Daca metodologia de modelare "luam cifrele de la recensamant, adunam nascutii vii si scadem decesele inregistrate la care adaugam un ajustor EUROSTAT, si notam ce ne spun italienii si spaniolii" ti se pare numaratoare corecta... Atunci e clar. Nu, nu este. Si s-a vazut la recensamantul anterior, care, chiar si prost facut cum a fost, a dat complet peste cap (in sensul reducerii masive) a populatiei si revizuirea seriilor de date "inapoi".

Ca si informatie generala, conform datelor agregate, la ora actuala exista aproape 29 mil de cetateni romani pe mapamond. Bineinteles ca nu toti sunt in RO

Asta de unde dracu ai mai scos-o? Populatia cu domiciliu (adica acte cu o adresa in Romania) este de 22,201,702 milioane de locuitori conform anuarului tau statistic. La asta se adauga 672,178 locuitori cu cetatenie romana domiciliati in strainatate (CRDS) - astia sunt raportati rolului electoral AEP la fiecare alegeri, pentru calcule de cvorum. Deci, in total, vorbim de sub 23 milioane de cetateni!

Singurii cetateni care nu au CNP sunt acei cetateni care au locuit constant in afara Romaniei din 1979, si-au pastrat in mod formal cetatenia romana in strainatate fiind inainte de 1979 (deci au plecat cu acordul autoritatilor comuniste), si nu si-au facut acte romanesti de-atunci. Deci probabil numarabili pe degetele unei singure maini.

Ca si aia cu numarul de masini in Suedia, te prindem cu mata in sac, IARASI.

[cristi5]

@Ionut poate muti mesajele despre populatie in parcare sau pe un topic dedicat pt evidenta populatiei...

@dumbravaandrei in legatura cu capacitatea, putem distinge doua abordari
- modelare, ceea ce am incercat si eu, ne explica si vancouver si incerci si tu. Profesional se foloseste simulare pe calculator, odata modelate mai multe vehicule intr-un flux

- masurare. Aici avem date suedeze asa: 1,5+1,5 1900 v/h/sens
2+1 1650 v/h/sens

Primul grafic de pe topic arata o masurare (pe o zi, atentie, valoarea 1650 vine din masurari in multe puncte pe perioade lungi!) peste care e suprapusa o modelare profesionala (linia continua care se frange pe la 1500, adica viteza scade brusc dupa acel nivel).



Deci chiar daca modelarea da jumatate sau cat o da (modelarea profi da ceva mai bine) raportul masurat este de 1650/1900. 2+1 se comporta de obicei in practica mai bine decat in modele matematice.

Dar aici se cuvin niste comentarii
- cum vezi pe grafice, 2+1 are viteze mari pana aproape de fluxul maxim, cand se "infunda". Acel 1900 sigur ca e mai mare, dar pentru a trece atatea vehicule pe 1,5+1,5 ele incetinesc foarte mult.
- pentru ambele tipuri de drum capacitatea e oricum limitata de obstacole gen treceri de pietoni, refugii pt curba stanga etc. Probabil capacitaea reala e oricum mai mica de 1600 din pricina lor

In legatura cu ideea "nu poate fi trafic pt ca se iese din localitati cu o banda pe sens". E plina banda aia acum? Se merge la capacitate, in ambuteiaj? Fireste ca nu. Deci nu acolo e limitat traficul.

[frunzaverde]

Cum nu sunt expert in Suedeza si nu am putut gasi pe site-ul guvernului Suedez cine se ocupa mai exact de statisticile astea, cele mai multe surse tot la trafa ma trimiteau.

Daca ai fi tradus cu Google Translate, ai fi vazut ca ce-ai gasit tu acolo sunt numarul de autoturisme (personbilar), nu de vehicule (fordon). Si nu e nici macar o statistica a masinilor inmatriculate (comparabile cu DRPCIV), ci aflate in circulatie activa (deci cu taxele la zi, inspectia la zi, si declarate de proprietari ca fiind in circulatie).

Trafikverket se ocupa cu inmatricularea vehiculelor. Statistica o gasesti aici: https://www.transportstyrelsen.se/sv/vagtrafik/statistik/Fordonsstatistik/#161439

Sau via Eurostat, care are toate statisticile tuturor tarilor membre.

Daca vrei cifra comparabila cu DRPCIV, trebuie sa aduni coloanele AVSTÄLLD   si ITRAFIK. Sau, pentru Romania, daca vrei doar vehiculele activ in circulatie, scade cel putin 2 milioane (Ionut a pus cifra, in postul citat de tine). Parcul suedez de vehicule este mai mare decat cel romanesc la toate metricele.

(p.s: curios ca suedia nu are defapt un minister al transporturilor ci doar o "directie" de infrastructura).

Organizarea guvernului suedez (ca si a tuturor guvernelor nordice) nu seamana deloc cu cea din Romania. Ministerele sunt foarte mici si de obicei doar traseaza directii strategice. Autoritatile publice sunt cele care implementeaza, sunt mari si puternice. De asta, existenta sau inexistenta unui guvern nu e o mare problema pentru stat. Trafikverket e ce te intereseaza pentru orice inseamna organizarea transporturilor si partea operativa - e practic CNAIR + CFR SA + CNAB + mare parte din MT combinat; Transportstyrelsen e restul MT-ului + ARR + AF*R combinat.

CAND AN DE AN AVEM RECTIFICARI BUGETARE DE SUTE DE MILIOANE DE EURO, CHIAR MILIARDE DE EURO LA MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI DIN 2010 INCOACE CNAIR RAPORTEAZA PROFIT BRUT PESTE 150 MIL EURO, NU TE CRED CA NU SUNT BANI!!!!!

Pare ca NU ESTI ATENT LA CE TOT SPUNEM NOI PE-AICI PRIN API SI PUM. Pentru ca mecanismul asta l-am explicat de nenumarate ori, inclusiv public. Motivul pentru care apar rectificarile sunt fix mascarea lipsei de bani. Anual, se aloca sume uriase pentru proiecte care n-au nici o sansa de a porni la drum in anul respectiv (din diverse motive, in parte legate de impacat primari/politicieni locali/regionali la inceput de an), de exemplu alocari absurde pentru Suplacu - Bors acum ceva ani, dar nu se aloca deloc fonduri pentru proiecte in lucru, acestea incetinind sau in unele cazuri chiar oprindu-se. In plus, chiar si pentru proiectele care au sanse sa mearga, alocarile de la inceputul anului vor rezulta in profituri returnate - pentru ca unele proiecte se blocheaza. Banii nu se pot transfera de colo-colo, asa ca, la mijlocul anului se taie. Asta au facut toate guvernele.

Fara taierile astea la jumatatea anului, si fara profiturile astea false, Romania ar fi de mult in faliment. Deja se chinuie sa mentina deficitul bugetar in limitele bunului simt, chiar si cu strategia asta. Spatiu bugetar, in momentul asta, sau pe viitor, nu exista pentru investitii cu mult mai mari (vorbim un 10%-20%) decat nivelul curent. Asta e crudul adevar. Si chiar si orice crestere in spatiul bugetar nu ajuta cu mult. Am facut niste simulari: la nivelul curent de finantare, A0+A1+A2+A3 (exclusiv TgM-Bors si Brasov - Bucuresti)+A7+A8 nu au cum sa fie gata mai devreme de 2050-2060. Peste asta nu mai e loc de mai nimic. O crestere a alocarilor cu 50% ar duce la 2045-2050, nu mai devreme...

Asta fara sa punem la socoteala ca exista anumite infrastructuri de transport care au nevoie URGENTA de fonduri masive injectate daca nu vrem sa colapseze complet - calea ferata are nevoie de o triplare a fondurilor pe urmatorii 20-30 de ani daca vrem sa supravietuiasca, la Otopeni si Timisoara e nevoie de investitii masive in aeroport etc.

eu nu stiu ce specializare are fiecare pe forum

As fi descris ca statistician in unele medii, ca data scientist in altele, ca expert in analiza cantitativa a conflictelor armate in altele, ca expert in politici publice in altele. Statistician e cred, cel mai simplu.

Acuma, nu sar in apararea lui vancouver, are probabil mult mai multa experienta in contra-argumentare decat am eu (in special pe forum), dar legile fizicii si rationamentele matematice nu le pot combate nici nemtii, nici americanii.

De acord, si nimeni nu a zis ca n-ar fi.

Acum... intrebarea semi-filosofica: Ce este avel flux? Bineinteles ca nu e chiar asa de greu de definit si conform unor alti oameni cu mult mai multa carte decat noi toti de pe aici il putem defini ca
I = numarul de vehicule care se deplaseaza in acelasi sens (I) pe un sector de drum la o viteza constanta de deplasare
V = (strict pentru simplificare) viteza de deplasare pe acel sector de drum
H =intervalul de timp prestabiiti pentru observare/esantionare
D = Lungimea sectorului de drum analizat
L = Lungumea unui vehicul etalon
F = [/i]Fluxul pentru o sectiune de drum[/i]
[...]
lung rationamet
[...]
facand abstractie de comfortul soferilor si perceptia lor de siguranta si securitate,
[...]
lung rationament

Si uite ca ti-ai explodat propriul tau rationament prin supra-simplificare. Dar ai gasit cheia problemei : V-ul. Analizele empirice ale Trafikverket pentru mii de kilometri de drum spun ca V-ul in cazul 2+1, fata de V-ul in cazul 1.5+1.5 creste semnificativ fara a afecta rata de curgere.

Tocmai din cauza perceptiei (reale) de siguranta si confort, si din cauza lipsei de conflicte in trafic, pe un drum 2+1 se poate circula intr-un regim de viteza (si deci de flux) relativ constant. Pe un drum 1.5+1.5, din cauza conflictelor aproape constante in trafic, cauzate de imposibilitatea cvadruplarii in mod sigur, NU se circula in mod constant, tocmai pentru ca "banda" este de 2.6 metri.

Ai pe de-o parte conflicte de trafic cauzate de intrarea in depasire pe contrasens, dar si conflicte de trafic cauzate de obligatia de a te mentine pe banda de 2.6 metri. Asta cauzeaza unde de soc in spate, care disrup fluxul de trafic.

Ai vazut vreodata o chiuveta cu scurgerea semi-blocata de dopuri de grasime? Aia se intampla pe drumuri 1+1 si "1.5+1.5", fiecare depasire pe contrasens care "ocupa" din spatiul fluxului invers, fiecare incomodare a acostamentului care forteaza frana, duce la unde de soc care se transmit in spate. La o chiuveta curata, chiar daca teava de scurgere e "formal" mai ingusta (are raza mai mica), fluxul admis este mai mare. Citeste materialele pe care eu si Cristi le-am pus. Oamenii aia au masurat fluxurile empirice pe mii de kilometri - rezultatele au fost excelente. Si nu, nu au fost manipulate - grupul care le-a facut a fost la fel de sceptic la inceput ca si voi.

Eu stau in Brasov, fac Brasov-Bucuresti de cateva ori pe saptamana, stiu ce inseamna o ingustare de la 2 la 1, stiu ce inseamna insiruire de 2+1. Basca am si mai circulat prin Europa pe 2+1 adevarate cum ne povesteste cristi5.

Pe Valea Prahovei NU EXISTA 2+1. Aia sa fie clar pentru toata lumea. Ce exista pe Valea Prahovei sunt scurte segmente de benzi de urcare pentru vehicule lente in zone de urcari grele, pe serpentine, atat. Iar daca ai fi circulat pe 2+1-uri in Europa (intamplator nu sunt prea multe, si ai zis ca in SE si NO n-ai fost niciodata, asa ca chiar ma intreb pe unde ai circulat), nu ai fi exemplificat veci cu Valea Prahovei, care n-are nici o legatura.

Si da, nimeni nu zice ca 2+1 are capacitatea unui 2+2. E absurd. DAR 1.5+1.5-ul romanesc NU ARE CAPACITATEA unui 2+2 nici el. Nu se poate circula in 4 coloane fluide paralele pe DN2. Efectiv nu se poate - uitati aici exemple de nu se poate dintr-un singur filmulet:







Cvadruplicarea este practic imposibila chiar si intre 4 masini mici in regim de minima siguranta, daca nu esti vreun sofer de F1. Asa ca, in realitate, rezultatul este ca se circula in regim de 1 + Suicide Lane + 1, deci tot "3 benzi in cel mai bun caz". Reducerea se face prin tactica "bagat capul la cutie"

La camioane e si mai clar, depasirea lor se face prin conventie cu linia mediana discontinua pe mijlocul rotilor tale, deci clar "oglinda" 1+S+1 :



Iar daca chiar s-ar circula 2+2, aici n-ar fi vreo problema ca camionul sa fie depasit:



Dar nu este : nu se circula nici azi 2+2, ci o improvizatie pe trei benzi. Dar in loc ca decizia sa fie luata formal, prin reguli si semne, e luata la noroc si mica intelegere. Cu rezultat ca se moare cand norocul si mica intelegere te lasa. Daca s-ar face WRSB pe 1.5+1.5, rezultatul ar fi coloana, nu ar avea nimeni curajul sa depaseasca un TIR sau chiar o dubita pe o banda de 2.5 metri...

- cum vezi pe grafice, 2+1 are viteze mari pana aproape de fluxul maxim, cand se "infunda". Acel 1900 sigur ca e mai mare, dar pentru a trece atatea vehicule pe 1,5+1,5 ele incetinesc foarte mult.

Cristi, e mai mult de-atat - m-am uitat pe setul de date. 2+1 tine constant fluxuri apropiate de cele maxime. La 1.5+1.5, din momentul in care incepe sa scada viteza, creste si riscul (pana aproape de 100% cand ne-apropiem de 1600-1700) ca fluxul ala sa fie "uniorar", adica sa genereze un blocaj care limiteaza masiv fluxul din spate.

[Sorinus]

Motivul mult mai simplu ptr care multi se opun 2+1 pe DN2 este ca vor sa o calce. Trateaza 1.5+1.5 ca pe 2+2 si merg ca atare, deci considera 2+1 un downgrade. Nu ii intereseaza siguranta, sunt pe pricipiul clasic romanesc ''care sunt sansele sa mi se intample mie''.

Rationat cu ei prin statistici si argumente logice nu are sens, ei vad doar ca o sa piarda 30minute pe Bucuresti-Iasi, si vad sansa de 1/10000 sau cat o fi sa mori pe DN1 ca minuscula.

[Ionut]

Sper sa raspunda saptamana asta cei de la CNAIR despre proiectul 2+1 alternativ pe DN2. Le-am trimis solicitare din 19 decembrie.

[dumbravaandrei]

Trafikverket se ocupa cu inmatricularea vehiculelor. Statistica o gasesti aici: https://www.transportstyrelsen.se/sv/vagtrafik/statistik/Fordonsstatistik/#161439
[...]
Daca vrei cifra comparabila cu DRPCIV, trebuie sa aduni coloanele AVSTÄLLD   si ITRAFIK.

Multumesc de date.
Din pacate ai nostri le publica regulat dar cu o oarecare intarziere. Cele mai recente sunt datele la 31.12.2017, probabil pana in martie ies si cele pe 2019. Datele pe 2017 pot fi accesate aici. La Sfarsitul anului 2017, parcul auto era de 7.635.775. Acum avem anunt ca am trecut (chiar binisor) de 8 mil. In schimb, tare am impresia ca centralizarea la noi este cel putin ciudata. La noi ATV-urile, vehiculele speciale de teren nu prea se pot inmatricula (RAR-ul nostru e mai tampitel si nu stie sa le faca ITP - sunt putine modele omologate), multe utilaje/atelaje (inclusiv remorci) sunt inmatriculate la primarie sau nu sunt inmatriculate deloc (pe principiul ca daca nu ies din santier nu ai nevoie de inregistrare, poti plati impozit si fara sa ai o placa de inmatriculare), asa ca de cele inmatriculate local nu pot sa iti dau date (probabil ca acolo trebuie sapat in datele ANAF-ului). Oricum, sunt multe. In zona de unde provin sunt multe firme cu parc logistic agricol (tractoare, combine, tot neamul de utilaje agricole) sau cu parc logistic pentru constructii (excavatoare, buldo etc) si toate sunt inregistrate numai la primarie. In 5 comune pe care le frecventez des numai astea se ridica la aproximativ 1000 de vehicule. Nu mai pun la numaratoare scutere, tractorase leu sau alte din astea. Chiar si multe dacii papuc de pe la tara sunt tot la primarie inmatriculate. In perioadele de campanie agricola te intalnesti cu ele si pe DN.

[offtopic] din statistica asta vad ca in 2017 am avut 22 de Tesla inmatriculate in RO, printre care si un Roadster. Nice[/offtopic]
Si la noi exista proces de radiere - atat temporara cat si permanenta precum atat radiere fiscala cat si din circulatie. Cunosc ambele cazuri. Ca si noutate pe 2018, nu stiu cum o sa proceseze DRPCIV situatia autovehiculelor cu "inmatricularea suspendata" (din cauza expirarii ITP).

Pare ca NU ESTI ATENT LA CE TOT SPUNEM NOI PE-AICI PRIN API SI PUM. Pentru ca mecanismul asta l-am explicat de nenumarate ori, inclusiv public. Motivul pentru care apar rectificarile sunt fix mascarea lipsei de bani.

Baliverna.
1. Daca vrei sa maschezi bani ii maschezi la celebrul minister al Dezvoltarii, nicidecum la Transporturi. Nu intru in politica acum dar din orice punct de vedere, daca tot vrei sa faci acrobatii din astea, ministerul transporturilor e unul din cele mai proaste locuri de unde poti face asta. La Transporturi si Economie este cel mai greu de facut. Si e simpla explicatia ca astea doua ministere au cele mai multe companii la limita insoventei si indiferent de vantul politic, vulturii tot vulturi raman.
2. Deficitul la ora actuala nu este cauzat nicidecum de cheltuieli provizionate (ca asta faci prin legea bugetului - provizioane - pui bani de-o parte pentru cheltuieli planificate) ci de introducerea in timpul executiei bugetare a diverse cheltuieli pe activitati ne-provizionate, cum ar fi cresterea punctului de pensie in mijlocul anului fara sa ai provizion constituit pentru asta, cresterea salariului minim pe economie - la fel, fara sa ai provizion constituit, diverse pomeni electorale sectoriale (hai sa dublam salariile medicilor, pensii speciale, sporuri nepravazute in contracte etc), dobanzi nepravazute pentru imprumut din piata financiara pe termen scurt (bond-uri la 3/6 luni de ex).

Si uite ca ti-ai explodat propriul tau rationament prin supra-simplificare. Dar ai gasit cheia problemei : V-ul. Analizele empirice ale Trafikverket pentru mii de kilometri de drum spun ca V-ul in cazul 2+1, fata de V-ul in cazul 1.5+1.5 creste semnificativ fara a afecta rata de curgere.

Chiar nu vreau sa peiorativ acum... dar:
1) Vorbeam de pastrarea traseului pentru DN2, ca parca nu vroia nimeni centuri si corectii de traseu pentru ca ori nu sunt bani ori pentru ca se face A7. In cazul asta, precum era explicat si in acel rationament, limitele de viteza raman aceleasi, ca tot cu 50 km/h o sa treci prin Garoafa sau Racaciuni.
2) Precum am mai spus, masuratorile astea din SE, au fost efectuate pe portiuni de drum in care la fiecare maxim 20km limita 100km/h ai o zona de minim 1km de 50 km/h?!? Ca la un drum prin afara localitatilor (sau putine puncte unde sunt obligat sa reduc drastic viteza de deplasare) - considerand drumul relativ uniform unde pe mediu parcurs viteza medie imi este apropiata de viteza maxim admisa pe sectorul de drum... la noi nu o sa fie cazul.

Tocmai din cauza perceptiei (reale) de siguranta si confort, si din cauza lipsei de conflicte in trafic, pe un drum 2+1 se poate circula intr-un regim de viteza (si deci de flux) relativ constant. Pe un drum 1.5+1.5, din cauza conflictelor aproape constante in trafic, cauzate de imposibilitatea cvadruplarii in mod sigur, NU se circula in mod constant, tocmai pentru ca "banda" este de 2.6 metri.

perceptia asta de care spui tu, nu se va aplica pentru DN2!!!!! pentru ca nu denivelezi nici macar o intersectie, nu faci nici macar o centura, nu il separi prin gard/obstacol in sate, nu reduci numarul de intersectii, pastrezi acelasi traseu, aceeasi configuratie.
Cat despre o banda mai ingusta de 3,5m, nu stiu cum sa iti zic, dar de la Barcanesti pana in Piata Victoriei nu am auzit pe nimeni sa se planga ca se simte inghesuit si nu stiu cum sa zic... DN2 e mic copil la capitolul vitezomani in comparatie cu DN1. As lua aici DN1 chiar de la Nistoresti, ca sunt suficiente portiuni in care banda e ingusta pe multi km. In cazul asta crede-ma ca prefer configuratia DN1 decat cea a DN2.

Ai pe de-o parte conflicte de trafic cauzate de intrarea in depasire pe contrasens, dar si conflicte de trafic cauzate de obligatia de a te mentine pe banda de 2.6 metri. Asta cauzeaza unde de soc in spate, care disrup fluxul de trafic.

Pe Valea Prahovei NU EXISTA 2+1. Aia sa fie clar pentru toata lumea.

Mai reciteste si observa ca m-am referit la ingustari de la 2 la 1 pentru VP. De la Nistoresti pana in Brasov ai 5 ingustari (posibil sa-mi fi scapat 2) de la 2->1.

Si da, nimeni nu zice ca 2+1 are capacitatea unui 2+2. E absurd. DAR 1.5+1.5-ul romanesc NU ARE CAPACITATEA unui 2+2 nici el. Nu se poate circula in 4 coloane fluide paralele pe DN2.
[..]
Cvadruplicarea este practic imposibila chiar si intre 4 masini mici in regim de minima siguranta, daca nu esti vreun sofer de F1.

La camioane e si mai clar, depasirea lor se face prin conventie cu linia mediana discontinua pe mijlocul rotilor tale, deci clar "oglinda" 1+S+1 :

Iar daca chiar s-ar circula 2+2, aici n-ar fi vreo problema ca camionul sa fie depasit:

De acord la modul cum se ia decizia la ora actuala. Nimeni nu a contra-argumentat asta.
Dar, precum am spus, o re-sistematizare rutiera poate fi gandita si mai inteligent decat doua benzi de latime identica. La 5.4m nu te impiedica nimeni sa faci o banda mai lata (3m de ex) si una mai ingusta. Pe aia de 3m pui camioanele (si cam tot ce e lat) si le interzeci depasire pe anumite zone, iar pe aia de 2.5 se descurca cine e nemultumit de mersul camioanelor.
Ia uite cum practica nemtii:



Precum observi, camioanele au o banda ceva mai lata (2.8m daca nu ma insel) si turismele merg pe banda chiar de 2.2m si crede-ma ca au viteze si de 110km/h+.
Inchipuie-ti ce optimizare s-ar face pe DN2 daca in localitati s-ar ridica limita de viteza la 65-70 km/h si restul drumului sa coboare limita  la 90 km/h. Eu zic ca atat capacitatea cat si fluenta ar creste fantastic. Nici pe departe ca noi sa avem nivelul ala de trafic la ora actuala, dar pe viitor...

Cristi, e mai mult de-atat - m-am uitat pe setul de date. 2+1 tine constant fluxuri apropiate de cele maxime.

Viteza maxima admisa pe un astfel de drum o sa fie maxim 100km/h, poate chiar 90 km/h. Probabil ca real o sa depaseasca 90 doar in conditii de "drum liber".

Ai vazut vreodata o chiuveta cu scurgerea semi-blocata de dopuri de grasime?

Cat despre teava de apa cu acumulari de grasime, daca vrei, intram si in mecanica fluidelor, din care chiar poti sa extragi cateva explicatii pentru ceea ce se intampla chiar si acum pe DN2. Si aici explicatia se rezuma strict la tipul de curgere - laminara sau turbionara coroborat cu combinarea a doua fluide de vascozitate diferita, insolubile. Daca doresti, iti pot explica foarte detaliat ce se intampla si de ce este bine ca pe o teava sa sa asiguri curgere laminara si nu una turbionara. 2+1 fix asta face... curgere turbionara. Asta face si un 1+1 care permite patrunderea pe contrasens. Ia alimenteaza tu teava aia de la chiuveta din ambele capete sa vezi ce se intampla (ca practic cu un drum care nu are sensurile separate cam asta faci, numai ca trimiti doua fluide cu diferenta de vascozitate foarte mare in directii diferite).

Nu vreau sa-mi pun 3 sferturi de forum in cap, dar daca fluxurile de trafic pentru drumuri si implicit dimensionarea acestora ar fi calculate de un inginer de instalatii si nu de un cfdp-ist/AR-ist... 

@Sorinus problema mea cu DN2 e ca atinge limita de capacitate a unui 1+1 foarte curand si totusi oamenii trebuie sa se miste cel putin intre Moldova si Bucuresti. Intarzierile costa bani. Multi bani. Nu e vorba de calcat. Cu calcatul nu are decat sa-si revina MAI si sa puna camere cum erau candva pe DN1. Si diferenta intre DN2 si DN1 e ca DN2 nu prea are alternativa decat alte drumuri judetene... Crede-ma ca la ora actuala oricat ai calca acceleratia pe DN2, oricat ai avea waze, statii si poate chiar si antemergator, de la Bucuresti la Siret scoti o medie orara reala de 61 km/h. Si aici vorbesc de turism.

[TibiV]

@dumbravaandrei,
perfect matematica demonstratia ta.....

Dar... daaaar...
Are o mica hiba.... (Si m-a inspirat cumva o discutie  muzical-feroviara, fascinanta pentru mine, care nici la corul clasei nu am fost acceptat  ....)
De aceea eu propun sa revenim la "the basics"...
Initial m-am bucurat ca ai facut o comparatie cu mecanica fluidelor incompresibile (lichide).
Doar ca mecanica fluidelor incompresibile s-ar aplica doar in cazul in care pe sectorul respectiv de drum (1+1, 2+1 sau 2+2) s-ar circula permanent molecula lipita de molecula - adica bara la bara, in permanenta....
Din fericire, traficul rutier NU este asa.
Moleculele "rutiere" sunt mult mai distantate, uneori sunt prea multe, alteori exista mari "goluri" intre "pachetele de molecule"
Fix golurile dintre capacitatea teoretic maxima a drumului respectiv si traficul real.
De fapt, tu ai incercat sa impui mecanica fluidelor incompresibile pentru traficul rutier care este compresibil - daca nu ar fi asa, atunci de la Constanta la Oradea nu ai putea se depasesti pe nimeni, si nimeni nu te-ar putea depasi...

CAND AN DE AN AVEM RECTIFICARI BUGETARE DE SUTE DE MILIOANE DE EURO, CHIAR MILIARDE DE EURO LA MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI DIN 2010 INCOACE CNAIR RAPORTEAZA PROFIT BRUT PESTE 150 MIL EURO, NU TE CRED CA NU SUNT BANI!!!!! CA E PROSTIE, HOTIE, INCOMPETENTA, AMATORISM, NEPOTISME, CORUPTIE, DETURNAREA BUGETELOR IN SCOP DE POMANA ELECTORALA, TE-AS PUTEA CREDE, DAR NU POT CREDE CA NU SUNT BANI! ASTA CA SA ITI INTRE IN CAP!!!!!!! Da, scriu mare ca sa intelegi ca nu toti pot inghiti gogoase din astea.

Tot de la muzicieni citire...
Hai sa o luam altfel...
Esti intr-o familie.
Aveti venituri suficiente ca sa plecati in vacante, sa luati haine noi copiilor in fiecare an, sa mai schimbati o mobila prin casa.
Adica aveti bani.
Dar nu esti tu seful, tu esti doar nevasta...
Iar seful, sotul, prefera sa cheltuie banii la pacanele, caci are o obsesie cu reacastigarea (alegerilor)... Iar tu nu ai nici un cuvant de spus.... Asa ca stai acasa, copii raman cu hainele ponosite de anul trecut, iar rafturile sifonierului se vor rupe de la 3 bluze...
(Iar eu, ca un "hater", abia astept sa piarda si banii de tramvai....)

Mai simplu spus, nu conteaza neaparat cati bani AI, ci cum ii CHELTUIESTI.

Desigur, daca ai metode sa il convini pe "big boss " sa se lase de pacanele electorale, iti vom fi recunoscatori.
Daca nu, simpla afirmatie ca "avem bani" este la fel de utila cum i-a fost lui Steve Jobs. Si ala chiar AVEA bani....

[cristi5]

limitele de viteza raman aceleasi, ca tot cu 50 km/h o sa treci prin Garoafa sau Racaciuni.

Deci nu vad diferenta intre 2+1 si 1,5 la faza asta. Oricum, din ce s-a vorbit in interviuri de localitati nu se vor atinge, in prima faza cel putin.

Localitatile, trecerile de pietoni, drumurile laterale, limiteaza capacitatea in egala masura pt 2+1 si 1,5+1,5. Pentru simplul motiv ca capacitatea care o permit este sub nivelul ambelor tipuri de drum.  Odata ajuns la un obstacol, acel obstacol (care il ai oricum si la 1,5) va limita capacitatea, functie de natura lui. Drum lateral putin circulat, sau trecere de pietoni putin folosita: limitare mai mica, altfel limitare mai mare.

2) Precum am mai spus, masuratorile astea din SE, au fost efectuate pe portiuni de drum in care la fiecare maxim 20km limita 100km/h ai o zona de minim 1km de 50 km/h?!? Ca la un drum prin afara localitatilor (sau putine puncte unde sunt obligat sa reduc drastic viteza de deplasare) - considerand drumul relativ uniform unde pe mediu parcurs viteza medie imi este apropiata de viteza maxim admisa pe sectorul de drum... la noi nu o sa fie cazul.

Da... LNNSP (la noi nu se poate). Atat timp cat ai loc de o alternanta (deci cei de pe ambele fire pot depasi), ai obtinut efectul benefic al 2+1. Pt aia e suficient 3-4km. Da-mi 4 km de drum si-ti arat   Pana la urma 2+1 inseamna eliminarea contrasensului, care e ceva absolut local: nu trebuie sa te asiguri in depasire (deci poti depasi inclusiv in curba, in varf de panta etc) si ca, daca nu depasesti, nu trebuie sa casti mereu ochii daca nu depaseste vreunul de pe contrasens. Per total asta inseamna ca poti merge mai repede si mai relaxat.

Vezi mai sus observatia bold. Limitarile de capacitate datorate localitatilor sau altor obstacole se aplica indiferent cum e amenajat drumul.

Configuratiile din cei aproape 3000 km de 2+1 suedez sunt extrem de variate. Denivelat sau nu, portiuni de 5km sau 100km, combinat cu 1+1, 1,5+1,5 sau 2+2, cu separator median sau fara, prin zone locuite sau ba etc. Performantele de siguranta (pana la 5 ori peste 1,5+1,5) si flux (1650) sunt destul de uniforme. De ce? Pai au un element comun: au eliminat contrasensul! Asta ajuta si fluxul si siguranta. Celalalt element comun (gatuirea 2-1) limiteaza capacitatea, dar la o valoare foarte relevanta pt Romania.

perceptia asta de care spui tu, nu se va aplica pentru DN2!!!!! pentru ca nu denivelezi nici macar o intersectie, nu faci nici macar o centura, nu il separi prin gard/obstacol in sate, nu reduci numarul de intersectii, pastrezi acelasi traseu, aceeasi configuratie.

Iti spun ca sofer: perceptia 2+1 e locala: depasirea lejera (a coloanei) de acum, astia 500m. Ala e castigul. Ca sunt obstacole in aval, nu e asa important sub 1650 v/h/sens pt ca nu creeeaza o "unda" care sa faca vehiculele din fata sa incetineasca/opreasca. Si... vezi observatia de mai sus: obstacolele limiteaza indiferent de tipul de drum.

Am pus aici exemple de 2+1 nedenivelat, portiuni mai scurte, mai lungi, cu trafic de 14k, 16k, 20k MZA, cu separare de sens sau fara,... pana am obosit. In plus, si asta cu denivelarea nu e alba si neagra. Daca drumul lateral nu e circulat, o intersectie la nivel cu refugiu pt stanga sau curba spaoniola, sau giratoriu, va face treaba decenta.

Viteza maxima admisa pe un astfel de drum o sa fie maxim 100km/h, poate chiar 90 km/h. Probabil ca real o sa depaseasca 90 doar in conditii de "drum liber".

Viteza maxima poate fi fix cat cea de acum din punctul respectiv. In plus, in practica, pe banda de 2, in depasire, se merge frecvent cu 130 sau mai mult (aici trebuie sa adaug ca nu prea sunt camere de viteza pe 2+1 in Suedia, cum nu sunt nici pe autostrazi. Pentru ca sunt considerate suficient de sigure). In conditii de drum liber cu geometrie buna, mergi aproape ca pe autostrada, pt ca stii sigur ca nu vine nimeni din fata. Chiar nu inteleg de unde sa apara o limitare de 90 real.

O sa spui ca e f periculos sa revii pe banda 1 la vitezele astea. Insula aia hasurata e importanta. Iti arata din timp ca e vremea revenirii. Cum am mai spus, mi s-a intamplat de multe ori sa revin in ceea ce credeam ca e ultimul moment si prin stanga mea sa se mai strecoare un localnic.

2+1 fix asta face... curgere turbionara. Asta face si un 1+1 care permite patrunderea pe contrasens.

Ti-am dat date masurate. In conditiile astea, nu mi se pare util sa mai discutam
- modele mai mult sau mai putin potrivite, cu mecanica fluidelor sau alte fizici. Modelele de trafic fara simulare pe calculator sunt zero barat, dar in fata masuratorilor de trafic real pe ani de zile si mii de km, chiar si simularile sunt net inferioare. Or noi ti-am prezentat atat masuratori, cat si rezultatele simularii profesionale.
- populatie si bazine de atractie (care sunt oricum in scadere)
- numar de vehicule (cand important e numarul de km parcursi, care ti-a aratat frunzaverde ca scade per vehicul si creste putin per total)

[ghrt]

Până la urmă cuvântul cheie, care explică siguranţa, este separarea de sens. Oricât ar scrie vreun şofer pe forum şi indiferent cât de elocvent ar combate, dacă îi apare altul în faţă, din contrasens, la 100kmph, s-a terminat.
Separarea asta este posibilă, la o platformă de 13m, numai cu 2+1 sau 1+1. Cred că nu e greu de ales.

[v46is]

De fiecare cand depasesc pe acest DN2 camioane imi vine in minte accidentul din 2015 de pe DNCB . Orice mic defect la acostament poate cauza asta la acest vehicule .
Daca camionul este prea in dreapta pe acostament riscul creste exponential . La orice drum consider esential marcarea limitelor acestuia : mijlocul si marginea .
Filmuletul l-am gasit aici pe site-ul de trafic si merge mai greut.

http://www.trafictube.ro/accident-live-centura-capitalei-astazi-11/#comment-352093

[ghrt]

Contează şi viteza.

[frunzaverde]

Tractoare, combine, papuci etc. in Romania, inmatriculate la primarie

Exact aceiasi chestie o avem si noi in Suedia; exista o gramada de vehicule lente, care (desi inregistrate) nu sunt incluse in statistici. Avem inclusiv o clasa numita EPA-traktor/A-traktor, foste vehicule rutiere (Volvo 240 si Volvo 700) care au fost convertite in pseudo-tractoare, care se pot conduce cu maximum 30 km/h si FARA carnet, de persoane cu peste 15 ani. In unele cazuri sunt inmatriculate, in altele nu, dar in toate cazurile sunt excluse din statisticile de mai sus, pentru ca nu corespund cu statistica europeana. Sunt peste 150.000 de bucati, folosite in general de tineri (adolescenti) care n-au carnet, dar vor mobilitate. Da, au voie pe toate drumurile nationale, inclusiv pe 2+1-uri.

Si la noi exista proces de radiere - atat temporara cat si permanenta precum atat radiere fiscala cat si din circulatie. Cunosc ambele cazuri. Ca si noutate pe 2018, nu stiu cum o sa proceseze DRPCIV situatia autovehiculelor cu "inmatricularea suspendata" (din cauza expirarii ITP).

Radierea este cu totul altceva decat dezinregistrarea temporara din statisticile suedeze. Radierea are o alta coloana (coloana 1, Avregistreringar). Nu sunt comparabile ca dificultate de proces si efect.

Baliverna.

Pentru ca spui tu? Noi, in API, am studiat mecanismele in detaliu - ca altfel n-am fi iesit public. Ca noi, spre deosebire de altii, preferam sa nu spunem baliverne.

Nu este vorba de mascat bani pentru furat, este vorba de modul in care se calculeaza "pseudo-profiturile" la aceste "pseudo-companii". Aceste profituri nu sunt date de venituri intrate din surse externe, ci de neutilizarea bugetelor de investitii alocate de catre stat/guvern pe itemi individualizati. Nu sunt bani reali, sunt bani provizionati de guvern din bugetul de stat, bani care de fapt nu exista, fiind rectificati la prima rectificare, tocmai pentru ca trebuie sa astupe alte gauri.

Bani care, in foarte multe cazuri, nu se utilizeaza tocmai pentru ca nu se pot utiliza - investitii imposibile primesc alocari foarte mari, pe cand investitii in lucru primesc fonduri foarte mici. La asta se adauga incompetenta in managementul unor proiecte in desfasurare, care se blocheaza. Sistemul asta functioneaza in Romania din vremea comunista...

2. Deficitul la ora actuala nu este cauzat nicidecum de cheltuieli provizionate

Ba tocmai, ca in mare da, este cauzat de cheltuieli provizionate - de aici problema cu deficitul structural pe care Romania o are. Si da, in unele cazuri se adauga "promisiuni" la mijlocul anului, care se obtin de unde, din "fondul-de-rezerva" rectificabil de la investitii. Dar situatia cu cheltuielile curente mult sub-estimate la inceputul anului si cheltuielile de capital supra-estimate prin alocari in directii imposibil de implementat pe post de buffer fiscal a fost inclusiv inclusa in acorduri de reforma cu FMI si BM la capitolul disciplina fiscala.

Iar problema structurala a bugetului romanesc a ajuns publica in epoca Ponta, cu faimosul MTO.

perceptia asta de care spui tu, nu se va aplica pentru DN2!!!!! pentru ca nu denivelezi nici macar o intersectie, nu faci nici macar o centura, nu il separi prin gard/obstacol in sate, nu reduci numarul de intersectii, pastrezi acelasi traseu, aceeasi configuratie.

Ba tocmai, ca se va aplica pentru DN2, pentru ca problema principala a drumului respectiv, si riscul cel mai mare, lipsa de marcaj rutier utilizabil, si condusul ad-hoc, pe baza unor reguli nescrise ale drumului se elimina. Restul, desigur, ar imbunatati senzatia de siguranta si fluxul... Dar problema principala e rezolvata. Din nou, ai articolele puse de Cristi si de mine care descriu procesul.

Cat despre o banda mai ingusta de 3,5m, nu stiu cum sa iti zic, dar de la Barcanesti pana in Piata Victoriei nu am auzit pe nimeni sa se planga ca se simte inghesuit si nu stiu cum sa zic...

Nu vorbeste nici dracu de benzi de 3.25 metri, cum e banda 1 pe DN1 pe portiunea 2x3 (nu de la Barcanesti, ci de la Otopeni). La peste 3.4 metri latime, avem statistica care spun ca efectiv latimea benzii nu mai conteaza; si la >3.2 metri importanta latimii benzii este minora dpdv al sigurantei si fluxului. Sub, efectul este incredibil - siguranta, viteza si capacitatea scad masiv.

Iar tu propui benzi de 2.5 - 2.6 metri, pe care este efectiv imposibil sa circuli... Deci compari mere cu pere.

Mai reciteste si observa ca m-am referit la ingustari de la 2 la 1 pentru VP. De la Nistoresti pana in Brasov ai 5 ingustari (posibil sa-mi fi scapat 2) de la 2->1.

Repet: PE DN1 BUCURESTI - BRASOV NU EXISTA NICI O ALTERNANTA 2-1. Exista un singur sfarsit de "2-1", la Nistoresti. Exista o singura chestie minimal similara cu un 2+1, gaura asta de cateva sute de metri aici, langa Campina, care de altfel, nu deranjeaza mare lucru  : https://goo.gl/maps/DDhAhnx1Muj

Alea ce le vezi tu nu sunt ingustari de la 2 la 1, ci scurte benzi de urcare pe serpentine, care se termina brusc in momentul in care segmentul cu restrictie masiva de viteza datorita geometriei se termina. Comportamentul in ele difera foarte mult de comportamentul pe 2+1, pentru ca banda de urcare s-a construit special acolo unde drumul este cel mai greu, pe segmentul cel mai greu, cu scopul de a incerca mentinerea capacitatii la cea de 1+1 pe un drum mai putin greu. Vi s-a spus ca situatiile nu sunt comparabile de nenumarate ori, dar continuati cu acelasi argument la nesfarsit.

La fel, cautati argumente pseudo-stiintifice, bazate pe nimic, dar pe absolut nimic in afara de pareristica ca sa combateti ani de experimentare serioasa si de studii serioase facute de profesionisti. Si continuati la nesfarsit, cu argumente de o subtirime incredibila, contrazise explicit de materialul de cercetare.  Folositi pseudo-argumente din ingineria fluidelor, cand aveti stiinta la dispozitie, data mura in gura. Si nu o criticati p-aia, veniti cu argumente ca "Nu se poate" chiar si cand va pune omul in fata poza, filmulet si date ca nu doar se poate, ci merge bine.

Efectiv, e o discutie degeaba - stiinta e clara, oameni au bagat milioane de euro in evaluare si zeci de milioane in implementare, si au ajuns la concluzia ca prostia 1.5+1.5 este o prostie, si ca 2+1 este o situatie universal mai buna decat 2+1. Dar aici trebuie sa ne certam bazat pe pseudo-argumente, parca as vorbi cu climate skeptics...

De acord la modul cum se ia decizia la ora actuala. Nimeni nu a contra-argumentat asta.

Si tu si vancouver ati contra-argumentat asta - ati spus explicit ca pe DN2 se circula acum in regim 2+2/ca-si-cum ar fi 2+2. Iar eu v-am aratat cu filmulet ca se circula ca si cum ar fi 2+1, dar in mod pur ad-hoc si haiducesc si fara reguli.

Dar, precum am spus, o re-sistematizare rutiera poate fi gandita si mai inteligent decat doua benzi de latime identica. La 5.4m nu te impiedica nimeni sa faci o banda mai lata (3m de ex) si una mai ingusta. Pe aia de 3m pui camioanele (si cam tot ce e lat) si le interzeci depasire pe anumite zone, iar pe aia de 2.5 se descurca cine e nemultumit de mersul camioanelor.

Tu ai mers vreodata pe o banda de 2.5 metri? Nu poti mentine pe o asemenea banda o viteza mai mare de 30-40 km/h fara sa calci banda, pentru ca efectiv trebuie sa tii banda la centimetru. O masina mica, cu tot cu oglinzile are intre 2000 si 2100 mm latime cu tot cu oglinzile (Sandero = 1990, Duster = 2052). Pe o banda de 2.5 metri, ai 20 de centimetri pana la ax, si 40 de centimetri (PATRU ZECI de centimetri) de spatiu pana la camionul pe care vrei sa-l depasesti, in mers. Nebunie.

Ia uite cum practica nemtii:

Precum observi, camioanele au o banda ceva mai lata (2.8m daca nu ma insel) si turismele merg pe banda chiar de 2.2m si crede-ma ca au viteze si de 110km/h+.

Minimum-minimorum in zone de lucrari sunt (15+300+15+250+25)x2, deci nici vorba benzi de 2.8 si 2.2. Dar acolo unde avem 3.0+2.5 acolo se impune o regula de viteza extrem de stricta, de 40-80 km/h, interdictie de depasire pentru non-autoturisme etc. etc. In practica, se foloseste unde se poate (15+325+15+275+25)x2; altfel restrictia e super-severa. Sub 2.5 interzice strict normativul.

3.25 + 2.75 este situatia normala, practicata cel mai des in practica. Vezi Petzoldt, Rossner, Bullinger-Hoffmann si Mair (2016) How does left lane width in motorway work zones affect driver behaviour and perception? in Advances in Transportation Studies. Au si normativul integral in engleza ca anexa.

Cat despre teava de apa cu acumulari de grasime, daca vrei, intram si in mecanica fluidelor, din care chiar poti sa extragi cateva explicatii pentru ceea ce se intampla chiar si acum pe DN2.

Hai sa intram mai degraba in stiinta facuta de cei care chiar au analizat situatia si facut simulari si analize observationale, nu in povesti.

Si apropo de "hai sa facem 2+2 fara largire din 13 metri". Avem exemplu de incercare : https://goo.gl/maps/k1z4AMQAwPn. Asta are 14 metri latime si a fost facut cu NJ pe mijloc inainte sa existe ideea de 2+1. Initial a fost marcat la fel ca 1.5 + 1.5, cu gandul ca va fi folosit in stil "2+2 ad-hoc cu capul la cutie". Nimeni nu a cutezat, nemaiputand calca centrul. Pana la urma au extins banda de 3.5 la 3.75 si marcat ca 1+1 "hard".

[Ionut]

Azi mai devreme am dat un sincron înregistrat la Radio România Actualități despre 2+1 alternativ pe DN2. Azi la 4 apare.

Cei de la RRA au confirmarea oficială de la Șerbănescu ca se fac 10 km de test între Urziceni și București. Sa vedem daca primim ce am cerut și noi - proiectul de semnalizare.

[cristi5]

E cea mai aglomerata zona si s-ar putea ca fluxul sa depaseasca des 1650 v/h/sens, ceea ce ar compromite (poate definitiv) ideea de 2+1 in Romania. Dar daca functioneaza acolo va functiona pana la Iasi...

[cristi5]

De fiecare cand depasesc pe acest DN2 camioane imi vine in minte accidentul din 2015 de pe DNCB . Orice mic defect la acostament poate cauza asta la acest vehicule .

Pai acostamentul devine banda de circulatie, care trebuie aduda la un nivel de calitate. Marcarea 2+1 se face dupa refacerea stratului de uzura, care include sper si repararea defectelor din margine.

Si fireste sper ca vor marca marginea cu linie continua.