Autostrăzi în România: discuții diverse

[Ionut]

Tot la discutia asta sunteti? Haideti sa mai asteptam vesti, nu vreti? Apoi vedem noi unde vor fi autostrazi. Oricum, fara finantarea asigurata (adica fie PPP, fie fonduri UE dar cu contractul de finantare semnat) vorbim degeaba, mai mult ne aprindem. Avem suficiente tronsoane in executie despre care sa vorbim.

[MHN]

Acum ceva oficial:
Aici apare (si e document UE), ca Timisoara-Calafat va fi autostrada:

[...]

Harta e putin mai veche, insa prioritatile s-au pastrat.

Chiar ca harta este mai veche, deoarece apar versiuni de tronsoane la care s-a renuntat (cum nu deslusesc ce scrie in legenda, sper ca este vorba despre trasee rutiere)
- cel de-a lungul vaii Muresului, intre Arad si Deva, paralel cu DN7
- o portiune Mako-Cenad-TM, despre care se vorbea pana prin anul 1999

    In primul rand, harta este din mai 2010 (deci nu e chiar asa de veche).
    In al doilea rand, poti accesa linkul de sub harta ca sa vezi legenda.

Da, multam pentru informatia despre link: l-am accesat in prima faza dar nu am vazut ca browserul a facut screen-fit
Acuma, harta n-o fi asa de veche, precum spui (fiind doar din luna Mai - anul 2010), insa unele din informatiile prezentate nu sunt actualizate, zic eu:
- din legenda vad ca portiunea rutiera dintre Calafat si TM, de pe DN6, urmeaza sa intre in lucru dupa 2013. Despre reabilitarea acesteia, nu cred ca poate fi vorba caci aceasta tocmai este pe cale sa fie incheiata
- tot pe DN6 dar intre TM si Mako vedem acelasi tip marker pe harta, deci daca nu poate fi vorba despre vreo reabilitare, atunci sunt curios ce anume se va realiza pe aceasta portiune, deoarece la planul unei autostrazi directe TM-Mako s-a renuntat inainte de anul 2000
- pe DN7 vad ca este vorba despre traseul feroviar, deci retrag comentariul respectiv

[valexandru]

@MHN PP7 se refera strict la autostrada si nu are legatura cu DN6 (singura legatura fiind drumul comun).

[MHN]

@MHN PP7 se refera strict la autostrada si nu are legatura cu DN6 (singura legatura fiind drumul comun).

Perfect! Inseamna ca va exista o noua autostrada Mako-Cenad-Timisoara-Lugoj-Caransebes-Severin-Calafat 

[budrom]

Este din ...mai...2010.

[budrom]

Daca la noi n-ar mai exsita perioadele astea asa lungi, pana la inceperea efectiva a lucrului, AR FI MUUUULT MAI BINE!
(Atentie:este o medie calculata pt toate contractele semnate pana acum)
- contestatiile licitatiilor (6-8 luni)
- descarcarea arheoloica (2-3 luni)
- proiectarea (5-6 luni)
- pregatirea terenului + deminarea (6-8 luni)
- organizarea de santier (1-2 luni)

[Ionut]

Un interviu-fluviu acordat de Nazare pentru ZF. Pun ce mi s-a parut cel mai interesant/important:

Ministrul Transporturilor, Alexandru Nazare: sunt conştient de aşteptările pe care le au românii în privinţa infrastructurii

Între Nădlac şI Sibiu, am avut o discuţie cu Comisia Europeană foarte detaliată şI aprinsă în privinţa asigurării finanţării pentru întreaga secţiune Nădlac-Sibiu. Secţiunea Dumbrava-Deva e cea mai complicată tehnic şI nu avea asigurată întreaga finanţare. Ca să obţinem finanţarea, a trebuit să facem anul trecut o realocare şI să luăm bani practic din loturi care nu erau contractate deja sau loturi care nu funcţionau deja. Noi am făcut deja o prioritizare la nivel POS-T. Cu acordul Comisiei, am mutat banii pentru această secţiune de 72 km în trei loturi. Licitaţia pentru Dumbrava-Deva o să pornească în câteva zile (CNADNR a anunţat duminică lansarea acestora -n.red). Tocmai pentru a reuşI să avem o coerenţă în modul în care lucrăm pe întreg sectorul Nădlac-Sibiu.

Urmează Sibiu-Piteşti. Termenul de finalizare pentru Nădlac-Arad, Orăştie-Sibiu şI Lugoj-Dumbravă este aprilie 2013. Sibiu-Piteşti e un proiect complex, suntem foarte atenţI cum îl pregătim. Am lansat reactualizarea studiului de fezabilitate şI o să acord o maximă atenţie modului în care se face pentru că peste 9-10 luni când va fi gata, vreau să avem o imagine cât mai clară asupra modului în care se va implementa. E un tronson foarte dificil cu o valoare mare care poate fi inclus în bugetarea 2014-2020. Este eligibil, fiind pe coridorul IV.

Undeva în primăvara anului viitor spre vară, având studiul de fezabilitate gata, până în vara lui 2013 discuţiile pe partea financiară vor fi deja cristalizate. Următorul an este de foc în privinţa deciderii alocării financiare, dacă noi suntem pregătiţi cu studiul de fezabilitate şI avem tot ce ne trebuie pentru lansarea proceduri de achiziţii publice, dacă şI Comisia Europeană şI Directoratul de Politici Regionale agreează ideea de a putea lansa anumite proceduri de licitaţii înainte de 2014, ar însemna că putem să îl includem. Mi-aş dori să lansăm procedura de licitaţie anul viitor, astfel încât în 2014 să avem deja contractul semnat şI să putem începe lucrul. Nu ne mai permitem să ratăm startul în viitoarea perspectivă financiară, trebuie să fim pregătiţI cu toate proiectele pe care le avem, să avem studiul de fezabilitate gata, să fie anul viitor lansate procedurile şI în 2014 doar să începem lucrul. Să nu mai avem surprize ca acum, să învăţăm din greşelile care s-au făcut în trecut.

NAZARE: Vă dau un exemplu: aceste loturi de autostradă pornite sunt singurele contracte de autostrăzi din România care au un plafon de maxim 10% posibile costuri suplimentare. Pentru prima oară, constructorii şi-au asumat că nu pot depăşI valoarea contractului decât cu 10%. Lucrul acesta a fost o premieră. Plus, au penalităţI clare: 0,01% din valoarea contractului pentru fiecare zi de întârziere după termenul de finalizare stabilit în contract. Rezolvarea problemei exproprierilor - nu mai pot veni acum cu claim-uri (cerinţe - n.red.) să spună că nu au cum să lucreze, pentru că aşa cum este structurată noua lege a exproprierilor au cum să lucreze de la început, imediat cum s-a semnat contractul. La fel, la problema utilităţilor, am făcut un comitet în minister în care am chemat toţI operatorii de utilităţi să discutăm pe fiecare proiect în parte care sunt măsurile. Practic, ce am făcut, ca să vă răspund şI mai clar la întrebare: ne-am crescut modul în care protejăm interesele statului în raport cu constructorii.

REPORTER: Sibiu-Piteşti îl veţI scoate la licitaţie în loturi?
NAZARE: O să fie în loturi. E un proiect mare. Fiecare tronson a fost împărţit în loturi, avem noduri rutiere pentru fiecare tronson şI am fost pregătiţI din două puncte de vedere: o dată să evităm situaţia în care o companie câştigă o secţiune prea mare şI dat fiind că au fost probleme financiare cu multe companii în trecut. ŞI suntem într-o criză economică europeană şI trebuie să fim foarte atenţI şI la acest fapt, ca din cauze obiective financiare, o companie să nu-şI poată duce la bun sfârşit obiectivele. Deci sunt legate şI prin noduri astfel încât să putem asigura traficul în cazul în care un lot nu funcţionează.

REPORTER: În ce stadiu mai este proiectul Comarnic-Braşov? Cum intenţionaţI să găsiţI un investitor privat?
NAZARE: Dacă vorbim de concesiuni sau PPP-uri, am spus-o de mai multe ori: vorbim şI de capacitatea administrativă de a gestiona astfel de proiecte. Mai ales în fază de pregătire. Am încercat în primă instanţă să pun la aceeaşi masă diverse resurse: am vorbit cu unitatea BEI (Banca Europeană de Investiţii - n.red) care gestionează proiectele în concesiune sau PPP. Am avut discuţii cu ei tocmai pentru a face evaluarea portofoliului de proiecte în concesiune sau PPP. AceleaşI discuţii le-am avut şI la Londra, când m-am întâlnit cu reprezentanţii experţI din Treasury. În minister avem un comitet în care toate companiile sunt reprezentate şI are ca temă construcţia acestui portofoliu de proiecte.

Spun că este un portofoliu de proiecte pentru că România trebuie să se prezinte cu un portofoliu de proiecte pentru a-şI maximima şansele în proiecte de concesiune sau PPP. Aici suntem într-o competiţie europeană, nu suntem singurii care vrem să facem aşa ceva, resursele pe piaţă sunt relative limitate, încrederea investitorilor la fel. ŞI putem să ne maximizăm şansele pregătind proiectele foarte bine, având nişte studii de fezabilitate revizuite pentru a oferi o imagine foarte clară celui care vine să investească banii şI în acelaşI timp făcând un lobby puternic în capitalele europene cheie pentru genul acesta de proiecte. Sunt şI exeperienţe europene nefericite şI trebuie luate în calcul.

restul interviului, este imens: ZF

[Ionut]

OK, in urma ultimelor stiri si in urma revizuirii retelei TEN-T core am facut modificari pe harta:


harta la dimensiune full

Am pus doar ce avem sigur (sau cat de cat sigur). De exemplu avem (aproape) sigur autostrada pe Calafat-Craiova-Alexandria, nu pe Slatina. Si Galati-Braila nu este in core, deci e posibil sa nu fie autostrada pe-acolo. Mai asteptam vesti, sa-mi spuneti daca am gresit ceva.

[delacroix]

Am pus doar ce avem sigur (sau cat de cat sigur). De exemplu avem (aproape) sigur autostrada pe Calafat-Craiova-Alexandria, nu pe Slatina. Si Galati-Braila nu este in core, deci e posibil sa nu fie autostrada pe-acolo. Mai asteptam vesti, sa-mi spuneti daca am gresit ceva.

Ai uitat Sebes-Turda

[Ionut]

E pusa si Sebes-Turda, cu negru, adica planned.

[delacroix]

E pusa si Sebes-Turda, cu negru, adica planned.

O fi negru incolor ca nu vad nimic.
Apropo de Constanta-Galati, nici Gilau-Suplacu nu e "core". Ca sa nu mai vorbim de Fagaras-TgM care numai in pregatire nu e. Eu as trece-o cu "cafeniu" adica "never built it".

[Ionut]

@delacroix: da un cold refresh in browser (CTRL+F5) sau empty cache si trebuie sa apara noua versiune a fisierului. Stiu ca Gilau-Suplacu nu e core... doar ca e planned. Acum eu ce sa-i fac? Asa poate ca ar trebui sa renuntam si la Focsani-Albita dupa noile tendinte?

[delacroix]

da un cold refresh in browser (CTRL+F5) sau empty cache si trebuie sa apara noua versiune a fisierului.

merci! merge.

[vancouver]

Infrastructură. Ministerul Transporturilor a început selecţia proiectele finanţate din banii UE
Autostrada Piteşti-Sibiu va înghiţi 3 miliarde de euro

http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/companii/autostrada-pitesti-sibiu-va-inghiti-3-miliarde-de-euro-260914.html

Un articol bun, semnat Doru Cireasa.

La acest moment nu sunt certitudini privitoare la proiectele ce vor fi incluse. Singurul lucru cert este că unul dintre proiecte va fi închiderea coridorului IV prin realizarea segmentului de autostradă Piteşti-Sibiu, de 110 kilometri. ,,Intreaga reţea TEN-T este prioritară urmând ca în funcţie de alocările financiare să se stabilească care proiecte se încadrează pentru perioada 2014-2020.

Autostrăzile candidate

Este cert că statul nu va primi de la Uniunea Europeană cu titlul de fonduri nerambursabile suficienţi bani astfel încât să construiască autostrăzi pe intreaga reţea TEN_T. Autostrada Sibiu-Piteşti va consuma suficient de mulţi bani din cei care vor fi primiţi de România (un studiu făcut de firma Iptana în 2008 menţiona chiar 3 miliarde de euro drept cost al acestui segment).

Din banii care vor rămâne, Ministerul Transporturilor va trebui să finanţeze la alegere între rutele ce sunt include în reţeaua TEN-T. Este vorba de Bucureşti-Botoşani (coridorul IX de transport pan-european- 446 kilometri), Iaşi-Tg.Mureş-Sebeş (438 kilometri), restul autostrăzii Transilvania ce nu a fost construit de Bechtel (aproape 200 kilometri fără Turda-Tg.Mureş, inclus in Sebeş-Iaşi), Nădlac-Calafat (423 kilometri) şi Calafat-Bucureşti (309 kilometri), deci aproximativ 1.800 de kilometri de autostradă.

La un cost minim de 6 milioane euro pe kilometru valoarea totală a acestor proiecte s-ar ridica la 10 miliarde euro, din care UE ar trebui să asigure 85% adică 8-9 miliarde euro, cu mult peste toată alocarea bugetară pentru Transporturi din perioada 2007-2013 de 5 miliarde euro.

Asadar pe 2007-2013 am avut in total 5 miliarde si putem spera sa avem măcar tot atât și în 2014-2020. As pleca de la un optimist 5,5 miliarde.

In privinta Sibiu-Pitesti, eu cred ca pretul IPTANA din 2008 de 3 miliarde nu mai este de actualitate si costurile se vor situa sub 2 miliarde (18 milioane pe km). Daca de aici 25% este partea statului român (exproprieri + cei 15% participare) rezulta ca se vor folosi numai aici ca. 1,5 miliarde din fondul de coeziune. Cam tot atât va consuma închiderea CIV feroviar, poate chiar un pic mai mult, sa zicem 2 miliarde. Total finalizare CIV rutier + feroviar = 3,5 miliarde folosite din fondul de coeziune. (+ o participare a statului român de 1,2 miliarde, care in 7 ani înseamna ca. 170 milioane € pe an)

Mai ramân din fondul de coeziune ca. 2 miliarde. Daca vrem sa-i folosim pe toti la autostrazi, si mai adaugă și statul participarea sa de 25% (incl. exproprierile) atunci avem disponibili 2,5 miliarde. La un preț mediu de 7 milioane €/km rezulta ca. 350 km de autostrada cu relief variat. Eu as face asa, in ordine:
- Sebes - Turda 80km (conectează Clujul si ciotul actual din A3 la rețeaua de autostrăzi)
- Câmpia Turzii - Tg. Mures 60km (cerut de trafic)
- Ploiesti - Bacau 220 km (cerut de trafic si pentru o distribuire uniforma a dezvoltarii retelei)
TOTAL 360 km (dar cei din Ploiesti-Bacau sunt simpli si probabil ca va ramâne chiar o rezerva pentru alte proiecte mai mici)

PS. Am considerat centura Bacau si minitronsonul Gilau - Nadaselu deja realizate din bani de la buget.

[Ionut]

Multumesc vancouver pentru articol si analiza!
Am o singura intrebare: de ce crezi ca dupa actualizarea SF Sibiu-Pitesti se ieftineste?