Autostrăzi în România: discuții diverse

[carutasul]

eu aş plusa cu +50
Inainte de criză nu s-a pornit aproape nici un proiect finanţabil pe fonduri (s-au cele pornite au fost neglijate complet), deşi am avut bani suficienţi de "spart" pe Bechtel. Explicaţia logică e una singură, cei europeni sunt cu control, cei "suverani" fără...

[rio tinto]

Zonele de merge se fac dupa ureche. Atunci cand am vazut intersectia A1 cu A11 am stiut ca se merge dupa regula primul venit, primul servit. Racordul A1 cu cu DN7 Arad Vest se facea prin A11. Cand s-a continuat A1 pur si simplu au racordat-o la A11 chiar daca traffic flow e A1. A1 eastbound trebuie sa faca merge pe A11 chiar daca A11 nu ar trebui sa aiba right of way. La fel pentru westbound, A1 se desprinde din A11, unde A11 se termina intr-un giratoriu, insa, culmea are right of way.

La nodul Turda avem o situatie asemanatoare. Traffic flow va fi Gilau - Sebes dar avem o situatie de merge pentru acest coridor. Intrebarea mea e urmatoarea: este o regula in care orice merge trebuie sa fie din / spre dreapta? Un merge in cealalta parte e dificil si ar incurca soferii sa se asigure in oglinda din dreapta? Ce parere aveti sau ce stiti despre acst lucru? Prin SUA, am obs ca traficul dicteaza zonele de merge

[Europiu]

Cred ca standardul european e "merge from the right" (la cei care circula pe dreapta) pentru simplul motiv ca, cu cat te muti cu o banda mai la stanga, cu atat creste viteza pe acea banda. In State, unde este permisa depasirea prin dreapta pe Interstate (si limitele de viteza sunt, in general, mult mai mici ca in Europa), nu exista asa mari diferente de viteza intre banda intai si a treia-a patra, sa zicem.

[alecu26]

Da, intrarea și ieșirea din trafic e obligatoriu prin dreapta la autostrăzi conform TEM standard.   Evident exista și exceptti....de exemplu pe A2 cu A4.  Acces exclusiv prin dreapta ar duce la soluții oneroase.

[Europiu]

Bun, dar acolo A2 e inceput de autostrada, practic poti sa spui ca A4 "iese in A4" prin dreapta... . Sper ca ne referim la acelasi loc.

[alecu26]

Da, cred ca da. E cum zici tu...acolo incepe A2, sensul spre Bucuresti. Dar ca sa fie ca la carte, A4 trebuia sa ramana la interior...si A2 prin dreapta, bucla, pod peste A4...si dupa aia sa se lipeasca de A2. Sau poate trebuia mai multe poduri...inclusiv peste bretele.


harta

[Europiu]

ca sa fie ca la carte, A4 trebuia sa ramana la interior...si A2 prin dreapta, bucla, pod peste A4

Da, mai ales ca, venind dinspre sud, A2 e directia principala. Nu vreau sa ma gandesc cum arata A4 plina si cu zeci de camioane mutandu-se pe benzile din stanga la ore de varf.

[pentium10]

Cum câștigă asfaltatorii milioane din jonglerii inginerești

Modificări inexplicabile ale normativelor de proiectare permit asfaltatorilor să aibă profituri de zeci de milioane de euro la realizarea autostrăzilor. Un semnal de alarmă în acest sens a fost tras recent de șeful unui ONG dedicat infrastructurii rutiere din România.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România a modificat standarde de proiectare a autostrăzilor lăsând constructorilor mână liberă la adoptarea unor soluții tehnice care le aduc profituri de zeci de milioane de euro la construirea unei autostrăzi, fără a exista garanția că lucrarea în cauză este de calitate.

Este vorba de modificările aduse capitolului terasamente ale PD 162 2012 în 2015. Vechea prevedere, anume PD 162 din 2002, stabilea că înalțimea autostrăzii față de terenul înconjurător (ceea ce se numește înălțime a rambleului) trebuie să fie de 1,2-1,5 metri. Gheorghe Buruiană, consilier de proiectare al firmei Consitrans și șef de proiect înainte de 1990 la autostrada București-Pitești, spune că o autostradă trebuie să fie făcută la cel puțin 1,5 metri față de zonele învecinate pentru a se evita urcarea apei în corpul autostrăzii. În cazul autostrăzii București-Pitești, scăderea înălțimii terasamentului a fost cerută explicit de Nicolae Ceaușescu pentru a fi făcute economii. Aceasta a făcut ca autostrada să se scufunde în zona argiloasă a terenului pe care a fost construită iar consecințele le știm cu toții.

Însă nici un rambleu prea înalt nu este sigur. Cu fiecare metru in plus fundația autostrăzii riscă să fie dificil de compactat, riscă să se lase, avertizează Mihai Alexandru Crăciun, șef al unui ONG dedicat infrastructurii rutiere, respectiv "Construim România". El are un articol dedicat acestei teme, disponibil aici. "Un calcul simplu arată că dacă o tasare naturală de 3% la un rambleu înalt de 2m înseamnă doar 6cm – adică o denivelare total nesemnificativă – la un rambleu înalt de 6m aceeași tasare naturală de 3% înseamnă 18cm. Adică un ,,prag" în toată regula, cum i se spune popular, perfect capabil să arunce un vehicul afară din autostrada de pe rambleu. Adică exact genul de denivelări de care este plină toată puținătatea de autostrăzi din România, chiar și cele mai proaspăt inaugurate. Iar unul dintre motive este exact acesta: construcția de autostrăzi pe ramblee foarte înalte", spune el.

Standardul din 2002 limita la 1.2-1.5 metri înălțimea rambleului. "Pentru zonele de șes și albiile majore ale râurilor sau oriunde terenul are înclinări transversale mici, autostrada trebuuie să fie în ramblee cu înalțimea de 1.2-1,5 metri", cerea standardul 162.

Problema traversării autostrăzii

Realizarea autostrăzii la 1,5 metri deasupra terenului învecinat crează însă o problemă pentru constructori. Cea a traversării autostrăzii de către drumurile comunale, județene, etc. Uzual aceasta se face pe pasaje, structuri de artă realizate din beton oțel a căror construire este costisitoare. Un standard de cost din 2010 stabilea la 1.127 de euro pe fiecare metru pătrat, fără TVA, costul de construire. Adică un pasaj lung de 100 de metri lat de 10 metri va costa cel puțin 1,1 milioane euro.

O modificare bine venită

În 2015 în mod suprinzător, fără explicații, CNAIR începe modificarea PD 162. Însărcinată cu schimbarea standardului este chiar o firmă de proiectare, respectiv Primacons care, la fel cu alte firme de proiectare, lucrase îndeaproape cu firme de construcții drumuri. Prevederea referitoare la înălțimea rambleului este schimbată. În loc de 1,2-1,5 metri, PD 162 din august 2015 cere ca rambleul să aibă cel puțin 1,5 metri, până la 12 metri înălțime. Dacă este mai înalt rambleul trebuie completat cu o structură lungă de cel puțin 25 de metri, respectiv pasaj, viaduct etc., cere noul standard.

Noile prevederi devin mană cerească pentru asfaltatori. Acum pasajele scumpe peste autostradă pot fi evitate. În loc de structuri complicate de beton și oțel asfaltatorii încep să folosească pentru traversarea autostrăzii, așa numite tubosidere, niște tuburi imense de oțel strecurate prin terasamentul autostrăzii. Acestea au un diametru de aproximativ șase metri, astfel încât să asigure o înălțime de trecere de cinci metri pentru vehiculele care circulă pe drumuri publice, cum cere legislația.

O soluție îndoielnică

Soluția pare a fi însă una îndoielnică. O înălțime mare a rambleului, cerută de montarea unui tubosider transversal prin acesta, cerază posibilitatea apariției tasărilor în fundația autostrăzii. Consecința este fisurarea asfaltului și apariția craterelor, în condițiile în care grosimea stratului de terasament care separă partea superioară a tubosiderului de asfalt are o grosime în jurul a un metru. Cum pe autostradă circulă vehicule ce pot ajunge la 40 de tone este greu de crezut că stratul în cauză nu se deformează. Mihai Crăciun spune că la nouă din cele 17 pasaje de pe lotul 4 al autostrăzii Lugoj-Deva, firma constructoare a folosit astfel de "tunele artificiale".

"Pe lângă faptul că în sine construcția de ramblee este ieftină, în cazul A1 Lugoj – Deva Lot 4 cu rambleu înalt a permis UMB (firma constructoare – n.red.) să reducă semnificativ costul pasajele de traversare ale drumurilor comunale și județene intersectate de autostradă. În locul emblematicelor pasaje unde drumul secundar trece peste autostradă pe un pod de beton armat – în definitiv acesta este și simbolul internațional de autostradă – UMB a folosit la 9 dintre cele 17 pasaje ale drumurilor secundare de pe tronson, soluția mult mai ieftină de trecere a lor prin tunele artificiale prin terasamentul autostrăzii. Tunele care nu sunt din beton armat, ci sunt tuburi metalice gigant, folosite uzual la dimensiuni semnificativ mai mici ca ecoducte, pasaje pentru drumuri tehnologice sau scurgeri de apă. Așadar nu beton armat, ci tuburi de tablă, cu prețul înălțării autostrăzii la o cotă la care este o certitudine că autostrada se va denivela în doar câțiva ani de la inaugurare, dacă nu chiar câteva luni de la deschiderea traficului", susține el.

Soluția tubosiderelor nu este recomandată în acest caz. "Faptul că pe o lungime de peste 10 km din cei 22 km ai tronsonului, autostrada este urcată pe un rambleu (ridicătură artificială de pământ) înalt de 6m. Surprinzător pentru că în construcția de autostrăzi se recomandă evitarea rambleelor mai înalte de 3m. Motivul este unul extrem de simplu: indiferent de pământul cu care se realizează umplutura și indiferent de tratatementul de compactare, pământul așezat artificial nu va avea niciodată consistența pe care o capătă natural în timp", afirmă el.

nformația privind înalțimea rambleelor este confirmată de un inginer de drumuri din cadrul companiei. "Trebuie să fie nu mai mult de trei metri, așa scriu normele de proiectare", spune acesta.

Rambleul înalt înseamnă o încărcare suplimentară a straturilor inferioare și o creștere a riscului de alunecări. "Preferabil e să vii cu autostrada mai jos și să faci peste pasaj de trecere a drumului județean peste că acesta are doar două benzi, nu șase cât autostrada", afirmă el.

Există situații în care pot fi montate tubosidere. Acestea pot fi, spre exemplu, folosite fără probleme pe autostradă, astfel încât peste ele să poate fi amenajate zone de traversare a autostrăzii de către animalele sălbatice. Nu și la traversarea autostrăzilor de drumuri secundare.

"Tubosiderele nu prea să folosesc la asa ceva. S-a găsit o soluție care să îl ajute să economisească banii cu care a ofertat. Compania, dacă era, nu trebuia să îi accepte. Una e sa ai un tubosider de doi metri la un podeț (diametru; folosit pentru trecerea apelor dintr-o parte în alta – n.red.) și alta este să ai unul de șase metri, trebuie să ai mare încredere în el. La noi se mai schimbă (normele – n.red.), aceasta ca să permiți unora si altora să facă tâmpenii ", spune inginerul.

Chestionată, CNAIR nu a precizat joi cauzele pentru care a relaxat cerințele menționate prin normativele de proiectare și utilizările pentru care a autorizat folosirea tubosiderelor.

http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/cum-castiga-asfaltatorii-milioane-din-jonglerii-ingineresti-775354

[Vice33]

O alta stire despre Pestera de Lilieci de la Soimus:

http://adevarul.ro/locale/hunedoara/unde-liliecii-blocat-lucrarile-autostrada-angajatii-ministerului-i-au-cautat-pestera-avut-surprize-1_598c364c5ab6550cb8e42dd6/index.html

[vancouver]

Liliecii sunt de negasit .... 

Nici macar urmele fecalelor de lilieci nu sunt de gasit .... deci nu au fost acolo in ultima vreme ... 

si daca totusi ne luam dupa cei care au studiat pestera in 2014-2015, totusi, totusi, totusi ... traiau atunci 3 lilieci. Da trei. T R E I.


Nu are rost sa folosesc epitete, pentru ca as primi ban pentru injuraturi pentru a descrie acest popor de oameni care protejeaza mediul. Doar asa un mic extras: uifhsaiouhfiopxhjcvkjcniouhd sdh sdiuhskjh hhhhhhhhhhhhhchhhhh kkkgftgg grrrrrr rrrrrrrrrrr hhhhhttttttttttt mmmmmmmmmmmmmm

[TibiV]

Nici macar urmele fecalelor de lilieci nu sunt de gasit .... deci nu au fost acolo in ultima vreme ... 

Or fi fost niste lilieci foarte civilizati... Poate aveau hazna "in curtea pesterii"...

Daca intri in casa vecinului si nu gasesti fecale in sufragerie te gandesti ca este o casa parasita ?... 



PS
Trist este ca s-au pierdut niste ani  pentru ca nu controlat "cantitatea de guano, adică dejecţiile liliacului" acum doi ani..

[SkyPilot]

Nici macar urmele fecalelor de lilieci nu sunt de gasit .... deci nu au fost acolo in ultima vreme ...

Avem aici in articol care povesteste mai in detaliu:
http://glasul-hd.ro/ministerul-mediului-inspectat-pestera-cu-lilieci-unul-singur-iesit-fara-sa-fie-vazut-de-inspectori/
Remarcam echipamentul doamnei expert. E clar ca a intrat in multe pesteri si a vazut multi lilieci la viata ei daca a venit atat de "bine" pregatita!
E clar ca totul e facut in dorul lelii. Nu s-a gandit nimeni pana acum sa puna o camera simpla, de genul celor pe care le folosesc vanatorii, pentru monitorizare. Daca exista interes, verificarea s-ar fi facut cel mai simplu intr-o perioada mai friguroasa de iarna cand liliecii hiberneaza.

[cristi5]

Am vizitat recent o pestera care are stalactite, stalagmite si lilieci (pestera Șugău=Sugo in maghiara, langa Voslabeni, Harghita) si ghizii au spus ca liliecii nu stau in pestera vara. Poate confirma cineva?

Ca daca e asa, doamna asta probabil tot cu propaganda se ocupa. Fermitatea si usurinta cu care rezolva peste noapte o problema veche de cativa ani ma fac sa cred acelasi lucru. Dar poate cu "spate" politic se poate rezolva asa...

[SkyPilot]

Am vizitat recent o pestera care are stalactite, stalagmite si lilieci (pestera Șugău=Sugo in maghiara, langa Voslabeni, Harghita) si ghizii au spus ca liliecii nu stau in pestera vara. Poate confirma cineva?

Din experienta mea nu este adevarat. Am vazut lilieci in pesteri in Romania in toate lunile anului. Poate o fi fost vorba de o anumita specie. Sau poate ca este vorba de o pestera in care liliecii nu pot gasi un loc linistit (turisti, curenti de aer, curs de apa etc.)

[perfidus]

Iarna sunt permanent, pentru ca hiberneaza (in colonii) . Vara stau doar pe timp de zi, cand nu vaneaza,  si in numar mai mic pentru ca isi mai pot gasi si alte adaposturi. Urmele de guano sunt relevante si sunt semn clar de activitate dar numai la colonii mari. Daca sunt 10-20 nu o sa vezi prea multe urme, ca nu sunt vaci.