Autostrăzi în România: discuții diverse

[radutm]

Planificatorii ar putea gandi pe langa legatura directa cu Pitesti si un drum de legatura cu A1 undeva mai la sud de Pitesti, astfel incat sa se formeze un triunghi si sa se obtina o eficienta sporita pe ruta Craiova-Bucuresti.

[BoGDaN]

Pai banuiesc ca asta este planul standard: sa existe nod intre A1 si AX. Terminarea autostrazii sa se faca undeva in zona Pitesti Sud. Ar fi al doilea nod de autostrazi din RO dupa cel din Constanta.....

[schluppi]

Avem un nod de autostrada in constructie si langa Balint (in apropiere de Lugoj). Este vorba acolo despre un triunghi  (Autobahndreieck, cum se spune in Germania), nu incrucisare de doua autostrazi (Autobahnkreuz). Banuiesc ca si celelalte intersectii sunt tot triunghiuri.

[BoGDaN]

De dragul statisticii si ca sa tragem concluzii peste 4 ani sa vedem ce ne promite actualul guvern:

În ultimii 20 de ani România şi-a proiectat politicile publice în domeniul transporturilor atât în contratimp cu cele ale Uniunii Europene dar şi cu propriile interese pe termen lung. Una dintre problemele majore ale României, cu impact negativ semnificativ asupra stării economice și sociale a țării este absența unei rețele satisfăcătoare de transport rutier rapid (autostrăzi și drumuri expres). România are în acest moment puțin peste 500 de kilometri de autostradă în operare și aproximativ 250 de kilometri de autostradă în construcție. Cu toate acestea, există foarte multe tronsoane de drum național unde se remarcă valori extraordinare de trafic (de peste 11000 de vehicule pe zi), ceea ce reclamă existenţa unor autostrăzi sau drumuri expres

În privința rețelei de drumuri convenționale, se poate afirma că doar 35% din totalul de drumuri naționale și 15% din drumurile județene se află într-o stare bună sau foarte bună. Restul rețelei înregistrează probleme semnificative privind capacitatea portantă, planeitatea şi / sau starea lucrărilor de artă. În plus, anumite tronsoane de drum reabilitate sau modernizate în ultimii 20 de ani au suferit degradări importante din cauza lipsei întreținerii.

În ceea ce priveşte transportul pe calea ferată, sistemul feroviar din România a cunoscut în ultimele decenii o degradare accentuată cu implicaţii periculoase în siguranţa şi securitatea traficului susţinută de o subfinanţare cronică ceea ce a condus la efecte nocive şi greu de înlăturat. România evoluează încă în contratimp cu celelalte state membre UE, unde ponderea transportului auto scade, spre deosebire de ţara noastră în care aceasta creşte, fiind absolut necesară punerea în acord cu tendinţele şi obiectivele stabilite la nivelul UE

În transportul aerian România, deşi numărul de aterizări şi decolări este ridicat, valoric se înregistrează venituri mici deoarece majoritatea operatorilor sunt străini. 

Transportul maritim pe scurtă distanţă şi transportul fluvial pot contribui la descongestionarea unor infrastructuri rutiere sau feroviare. Aceste două moduri de transport  au rămas încă exploatate sub posibilităţi, atât din cauze transfrontaliere, cât şi din cauza stării infrastructurii portuare.

De asemenea, România nu are un operator de transport intermodal de anvergură internaţională, ceea ce semnifică, din nou, întârzierea aşezării ţării noastre în tendinţele transportului european.

Obiectivul general al strategiei în domeniul transporturilor îl reprezintă asigurarea infrastructurii şi serviciilor capabile să fie suportul activităţii economice şi sociale, pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii.
Pentru atingerea acestui obiectiv general şi a obiectivelor specifice din toate domeniile de transport, vor fi susţinute măsuri generale şi acţiuni obligatorii precum punctele intermodale naţionale, modernizarea infrastructurii de transport rutier şi feroviar, modernizarea aeroporturilor naţionale, respectiv a infrastructurii de transport naval, maritim şi fluvial.
Pentru finantarea lucrarilor, se vor folosi cu prioritate fonduri europene si fonduri extrabugetare.

INFRASTRUCTURA RUTIERĂ

Obiectiv general
Strategia privind infrastructura rutieră din România are în vedere preluarea eficientă a traficului, dezvoltarea regională echilibrată, eliminarea decalajelor, un sistem eficient de gestionare și întreținere a tuturor drumurilor naționale.

Obiectiv specific
Considerând construcția unei rețele eficiente de autostrăzi și drumuri expres ca fiind cea mai importantă prioritate în domeniul transporturilor pe termen scurt și mediu.

Măsuri
Plecând de la o prioritizare clară în construcţia de autostrăzi, strategia presupune construirea principalelor axe autostradale strategice ale României, astfel:
Finalizarea Autostrăzii Nădlac – Arad – Bucureşti pentru a lega România de Europa   (Coridorul IV)
Finalizarea Autostrăzii Transilvania
Realizarea Autostrăzii Bucureşti – Ploieşti – Braşov prin finalizarea tronsonului Braşov - Predeal - Comarnic
Demararea lucrărilor la Autostrada vest - est Târgu Mureş – Iaşi - Ungheni;
Realizarea Coridorului IX paneuropean - Autostrada Bucureşti – Ploieşti – Focşani – Bacău – Paşcani.
Demararea proiectului Autostrăzii de Sud  București – Alexandria – Craiova – Drobeta-Tr.Severin - Timișoara.
Finalizarea centurii Bucureşti la profil de autostradă (nord şi sud)   
În strânsă concordanţă cu strategia construcţiei de autostrăzi, vor fi realizate coridoare de legătură cu acestea prin intermediul drumurilor europene şi drumurilor expres analizate din perspectiva tipurilor de coridoare cu trafic intens, în concordanţă cu definirea polilor de dezvoltare şi aferente regiunilor de dezvoltare. Drumurile europene și drumurile expres vor reprezenta o alternativă, pe distanţe medii, la utilizarea autostrăzilor, pentru cei care nu doresc/nu pot plăti taxele de autostradă. Aceste drumuri vor face legătura între axele stradale și vor avea o geometrie care să permită transformarea lor ulterioară în autostrăzi, implicând costuri cât mai mici.
Șoselele de centură pentru orașele aflate pe viitoare coridoare autostradale sau de drum expres vor fi construite exclusiv în profil rutier rapid. Astfel, programul de construcţie a variantelor de ocolire va continua prin realizarea a 50 de variante de ocolire.
De asemenea va fi continuat programul de reabilitare a podurilor si pasajelor;
Pentru a reduce semnificativ durata și costul proiectelor de modernizare a drumurilor publice, precum și pentru a minimiza impactul asupra mediului înconjurător, va fi utilizată pe scară largă tehnologia de reciclare in situ a drumurilor.
Prin Programul Național de Reciclare in situ a Drumurilor (PNRD) guvernul va urmări aducerea până în 2016 în stare bună sau foarte bună a 75% din rețeaua de drumuri naționale și a 55% din rețeaua de drumuri județene. Ministerul Transporturilor va fi implicat activ în modernizarea drumurilor județene, acestea fiind preluate în administrarea sa pe perioada modernizării sau reabilitării.
Pentru a preveni degradarea șoselelor naționale reabilitate în anii '90 în cadrul Etapelor I – III de reabilitare a drumurilor naționale, în perioada 2013 – 2014 vor fi efectuate lucrări de reciclare in situ pe arterele cu cele mai sporite valori de trafic.
În privința balastierelor şi a carierelor de piatră pentru materii prime pentru a limita importul materialele de construcţii și încurajarea exploatării, în mod rațional, resurselor materiale, vor fi promovate programe naţionale de exploatare a resurselor naționale de către firmele românești.
Resursa financiară pentru autostrăzi trebuie să fie bazată pe atragerea finanţării private, prin promovarea Parteneriatului Public-Privat (PPP). Pe lângă implicarea pe scară largă a capitalului privat în construcţia de autostrăzi, pentru proiectele deja în execuţie sau în curs, finanţarea de la bugetul de stat va fi asigurată prioritar şi constant.
Asigurarea finanțării va fi garantată prin lege, care să prevadă alocarea financiară multianuală pentru investițiile în infrastructură.
Strategia de taxare a reţelei de autostrăzi va fi una unitară, concepută în aşa fel încât costul de utilizare a acesteia să fie optim. Taxarea autostrăzilor va fi realizată în sistem electronic (mai ieftin de implementat și de operat, și mai practic pentru utilizatori).
Se va realiza o restructurare de amploare a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, principalele criterii fiind separarea completă a activităţii de management de proiect de activitatea de întreţinere şi administrare a drumurilor, precum şi organizarea de companii de management de proiect independente, care vor putea rezolva rapid şi eficient problemele apărute în decursul execuţiei.
Reducerea numarului de accidente in traficul rutier prin reluarea Programului de eliminare a ,,punctelor negre" din trafic, cu prioritate pe DN 1, imbunatatirea si marirea capacitatii de control in trafic si introducerea de tehnologii noi de monitorizare a traficului.

[lucian252012]

Principalele proiecte de infrastructura ce urmeaza a fi incluse in cadrul director descris mai sus, pe domenii, sunt: 

Domeniul rutier
o    Autostrada Bucuresti-Ploiesti-Brasov (tronsonul Comarnic-Brasov).
o    Autostrada Sibiu - Pitesti
Domeniul feroviar
o    Linie de cale ferata de mare viteza pe Coridorul IV Pan-european (Arad - Timisoara - Caransebes - Drobeta Turnu Severin - Craiova - Calafat/Bucuresti)
o    Reabilitarea liniei de cale ferata de pe Coridorul IV Pan-european Brasov - Simeria
o    Reabilitarea liniei de cale ferata de pe Coridorul IV Pan-european Frontiera - Curtici - Simeria

Domeniul naval
o    Extinderea digului de larg in Portul Constanta
o    Canalul Dunare - Bucuresti (parteneriat public - privat).
o    Reabilitarea infrastructurii pe canalul Dunare - Marea Neagra

Domeniul informatii de interes public
o    Sistemul Informatic Integrat de Cadastru si Publicitate Imobiliara
o    Sistemul Informatic Integrat de Acces Electronic la Justitie

La capitolul transporturi, programul de guvernare mentioneaza si celelalte proiecte de autostrazi, precum:
Demararea lucrarilor la Autostrada vest - est Targu Mures - Iasi - Ungheni
Realizarea Coridorului IX paneuropean - Autostrada Bucuresti - Ploiesti - Focsani - Bacau - Pascani
Demararea proiectului Autostrazii de Sud Bucuresti - Alexandria - Craiova - Drobeta-Tr.Severin - Timisoara.
Finalizarea centurii Bucurestila profil de autostrada (nord si sud)   

[lucian252012]

prin tot textu confunda ramnicu valcea cu pitesti cred ca nu e nimeni nebun sa vrea autostrada 99% prin munti intre sibiu si valcea ........... oricat ai vrea pe acolo nu ai cum sa o faci

[Ionut]

Miza divizării CNADNR: cum se vor împărţi cei 2 mld. euro - banii de autostrăzi şi drumuri naţionale

Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine a fost autorizat de Guvern să ceară în Adunarea Generală a Acţionarilor a CNADNR divizarea societăţii în două noi companii naţionale, respectiv Compania Naţională de Autostrăzi şi Compania Naţională de Drumuri, potrivit Mediafax.

Compania Naţională de Autostrăzi va funcţiona sub autoritatea acestui nou departament, iar Compania Naţională de Drumuri Naţionale va fi organizată sub autoritatea Ministerului Transporturilor.

Modificarea privind Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) a fost decisă de Guvern prin ordonanţa de urgenţă care stabileşte noua configuraţie a Executivului.

De asemenea, Unitatea centrală pentru coordonarea parteneriatului public-privat va trece din subordinea Secretariatului General al Guvernului în cadrul acestui departament.

sursa: ZF

[ciprebbe]

Bilantul autostrazilor la final de an: 140 de km in 2012, 230 km posibili in 2013, risc de 0 km in 2014

[stelian222]

Eu zic , ca textul ala cu planuri de viitor este poveste. De unde bani? Cand am sa vad si eu incepute lucrarile de la Iasi pana la Tg. Frumos macar atunci o sa cred in autostrada aia. Iar cealalta bucata Bucuresti-Bacau-Pascani e de domeniul Sf-ului  De ce Pascani? de ce nu pana la Tg. Frumos sau Motca unde s-ar intersecta  cu Iasi-Tg Mures. Ce punct economic o fi si Pascaniul? 

[lucian252012]

Vă prezentăm mai jos termenele pentru finalizarea tronsoanelor de autostradă, aşa cum reies din datele CNADNR:

Coridorul IV pan-european

- Autostrada Nădlac-Arad lot 1 (22 km), trim. al II-lea 2013
- Autostrada Nădlac-Arad lot 2 (16,7 km) , trim. al II-lea 2013
- Autostrada Timişoara-Lugoj, lot 2 (25,6 km), trim. al II-lea 2013
- Autostrada Lugoj-Deva, lot 1 (27,6 km)  trim. al II-lea 2013
- Autostrada Lugoj-Deva, lot 2 (28,6 km)  trim. al II-lea 2014
- Autostrada Lugoj-Deva, lot 3 (21,14 km) trim. al II-lea 2014
- Autostrada Deva-Orăştie (32,5 km) trim. al IV-lea 2012. ( între Simeria şi Deva au fost inauguraţi 14,8 km la finele anului 2012. Rămân de inaugurat 17,7 km n.r.)

- Autostrada Orăştie-Sibiu lot 1,2,3,4 (82 km) trim. al II-lea 2013
- Autostrada Sibiu-Piteşti (116 km) trim. I 2017

Coridorul IX pan-european

- Autostrada Ploieşti-Buzău-Focşani (133 km) trim. al III-lea 2018

Autostrada Bucureşti-Braşov

- Autostrada Ploieşti-Comarnic (48,6 km) - trim. al II-lea 2017
- Autostrada Comarnic-Braşov (58 km) - trim. II-lea 2017

Autostrada de Centura Nord a Municipiului Bucureşti - trim. I 2017.

http://www.gandul.info/financiar/cand-ar-putea-lua-sfarsit-calvarul-circulatiei-bara-la-bara-de-pe-dn1-calendarul-inaugurarii-autostrazilor-pana-in-2018-10423534

[bogdymol]

Fara suparare, dar cum poti sa vi cu termene de genul 2017 - 2018 cand stim cu totii cum merge treaba la noi... Noi inca nu stim ce o sa inauguram in 2015 si 2016, dar venim deja si cu 2018... 

[stelian222]

 Si in afara de ce a scris Bogdymol(caruia ii dau dreptate), in 2016 exista sanse sa se schimbe actuala conducere politica sau daca nu se schimba sunt sanse mari ca altele sa fie alinatele, interesele si prioritatile.
Eu gasesc asemanari intre textele de mai sus si  ceea ce spunea tristul ala care a fost ministrul transporturilor, Orban. Si anume ca va face si va drege si va inaugura si va rezolva.

[iuli]

Deseara pe Antena 3 la "Vorbe Grele" va fi Victor Ponta si o tema va fi despre infrastructura rutiera. Chiar sunt curios daca se va aborda tema licitatiilor de pe A1 inca neatribuite.

[sebba]

Iuli, tu inca mai crezi ca vom auzi altceva in afara de balarii politice si electorale?

[iuli]

Macar auzim ceva. Prea multa liniste.