DN2S/DN22J Brăila-Jijila/Smârdan și pod suspendat peste Dunăre

[subway]

Bag seama ca v-a invatat cu ce se mananca curba lantisor!

Asta imi aminteste de subiectul pe care ni l-a dat prof. Mazilu la concursul Traian Lalescu pentru studentii fruntasi la rezistenta, care ne-a pus sa estimam ce se intampla cu tubajul unei instalatii de foraj supus la compresiune cu torsiune tinand cont de fiecarea cu terenul, noroc ca aveam o intelegere a modului de integrare a curbelor de eforturi pentru a obtine deplasarile/deformatiile, altfel nu as fi dibuit solutia in veci!

[hvm]

Nu prea le mai am, dar asa la un groso-modo undeva intre 1 si 1.5m?

Sau mai e si celalalt aspect. Cat de grosi sunt stalpii si cat de gros e cablul. ca atunci poate da cu minus. )

[subway]

Cred ca se referea strict la sageata cablului daca nu se pomenea nimic despre inaltimea stalpilor ci doar la distanta considerata fixa intre punctele de prindere. Cablul ala face <burta> chiar si daca ar avea cei 5cm suplimentari lipsa pentru ca se intinde! Pentru calculul asta e suficienta greutatea specifica si modulul de elasticitate al materialului.

[RaduC]

Nu-i nevoie Subway sa ma convingi pe mine. Mie mi-au ieșit pe nas proprietățile secțiunilor. Discutia până aici a atins la un moment dat argumentul ca ceva gol pe dinăuntru este mai rezistent decat ceva plin pe dinauntru, si eu am adus demonstratia, pe o sectiune circulara, ca nu e asa. Iar demonstrația este valabila si pentru alte tipuri de secțiuni.

Momentul de inerție, sau al doilea moment al ariei, este dependent de - adică este o funcție a - formei secțiunii si axei după care este calculat.
D-aia la secțiuni non-uniforme se calculează după axele x-x si y-y (y-y si z-z in normativele Eurocode)

Pentru colegi, e așa: o secțiune de tip I, cum sunt secțiunile grinzilor de beton puse pe podurile de autostrada, este mai rezistenta pusa in picioare decât culcat, chiar daca e confecționată dintr-un material ideal, la aplicarea aceleiași forte verticale.
Iar acest lucru este dat de parametrul I, pe care l-am folosit si mai sus pentru a demonstra de ce putem scoate relativ mult din miezul unei secțiuni uniforme fără a pierde foarte mult din rezistenta acesteia.

[subway]

Asa e, la sectiunea I rezistenta la incovoiere e adusa de talpi nu de inima. Inima contribuie esential la preluarea fortei taietoare ce se manifesta cu efect maxim fix in axa neutra. Sectiunea rectangulara o asimilezi cu sectiunea I doar ca are doua inimi in loc de una si are avantajul ca se comporta bine indiferent fata de care axa se manifesta incovoierea, pur si simplu se inverseaza rolurile dar raman tot doua laturi ca talpi si celelalte doua ca inimi. Discutia plin/gol privita doar prin prisma diametrului exterior e usor simplista si pierde din vedere alte aspecte esentiale. Modulul de inertie are semnificatie pentru rigiditate si deformatii, pentru eforturile din incovoiere relevant e modulul W de rezistenta care ia in consideratie si distanta de la axa neutra pana la fibra cea mai indepartata si deci cea mai solicitata. Mai ales la betonul armat e important acest gen de aspect pantru ca e un material compozit cu proprietati complet diferite la intindere comparativ cu compresiunea. La intindere conteaza armatura, la compresiune betonul.

[dorum]

Felicitari, hai ca nu suntem chiar toti ""forumisti""!!!
Va apreciez, o spune un IT-st pasionat, dar care scartaie la mecanica!!!

[TibiV]

"Avem doi stalpi, la o distanta de 100 de metri unul de altul. Intre ei intindem un cablu de 100, 01 metri (100 metri + 1 centimetru). Care va fi sageata maxima a cablului?..."

Raspuns: 60 de centimetri.

Pentru calculul asta e suficienta greutatea specifica si modulul de elasticitate al materialului.

Am uitat sa spun ca din start profesorul ne-a spus ca este un cablu inextensibil (evident ca in practica NU exista asa ceva, asa cum nu exista nici "gaze perfecte", nici "lichide incompresibile"...)
Sageata aia era calculata strict pe baza atractiei gravitationale, nu se lungea nici macar un milimetru datorita elasticitatii...

@RaduC,
am ales teava versus bara (de acelasi diametru) pentru ca este mai "intuitiv" pentru oricine...
Cred ca oricine a schimbat la un moment dat o teava prin casa. Cu profile au avut mai putini de-a face...

Desi la profilul I este iarasi de discutat...
Uitati-va pe filmarile cu utilaje de cale ferata: sinele se comporta ca niste macaroane pe stanga-dreapta, mai putin pe sus-jos...
(Este drept, ideea se pare ca a fost greu de inteles pentru ITB/RATB/STB, care a ingropat niste paralelipede in dalele OR pentru tramvaiele din Bucuresti...)

Iar majoritatea grinzilor de beton folosite la noi pe poduri/viaducte sunt "I". Nu si pe A3, unde Bechtel a ales "U".

Dar hai sa lasam discutia asta ca intram in detalii prea tehnice.

Sper doar ca esenta au inteles-o si colegii care nu sunt fanii matematicii si fizicii....

[subway]

Aha, deci era doar vorba de curba lantisor initiala pe care se aseaza cablul fara a merge mai departe, doar sa calculezi sageata functie de lungimea curbei si sa o potrivesti cu lungimea cablului. Daca porneai de la formula generala de calcul pentru curba lantisor tinand cont de alungire si tensiunea in cablu insemna sa te joci cu modulul de elasticitate de la zero la infinit, adica intre inelastic si perfect plastic!...pentru ca modelul simplificat trebuie sa se incadreze in modelul general mai amplu...
Modelul inelastic iti da sageata cea mai mica si e destul de departe de sageata reala.
Cred ca profesorul a vrut sa va atraga atentia ce inseamna o mica diferenta insignifianta de doar 5cm raportata la 100m...

[TibiV]

Cam asa...
In mod real (cablu extensibil, adica cel disponibil la producatori) sageata ajunge la peste 80 de centimetri...
Asta (cablul real, ca din ala "teoretic nu au...) este cel agatat de "Electricele" la toate lucrarile...

Si NU "te joci cu modulul de elasticitate de la zero la infinit" cand esti inginer... Ca nu foloseste nimeni plastilina la cabluri electrice.
ZERO este cazul teoretic.
Faci calculul cu modulul real (ca producatorul ti-l da in fisa produsului) si ajustezi in consecinta...
Deci nu or fi 0,6 metri, or fi 0,87 metri.... Asta este sageata pe care o iei in calcul cand calculezi inatltimea stalpilor pentru o relocare de LEA, sa nu agate basculantele de asfaltare cablul electric" (sau sa nu faca "scurt" cu ele)...

[subway]

Asa e pentru cablurile electrice de cupru in care n-ai dece sa bagi eforturi de preintindere ca la cablurile de otel (vezi prin comparatie modul de alcatuire al catenarelor cf). La scara evident mult mai mica seamana mai bine cu podul suspendat.
In ce priveste plasticitatea chiar si otelul sufera de o mica <curgere lenta> sub efort constant de lunga durata fie vorba intre noi!
Si nu uita ca la podul nostru vorbim de o deschidere considerabila de-a lungul careia efectele se cumuleaza, pe cm poate parea infim dar daca raportezi la km se cam schimba treaba.
De regula calculele simplificate se folosesc doar la predimensionari, dupa care se intra in analizele adevarate care despica firul in patru la puterea a patra...

[Raducu Popa]

https://www.youtube.com/watch?v=QACSPaPMXG0&ab_channel=ViorelEsanu

[dorum]

wow... nice!!

[subway]

Ca tot bateam noi campii vorbind despre norii grosi si ceata deasa de aici sau de la Golden Gate, ne-a servit dl Eseanu demonstratia practica...abia de se mai zareste motzul!
Mai circula ceva pe Dunare in conditiile astea?
Ma intreb cum naiba se mai coordoneaza macaragii cu legatorii de sarcina de la sol pe asemenea vreme...Doar prin radio sau WiFi in orb?...probabil.
Natura e totdeauna imprevizibila si-ti pune diverse piedici, e ca Baba Cloanta care arunca peste umar tot felul de piepteni blestemati in calea lui Fat Frumos calare pe un cal alb!

[tom_sawyer]

De pe harta CESTRIN:
S-AU APROBAT PROIECTELE TEHNICE DE EXECUTIE AFERENTE RELOCARILOR LINIILOR ELECTRICE SI TELECOMUNICATIILOR

[subway]

Fara alea nu vad cum ar fi putut sa faca propunerile si evaluarile de expropieri suplimentare pentru rezolvarea devierilor de retele. Oricum, mai bine mai tarziu decat niciodata.
Acum e drumul liber pentru inceperea efectiva a lucrarilor cu o singura conditie, CNAIR sa consemneze sumele cuvenite ca despagubire in contul proprietarilor pe baza actelor legale de posesiune a terenurilor sau imobilelor, moment in care se petrece si transferul de proprietate iar fostul proprietar nu mai e intrebat de sanatate decat daca e nemultumit de pretul rascumpararii, lucru ce se rezolva in tribunalele pentru cauze civile si nu priveste dreptul de proprietate, se limiteaza numai la bani. Daca respectivul castiga in justitie trebuie emis un HG corectiv care sa suplimenteze bugetul alocat pentru a rezolva definitiv situatia dar lucrarile isi vad de treaba lor in tot timpul asta.
Mai nashpa e daca respectivul ataca baza legala a expropierii...dar sunt rare cazurile de genul asta daca documentele justificative au fost intocmite cu suficienta minutiozitate si rigurozitate.
Asa din experientele trecutului mai nasol e cu UATurile locale ca astia pot sa bage strambe cat cuprinde fara sa poata sa-i pedepseasca nimeni pentru rele intentii nejustificate...dar are si guvernul instrumentele lui de <convingere> la indemana...si se rezuma tot la bani sau la alte organe de convingere specializate ale statului!
Ceea ce nu e deloc rau atata vreme cat nu-si folosesc in mod abuziv puterea in alte scopuri...