DN2S/DN22J Brăila-Jijila/Smârdan și pod suspendat peste Dunăre

Started by yetiman, April 18, 2017, 12:23:20 PM

Previous topic - Next topic

0 Members and 1 Guest are viewing this topic.

elphax

interesant, deci undeva "dupa" stalp, cablul se subtiaza, adica aprox 300 de fire din 9000 sunt doar putin mai lungi decat e segmentul de la blocul de ancorare pana sus in varful stalpului.
ideea este clara, cablul care atarna trebuie sa aiba raport optim de greutate/rezistenta, ca sa nu adauge si el la masa totala a partii de pod dintre cei 2 stalpi

danutzu_1069

Eu zic ca, chiar la șa se "subțiază". Oricum, toroanele in plus trebuie ancorate de varful pilonului, cumva asa cum sunt ancorate si in blocul de ancoraj...

hvm

totul se tine în blocul de ancoraj. acolo e cea mai mare forta.... cu cât adaugi mai mult pe mijloc, cu atât mai mari sunt forțele exercitate pe capete....
Pariuri: A3-UMB-5 alunecari>20m - 1000ron Ciprebbe - aici

icristian

Momentul fortei: Pe bratele secundare ai distanta mai mica decat pe cel central. -> forta mai mare pe bratele secundare

Ionut

^ Distanta mai scurta dintre piloni si blocurile de ancoraj => unghi mai "abrupt" facut de cablu pe piloni, deci apasare mai mare. :)

nicolaem

Sau reprezentarea grafica a rezultantei fortei, avand in vedere ca e necesara compensarea F1 =>
F2>F3



Cel putin asa era in fizica elementara, ca inginer constructor nu sunt.

paulmare

Quote from: Ionut on August 28, 2021, 02:43:19 PM
Apropo de fire/cabluri. Observati mai sus, in imaginea pusa de Radu, ca sunt mai multe toroane pe cele doua deschideri secundare. De ce? Hai sa vedem cine stie fizica elementara, ca eu n-am stiut, mi-au spus ieri constructorii. :)

PS: Daca imi aduc aminte bine cifra, sunt undeva la 30.000+ km de fire individuale. Se poate calcula cifra exacta.
Nu e chiar fizica elementara, la statica firelor (de exemplu la cablurile electrice) - cand nu ai tzurtzuri sau zapada singura tensiune (mecanica) in fir e cauzata de greutatea materialului, si acolo ai ceva formule cu lantisorul si cosinus hiperbolic, acuma cand firul in afara de greutatea proprie - care e foarte mica fata de tablier+convoiul de incarcare) trebuie sa le suporte si pe alea, in mod cert e macar un model matematic cu element finit, nu e chiar fizica elementara
Sau ma rog sunt eu depasit de vremurile moderne, cine stie ce ati invatat voi la scoala :) no offence

paulmare

:) nicolaem no offence F2 trebe sa fie tangenta la cablu, demult pe vremea mea nici nu citea mai departe si veneai la toamna

Ma rog zic eu asa  ca in bancul cu baba care il regreta pe Stalin si Armata Rosie, cand o viola fiecare soldat care trecea pe la ea prin sat si acuma dupa 50 de ani n-o mai baga nimeni in seama

danutzu_1069

Daca era @subway activ, ne "urechea" pe toti, si ne puneaa colț pe coji de nuca...

paulmare

In piloni trebuie sa fie doar forte verticale si cele orizontale sa se anuleze, asta e intr-adevar fizica elementara, cu hintul ingineresc ca betonul e practic incompresibil numai sa nu il flambezi - am mai povestit noi de asta cand cu dispozitivele de tensionat cablurile
De ce sunt cablurile mai subtiri deasupra senalului navigabil - asta e element finit si nu mai e fizica de clasa a ix-a 

alexV

Explicatia lui @nicolaem mi se pare satisfacatoare.

Pe desenul lui: porneste de la premisa ca forta F1 e de marime egala, si sens opus fortei -F1. Asa a si notat. E necesar ca F1 si -F1 sa se anuleze reciproc pt ca pe pilon sa ramana doar forte verticale transmise jos in fundatii, nu si forte orizontale ce ar putea rupe pilonul.

Mai departe e recompunerea fortelor, ca la fizica din liceu. Exact cum a desenat @nicolaem.
Directia fortei rezultante, atat in stanga cat si in dreapta pilonului, e data de tangentiala la cablul principal, in varful pilonului.

Fiindca deschiderea principala a podului e mai mare decat suma celor doua distante pilon - ancoraj, rezulta ca forta (tensiunea) din cablurile pilon-ancoraj e mai mare decat forta din cablul dintre piloni.

E interesant ca folosesc mai multe toroane pe laterale. Implica faptul ca au calculat cantitatea minima necesara de materiale astfel ca podul sa reziste conform cerintei, si se bazeaza pe acele calcule. Am auzit o anecdota ca in proiectarea romaneasca veche se faceau calcule asemanatoare, dar la final se inmultea cantitatea de material cu 2 sau 3 "ca sa fie sigur".

carutasul

Nu știu în practică, dar Gheorghe Buzdugan așa ne învăța la curs ( e drept eu nu am făcut construcții, dar probabil nu spunea la alții altfel: după ce calculezi, înmulțești cu zece, că nu vrei să moară oameni :) ) . Cum  Buzdugan era o somitate în domeniu... chiar dacă la curs apărea ca o glumiță, probabil că ceva e adevărat :)
Însă mai e o discuție, de exemplu asta țin minte că o spunea la un curs despre flambare ( sper că memoria mea mai funcționează, se întâmpla la sfârșitul anilor '80) unde calculele nu sunt chiar așa de exacte, pleacă de la niște ipoteze simplificatoare. În vremea noastră nu mai calculezi cu derivate, poți face o simulare mai complexă și obții un rezultat mai apropiat de realitate... Oricum o marjă tot trebuie să iei, pentru că nu poți controla complet structura materialului, mai are și el defecte...

fulger nc

Ptr ca distributia fortelor(greutatii) pe piloni sa fie relativ egala din orice directie.
Ptr ca pe mijloc , calea de rulare e mai mare , mai multa greutate.

nicolaem


Probiu

Din materialele media incarcate mai ales in topicul asta am remarcat ca mai toti muncitorii, respectiv echipamentele/utilajele apartin altor companii decat ale celor din asocierea Astaldi-IHI. Presupun ca in santier sunt o armata de subcontractori/prestatori care pun "osu' la treaba"... Are cineva o lista cu acesti subcontractori/prestatori? Sunt curios cam ce firme "duc greul" proiectului. Chiar cred ca ar trebui facuti cunoscuti... si cei care-si fac treaba, si cei care o "lalaie". Asa poate scoatem din "subteran" firmele serioase. Poate un topic dedicat n-ar fi rau...