DN2S/DN22J Brăila-Jijila/Smârdan și pod suspendat peste Dunăre

[florin74]

Pilonii sunt simetrici fata de senalul navigabil... Care nu este pe mijlocul fluviului. În zona aceea.

[Ionut]

Cu alte cuvinte, daca o nava/barja ar fi in deriva, s-ar opri in albia fluviului (ar da cu fundul de fundul apei, adica, mama ce termeni tehnici bag) pana cand ar ajunge la pilon. Daca asta era ingrijorarea.

[fulger nc]

 Dunarea e un fluviu "aluvionar".
Albia se modifica constant in functie de sedimentele aduse si anotimp.
Senalul navigabil ..cu toate ca nu e fix si e ajutat si prin dragare e mai mult pe partea Brailei , in zona aceea, mai in aval fiind si portul ptr combinat.
  Insulele si bancurile formate sunt temporare , din sedimente, nu reprezinta o baza stabila ptr fundatie( nici malurile nu prea sunt) ..si sa se construiasca un pilon acolo ar fi insemnat sa "se duca" cu fundatia si mai jos decat pe maluri si in final ar fi iesit mai scump.
  Daca nu ma insel senalul navigabil e mentinut in cote sa permita accesul navelor maritime.Cele fluviale au pescajul mai mic si sunt unele dotare cu sonar ptr a face maparea albiei.
  O barja la deriva nu cred sa puna probleme de a lovi pilonul , formarea curentilor o duce lent spre mal( se formeaza un fel de vartejuri) , accidental ..daca un impingator duce un convoi inspre pilon e posibil sa se apropie mai mult.
  A fost demult un accident la Galati , in dreptul comunei Pisica, un convoi de barje bulgaresc in conditii de ceata densa a lovit o nava de pasageri(a trecut peste aproape).Nava de pasageri s-a scufundat foarte rapid , practic undeva in vreo 2 min , au fost multi inecati , supravietuitori fiind doar vreo 20 din 200 si ceva pasageri , daca imi aduc bine aminte.

[kitsune]

Este vorba de "air draft" adică pescajul aerian. Acesta trebuie să fie maxim in zona șenalului navigabil. Așadar curbura punții podului trebuie aranjată în așa fel încât "vârful" curburii să fie chiar deasupra șenalului. Iar înălțimea acestuia trebuie să ia în calcul cota maximă a fluviului.
Altfel se întâmpla ca la Kerch, unde podul făcut de ruși a omorât traficul naval in marea Azov, că nu mai încap vapoarele mari (asta a fost intenționat).
Sau mai reprezentativ, podul de la Croați, de la Pelješac, unde bosniacii au încercat multi ani sa blocheze proiectul motivând că le restricționează accesul in zona golfului Neum. Până la urmă au ridicat proiectul podului de la 35 m la 55 m, ca să ajungă la un compromis, bine înțeles cu alte costuri.
In unele cazuri extreme, când podurile au fost deja construite, se folosesc nave cu catarge rabatabile, sau care se coboară hidraulic, cu coș la care se dă la o parte vârful, sau chiar în extremis, trecerea prin dreptul podului în viteză, pentru a micșora pescajul aerian (dacă e loc dedesubt, altfel...).

^^ accidentul e cel al navei Mogoșoaia, în '89

Pentru exemplificare, un coș rabatabil (nu mai știu de unde am poza, de la un comandant german, dar nu sunt sigur că era a lui sau nu, deci nu pot preciza sursa)








Powered by API/PUM imgur uploader

[fulger nc]

@kitsune.
  Banuiesc ca solutia cu pilonii pe mal si inalti e ca sa nu existe nici un fel de impediment de navigatie.
  Zona pana unde intra nave maritime , cu pescaj mare, cum spui tu ...si aerian si "pe dedesubt"(scuze , nu sunt de profesie , nu stiu termenul exact) se termina pe la Braila, nu e ca la Calafat ..unde nu au acces nave mari.
  Oricum nave din astea mari , cand le-am vazut trecand , trec mai aproape de malul dinspre Galati-Braila, pe partea asta sunt si porturile de marfuri.
  Pe partea dinspre Tulcea mai treceau convoaie de barje( banuiesc ca descarcate ..in anumite perioade ale anului) si nave de pasageri.
   Da , accidentul e al navei Mogosoaia.

[Ionut]

Nici nu stiu de ce nu mi-am dat seama ca avem si profesionisti pe naval printre noi. Multumesc pentru detalii!

[kitsune]

Păi, Dunărea este "maritimă" până la Brăila, apoi spre amonte nu mai e, din motive de pescaj. Adică este vorba de Sectorul Maritim al Dunării de Jos, de la km 175 și până la rada Sulina. Pescajul maxim este 7.01 m, nu găsesc totuși nimic despre pescajul maxim aerian. Probabil că regulamentul va trebui amendat.
Am mai avut discuția asta undeva pe forum, la un moment dat TibiV întrebase de șenalul navigabil și știu că găsisem atunci o hartă de navigație a Dunării. Dar cred că pe Google Earth la istoric se poate vedea bine șenalul in vremurile de secetă. Am să caut.
@Ionut, mulțumesc. Știi că nu mă dau in lături să popularizez și să explic domeniul ăsta și lucrurile care au tangență cu el. Și mai ales că puteți oricând întreba, voi încerca să explic pe înțelesul tuturor.
Chiar am și fost cu vaporul la Brăila, am încărcat acolo demult, țin minte că era o zonă specială de întoarcere, dar sincer, e așa mult de atunci, nu mai știu unde. Oricum, după ce se scufundase Rostock-ul, că am pe undeva o poză cu el (pe hârtie).

[subway]

Eu stiam ca sectorul Dunarii maritime se masoara in mile si doar Dunarea fluviala in km, amandoua incepand de la Sulina spre amonte.
Pana la urma cum e?
In limbaj podaresc spatiul de libera trecere de dedesubt se numeste simplu gabarit de navigatie si e reglementat de standardul specific romanesc ce tine cont de statutul Dunarii ca apa internationala de navigatie.
Asigurarea pescajului si balizajul e de competenta statelor riverane.
In ce priveste inaltimea de peste 30m e asigurata pe tot sectorul integral romanesc inclusiv la Cernavoda. Nu mai stiu exact cum e la Giurgiu.
V-am povestit ca are radacini istorice vechi de cand s-a infiintat Comisia Dunarii, n-are nicio treaba cu eventualele cruizere ci cu caicele otomane care trebuiau sa poata sa circule de la Ada Kaleh la Stambul fara sa incline steagul din virful catargului.

[kitsune]

Prezentele "Reguli speciale de navigatie" se aplica pe Dunarea de Jos de la Braila (km 175) la rada Sulina, si au fost întocmite de Administratia Fluviala a Dunarii de Jos - Galati, denumita în text "Administratie", în baza articolului 23 din "Conventia despre Regimul Navigatiei pe Dunare", încheiata la Belgrad la data de 18 august 1948 si "Dispozitiilor Fundamentale relative la navigatia pe Dunare" adoptate de Comisia Dunarii în anul 2010.

Citat din AFDJ, de acolo am luat "kilometrajul", linkul e in postarea mea de mai sus. Eu folosesc mile, da' am zis că aici e mai potrivit cum au scris ei, în km.

Tot pe site la AFDJ am găsit și hărțile, și linkul către software de citire a lor, plus update-uri. Văd că ei dau distanța de la Sulina la mila 47, apoi de la mila 47 la km 175.

https://www.afdj.ro/ro/harta-el-ro

[subway]

Deci nu m-a inselat memoria! 
Drept dovada de aceea se numeste comuna din Delta de pe bratul Sulina Mila 23 si nu km nu mai stiu cat!

Braila si podul nostru la ce mila ar fi?
P.S.
O intrebare de curiozitate, mai da Radio Romania la pranz cotele apelor Dunarii?

[kitsune]

Scuze, am fost ocupat cu descărcatul de hărți, caut și iți spun. Între timp am suprapus harta AFDJ peste Google Earth, să se vadă șenalul navigabil relativ la pilonii podului:





Powered by API/PUM imgur uploader

Cotele apelor Dunării este o emisiune care se difuzează în prezent de către postul Radio România Antena Satelor. Emisiunea s-a transmis zilnic timp de 50 de ani de către postul Radio România Actualităţi la ora 11:50, în limbile română, franceză şi rusă.
Consiliul Director al Societăţii Publice de Radiodifuziune a decis ca emisiunea să fie mutată pe un alt post al SRR, începând cu data de 6 ianuarie 2008.
Convenţia privind regimul navigaţiei pe Dunăre, semnată la Belgrad la 18 august 1948 a stat la baza unei recomandări făcute de Comisia Dunării, aceea ca Radio România Actualităţi să transmită zilnic nivelurile apelor în limbile română, franceză şi rusă.

Sursa

AFDJ are pagină specială https://www.afdj.ro/ro/cotele-dunarii

[carutasul]

acum vreo doi ani parcă s-a nimerit să dau peste "cotele apelor Dunării" ; neschimbată ...ca pe vremea când mergeam la școală după amiaza și porneam radioul pentru ora exactă Mă întreb dacă mai ajută cuiva, în afară de a declanșa nostalgii

[fulger nc]

https://www.facebook.com/237142870534618/posts/688974378684796/

[subway]

Copil fiind aveam ceva neamuri persoane in varsta raspandite pe malul Dunarii de la Turnu Magurele la Fetesti si-mi aduc aminte ca nu exista sa nu asculte zilnic cu maxima atentie cotele apelor Dunarii!
Si nu doar cotele din dreptul localitatii lor ci si cotele din amonte. Sa te fi ferit Dzeu sa bruiezi cele cateva minute, sigur incasai o scatoalca binemeritata!
In functie de cotele din amonte stiau perfect sa estimeze doar pe baza experientei lor daca si cand vine apa mare sau scazuta, cu cat si in cat timp fix in dreptul zonei in care locuiau.
Si cu o singura exceptie nu erau navigatori ci agricultori. Ingrijorarile lor cred ca au mai disparut dupa ce s-au facut indiguiri masive si s-au micsorat foarte mult suprafetele inundabile.

P.S.
Referitor la Braila nu sunt foarte sigur daca intra pe sectorul maritim sau doar Galatii...
Multumim mult pentru harta, acum cred ca situatia e mai clara pentru toata lumea!

[kitsune]

La Fetești Sat, ajungea apa până în piață, am prins-o odată chiar lângă gogoșerie (deci la câțiva metri de DN, aici).
În '70 au fost distruse multe sate în zona dintre Giurgeni și Vlădeni, ani de zile au rămas pe câmpurile alea ruinele bisericilor, că vatra satelor fusese arată de mult. Cota Dunării e un indicator important pentru riverani, știau cum să prezică viitura. Multă vreme se retransmitea emisiunea și la "difuzor", sistemul ăla de radioficare local.

Brăila este la km 170 conform datelor pe care le am, deci sectorul maritim ar fi un pic mai la amonte. Pe hărțile astea de la AFDJ nu sunt trecute distanțele, sau poate viewerul ăsta free nu vede layerul respectiv, nu știu. Dar e undeva o diferențiere și cred că aia e. Să trec pe calculator și fac un screenshot.

Cumva nu merge să le potrivesc exact, la zoom prea mare nu prea se mai nimeresc malurile (și harta ia malurile reale, pe satelit văd in funcție de cota apei), dar în principiu se vede limita șenalului, eu zic că acolo se încheie Dunărea maritimă.





Powered by API/PUM imgur uploader