În parcare

[dr4qul4]

portiune amplasata intre fostele aeroporturi militare de la Silistea-Gumesti si Boteni

[frunzaverde]

Harta asta mi se pare mai tare ca orice grinda uitata la Gilau sau alte "stifturi" care ii streseaza pe unii dintre noi...
In primul rand pentru ca Romania era intreaga, in al doilea rand pentru ca la vremea aia "codificarea" DN-urilor parea tare haotica...

Pai atunci, hai sa continuam cu harti vechi. Asta e o harta cu "starea drumurilor" si cu service-urile si benzinariile din Romania anului 1938:



1. Dungile cu albastru inchis sunt singurele drumuri interurbane asfaltate din perioada. Asfalt era, in toata Romania, doar pe :

- Giurgiu - Bucuresti - Brasov - Sibiu - Sebes - Alba Iulia - Cluj - Huedin (si lucrari pana la Bors)
- Ploiesti - Buzau
- Bucuresti - Oltenita
- Lucrari pe Bucuresti - Pitesti

Toate acestea erau drumuri cu latimea de 6-7 metri. In restul Romaniei drumurile erau pietruite ori de pamant. Casa Autonoma a Drumurilor de Stat / Directia Generala a Drumurilor (varianta interbelica a CNAIR) era la fel de ineficienta ca CNAIR. Constructorii (Strabag, Svenska Väg etc.) aveau probleme similare cu cei de-acum, de la autoritati indiferenta la cadastrare inexistenta.

Restul? Drumuri pietruite sau de pamant.

2. Cercurile albastre sunt benzinariile "Unirea". Existau doua lanturi mari de benzinarii in epoca - OSIN/Distributia si Unirea, asa ca va puteti da seama cam cat trafic auto exista dupa numarul si densitatea benzinariilor.

Autostrazile de pe vremea aia erau fix dungi pe harti - ca multe din cele de azi. La fel ca si azi, nu existau resurse materiale, resurse umane sau vointa politica pentru asa ceva. Diferenta era ca in anii '30 nevoia de autostrazi nu exista - Romania avea 40.000 masini in total in 1939, 1.2 masini/mia de locuitori; de aproape 20 de ori mai putine pe cap de locuitor ca in Germania si de aproape 200 de ori mai putine ca in SUA. La momentul respectiv o retea de drumuri 1+1 asfaltate ar fi fost arhi-suficienta.

Cred ca DN1 si (partial) DN2 sunt singurele neschimbate....

Da. DN1 si DN2 au fost drumurile selectate pentru asfaltare si modernizare in 1932, de asta au primit numerele astea, care s-au si pastrat la renumerotarea din perioada comunista (care s-a facut la sfarsitul anilor '50 si inceputul anilor '60).

[GrmmrNzi]

Romania avea 40.000 masini in total in 1939, 1.2 masini/cap de locuitor; de aproape 20 de ori mai putine pe cap de locuitor ca in Germania si de aproape 200 de ori mai putine ca in SUA.

Ai vrut să spui, desigur, "la mia de locuitori". Și mie-mi iese 2,2 (40.000/18.000.000)...

[thinker]

18 000 000 locuitori in Romania in 1939 ?
pune doar 8-9 milioane si sa vezi ca da calculul.... si asta cu republica Moldova de astazi, cea de peste Prut, cu cei din Ucraina de astazi, si cei din cele trei judete in Bulgaria de astazi.  Pe teritoriul actual al tarii erau undeva la 6 mil locuitori in 1939.
cresterea demografica puternica a fost in perioada 1950-1990 cand am avansat pana spre 23 mil.

[Harry]

Mai existau si benzinariile Cremin (posibil sa mai fi fost si altele, locale, inca ma documentez pe subiectul asta). Majoritatea benzinariilor erau la fel ca si masinile in marile orase si in statiunile principale. Desi intradevar nu erau asfaltate drumurile, la capitolul lucrari de arta stateam mult mult mai bien decat acum. Interesant e ca atunci drumul principal de acces catre litoral era actualul drum de Adamclisi. Drumul in sine era pavat cu piatra cubica de la un cap la altul. Arhitectural, benzinariile aratau senzational. Mai ales OSINurile, care erau cam peste tot in tara, inclusiv in localitati mici. Un alt aspect interesant e ca peste 70% din masinile din Romania de atunci erau made in USA.

Si cele 2 benzinarii OSIN din Sinaia:

[GrmmrNzi]

@thinker: https://ro.wikipedia.org/wiki/Recens%C4%83m%C3%A2ntul_din_1930

[JohannDB]

^^
"""""" Pe teritoriul actual al tarii erau undeva la 6 mil locuitori in 1939.""""""  Păiii, cam atâția eram prin 1899, la acest recensământ.........

https://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_demografic%C4%83_a_Rom%C3%A2niei
     Interesant de urmărit datele din acest "Istoric demografic".....     

[Europiu]

Pai atunci, hai sa continuam cu harti vechi. [...] din Romania anului 1938:

Asfalt era, in toata Romania, doar pe : [...]

Si cand te gandesti ca, in anii '30 se organiza Turul Cicilist al Romaniei, traseul urmand, in mare masura,
drumurile astea asfaltate.

[JohannDB]

Si cele 2 benzinarii OSIN din Sinaia:

   Benzinăria din imaginea de sus a supraviețuit se pare.... Reîncarnată azi într-un un "Petrom" aici la Sinaia, lângă casa de Cultură și are și un mic giratoriu la ora actuală....... Arhitectural, are mari modificări....

[thinker]

@GrmmrNzi
@JohannDB

Eu asa am invatat la istorie, adevart inainte de 1989 si imediat dupa. Poate wikipedia are dreptate. Sau poate nu.

Adica cu toata sfortarea comunista a crescut populatia in 50 de ani cu doar 4-5 mil? Sincer nu cred. 

Si intre 1912 -1930 a explodat populatia de la 7 mil la 18 mil in doar 18 ani?    vrednici stramosi, nu am ce zice

https://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_demografic%C4%83_a_Rom%C3%A2niei

Apoi intre 1930 pana in 1939 populatia a ramas constanta la 18 mil? 

[JohannDB]

Ei, uite un subiect pentru...săpături..... Poate găsim din mai multe surse informații congruente.... Să ne ducă spre ceva aproape de adevăr; și sunt mulți cei ce nici măcar nu și-au pus problema !!
   

[yetiman]

@thinker - ai uitat de ce sarbatorim 100 de ani in 2018 

In 1912 Romania era "mai mica" ... iar in 1930 era "mai mare".

Recensământul din 1930 a fost singurul care a avut loc în România Mare. Recensămintele din 1948, 1956, 1966, 1977, 1992 și 2002 au acoperit teritoriul de astăzi al României.

Harta din 1930.

[Ionut]

Presiunea infrastructurii rutiere din România: 6 milioane de maşini se bat pe 763 km de autostradă şi 34.900 km de drum modernizat pentru trafic greu. În Bucureşti numărul maşinilor a urcat la peste un milion, dintre care mai mult de jumătate sunt mai vechi de 10 ani

Traficul rutier pe cele mai importante rute, în special pe cele care traversează munţii Carpaţi între provinciile istorice a crescut semnificativ în ultimii ani, timp în care guvernul român nu a realizat nicio investiţie semnificativă pentru a reduce presiunea pe infrastructura rutieră. Singurele investiţii realizate au fost pe Valea Oltului, unde pe câţiva kilometri s-a extins drumul de la două la trei benzi. De partea cealaltă, pe Valea Prahovei, până acum s-au enunţat numai anunţuri şi intenţii.

Creşterea economică şi a salariilor s-a materializat în ultimii ani printr-o creştere puternică a parcului auto naţional. Per total, numărul maşinilor înmatriculate în România a ajuns la finalul anului trecut la aproape 6 milioane de unităţi, astfel încât densitatea maşinilor pe piaţa locală a ajuns la aproape 300 de maşini la mia de locuitori, fiind însă în continuare sub Bulgaria, care are 330 de maşini la mia de locuitori.

În Bucureşti numărul maşinilor a urcat la peste un milion, iar din acest total aproape 600.000 sunt maşini mai vechi de zece ani, acestea punând în pericol sănătatea locuitorilor şi siguranţa traficului.

La sfârşitul anului trecut, lungimea totală a autostrăzilor a fost de 763 de kilometri, în creştere cu 16 kilometri faţă de totalul din 2017, care fusese de 747 de kilometri, reiese din datele transmise miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

ZF

[Harry]

România devine, în urma unirii cu Basarabia, Bucovina, Transilvania
și Banat, o țară de mărime medie, populată la 1919 de 14,7 milioane
locuitori. Structura pe naționalități a populației celor patru provincii
era raportată la datele rezultate din recensămintele anterioare, aplicate
de administrațiile țaristă și austriacă în 1897 și 1910.

Recensământul din 29 decembrie 1930 oferă primele date oficiale
privind structura etnică a României în perioada interbelică. Cei 18
milioane locuitori erau împărțiți în 71,9% români și 28,1% minorități,
formate din 7,9% unguri, 4,1% germani, 4,0% evrei, 3,2% ruteni/ucraineni,
2,3% ruși, 2,0% bulgari și 1,0% turci – tătari.
Pe medii de locuire întrunite românii dețineau majoritatea absolută
în șapte provincii, cu o mențiune specială pentru Oltenia (97,5%) și
relativă în Dobrogea (44,2%) și Bucovina (44,5%) 50. Minoritățile
naționale trăiau în toate provinciile istorice, cu o pondere semnificativă
în Transilvania, Basarabia și Dobrogea.
Datele oficiale indică în Transilvania o dominație clară a românilor
(58,3%), urmați de maghiari (26,7%) și germani (9,7%). Basarabia
înregistra 57,91% români, 11,74% ruși și 10,51% ucraineni, ultimele
două minorități fiind rezultatul colonizărilor impuse de Imperiul Țarist.
Situația se repetă în Dobrogea, ce atinge 815.475 de persoane și
44,22% români, în timp ce bulgarii (23,06%) și turcii/tătarii (20,89%)
schimbă locurile între ei în relație cu 1918, datorită emigrației
musulmanilor spre Republica Turcia. Totuși, provincia rămâne cea mai
slab populată din România, cu procente de 4,49% la 1930 și 4,53% în
1936 din total, departe de Muntenia (22%) și Basarabia (15%) .
Procentele populației pe medii de locuire în România anului 1930
indică 77,78% în zona rurală și 22,2% în cea urbană. Românii erau
majoritari în mediul urban cu 58,6%, departe de evrei (13,6%), unguri
(11,2%) și germani (5,3%). La nivelul provinciilor, dețineau majoritatea
absolută în Oltenia (91,7%), Muntenia (82,3%), Moldova (70,8%) și
Dobrogea (52,3%) și peste 30% în restul țării.

Unitățile administrative dobrogene erau locuite de o populație
tânără, acoperind 67 % prin grupele de vârstă între 0 și 30 ani.
Importanța economică și politică a transformat Constanța în cel mai
bine populat județ la 1937 (281.483), o creștere de 12,39% și 11,2%
față de 1918 și 1930.

sursa:LIMONA RĂZVAN, POPULAȚIA DOBROGEI ÎN PERIOADA INTERBELICĂ, SEMĂNĂTORUL
Editura - online, August 2009, arhiva bib jud Tulcea

[TibiV]

Harry,
multumim.
Deci nu Wikipedia are "buba"...

Poate găsim din mai multe surse informații congruente.... Să ne ducă spre ceva aproape de adevăr; și sunt mulți cei ce nici măcar nu și-au pus problema !!

Cei care si-au pus problema demografica au gasit de mult timp raspunsul in manualele de istorie.
Acestea spun ca in primii 20 de ani ai secolului trecut Romania si-a "pierdut silueta", fiind supusa unui fenomen clar de "ingrasare".
Noroc insa cu "marea prietena" de la Rasarit (Uniunea Sovietica/Rusia, nu conteaza, istoric nu a existat nici o diferenta pentru Romania intre cele doua "institutii statale"...) care, dupa '45, a decis sa ne ajute sa "scapam" de "kilogramele in plus".
Iar, in actualul context geopolitic, vom ramane fix la "talia" actuala (recomandata "cu tarie" de Academia Medicala Ialta) pentru muuuuulta vreme de acum incolo...

Probabil si vecinii micuti de la est vor ramane doar vecini... (Evident, ma refer la ei care vorbesc o limba izbitor de asemanatoare cu a noastra... mi-a placut cand am decoperit ca, fara nici un efort, cunosc inca o limba straina...)

PS
Legat de harta lui frunzaverde...
Probabil fara acea "anomalie" de la granita de nord (adica invecinarea cu Cehoslovacia si Polonia) aurul polonez nu ar fi putut fi salvat in '39 de nemti (si mai ales de rusi...).

Si ca sa nu fiu total off-forum....
Trenul care a dus aurul polonez de la granita in portul Constanta a facut in 1939 cam 50% din timpul de care ar avea nevoie un tren de astazi (AD 2018) pe aceeasi ruta... Chiar daca trenul de astazi ar fi tot de "rang zero".