În parcare

[horatiu.cosma]

A avea DN-uri intregi la anumite structuri nu e fezabil. @Io, poti sa te uiti la harta tarii cu DN-urile colorate diferit, si o sa vezi ca nu se poate sa prinzi grupuri de DN-uri in regiuni diferite. Eventual ar iesi niste regiuni cu forma teritoriala extrem de ciudata, alungita, subtire etc. Si in acel caz am avea diferente intre regiuni, cum e acum intre judete. Nu ma incalzeste ca DN 75 e bun, si cand intru pe DN 1, acesta e dezastru. Mi se pare acelasi lucru ca DN 75 si DN 1 is grozave in Cluj si praf in Alba. E doar un exemplu ipotetic. Regionalizarea actuala in DRDP-uri si SDN-uri mi se pare ok. Implementarea masurilor de mentenanta a drumurilor e problema, nu neaparat structura. Pentru problema ridicata de tine, cu diferente notabile intre sectoare din judete diferite a aceluiasi drum, se poate adauga in regulament o clauza prin care SDN/DRDP-urile sa aiba o comunicare mult mai buna in cazul drumurilor ce le tranziteaza si sa aiba o politica comuna.

[horatiu.cosma]

CNADNR incepe sa ne faca publicitate. Articolul asta e pe FB-ul lor .

http://www.decatorevista.ro/oamenii-noi/

[Io]

Da, am gresit, regionalizarea aia nu-i buna fie si pentru ca ar complica lucrurile si ca ar costa mai mult. My bad

[vancouver]

"- ca. 500 de angajati in centrele regionale de coordonare, intre care o parte profesori la scolile de drumari din cadrul CNADNR (asa ceva nu exista acum, dar CNADNR trebuie sa pregateasca oameni in meseriile de care are nevoie in teren, de ex. cursuri postliceale de 2-3 ani, cursuri la care nu se cere diploma de bac, adica o oportunitate pentru cei care nu iau bacul)." Nu, chiar nu. Intr-un centru de coordonare nu ai nevoie de oameni care n-au luat Bac-ul, zau!

N-ai inteles ideea. Evident ca in centrul de coordonare nu au ce cauta oameni fara bac. Oamenii fara bac sunt cei 10.000 de angajati din CIC-uri: soferi, reparatori, drumari, astfaltatori, taietori de iarba, mecanici auto pentru reparatii utilaje si asa mai departe. ACESTIA trebuie insa sa faca o scoala. Ca sa stie specificul meseriei de drumar si nu sa puna asfalt dupa ureche pe un drum national sau pe o autostrada pe care se merge legal cu 130-140. Pentru asta in Germania la fiecare centru regional de drumuri exista scoli. Asadar la centrele de coordonare lucreaza oameni cu studii superioare, profesori si maistri, care-i instruiesc pe oamenii fara bac. Scoala de drumar poate fi de 2 sau 3 ani, functie de specializare. Evident, avantajul major al unei scoli "inside": PRACTICA SE FACE PE BUNE, pe teren. Minim 6 luni din cei 2-3 ani trebuie sa fie practica. In perioada de practica acestia primesc un salariu, dar evident f. mic - asa este peste tot un lume. Dar cu ocazia asta CNADNR beneficiaza de cateva sute de maine de lucru suplimentare, la pret f. mic.

[nirolf]

"- ca. 500 de angajati in centrele regionale de coordonare, intre care o parte profesori la scolile de drumari din cadrul CNADNR (asa ceva nu exista acum, dar CNADNR trebuie sa pregateasca oameni in meseriile de care are nevoie in teren, de ex. cursuri postliceale de 2-3 ani, cursuri la care nu se cere diploma de bac, adica o oportunitate pentru cei care nu iau bacul)."

Nu, chiar nu. Intr-un centru de coordonare nu ai nevoie de oameni care n-au luat Bac-ul, zau! Or fi ei bisnitari eficienti, unii, helas, ajunsi azi mari oameni de afaceri dar cred ca selectia de personal ar trebui facuta pe criterii mai valoroase. Numarul lor imi pare-a fi in regula, 12 pe judet cu toate functiile.

Îmi permit să intervin, aici cred că e vorba de o neînțelegere: oamenii fără BAC sunt pregătiți de acei profesori din centrul de coordonare dar lucrează în teren, deci fac parte din cei 10.000, nu din acești 500.

[adiarc]

Problema este ca gestionarea lucrarilor de catre stat este dezastruoasa.....mai bine desființăm total CNADNR si licitam totul.....nu mai vreau nici macar un sg om in CNADNR ....nu 6000 sau 60.000....înțelege odată ca sistemul NU FUNCȚIONEAZĂ IN ROMANIA .......au trecut 26 de ani si vedem rezultatele.....

Mentalitatea mea nu are nici o legătura cu ce e in media...fac 3-400 de km zilnic pe drumurile patriei si postez aproape zilnic despre starea jalnica a infrastructurii.......

DESFIINȚAȚI INTEGRAL CNADNR .....oricum nu avem deloc întreținere,deci si daca ne-ar lua câțiva ani sa facem o noua structura tot nu S-ar vedea nimic la capitolul întreținere.......la fel ca acum......

.....iar la capitolul construcție am încredința totul companiilor private(începând cu realizarea SF ) si mai prost de atat cu o medie de 20-30 km/an,n-are cum sa fie....dar cu siguranta poate fii mai bine

[vancouver]

Da, de acord adiarc cu inversunarea ta, dar rezolvarea unor probleme nu este asa de simpla precum crezi tu. Ceea ce propui tu este gresit si iti explic de ce.

Ca sa nu existe neintelegeri precizez ca sunt adeptul unei gandiri profund liberale (n-are legatura cu partidele "pro ciolan" de la noi care au in titlu cuvantul liberal). Liberal inseamna retragerea cvasi-totala a statului din orice activitate ECONOMICA - deci atentie, nu din orice activitate, ci doar din postul de agent economic. Daca statul se retrage, atunci este nevoie de mai putini angajati la stat, deci impozite mai mici. DAR inca o data atentie. Liberalismul nu inseamna desfiintarea statului. Mersul corect al vietii economice pur private este posibil numai in conditii de fair-play 100%, adica NIMENI NU FURA, nimeni nu inseala, toti actorii sunt corecti. Pentru a garanta acest lucru este nevoie de organele statului, organele de control. Statul mai are si alte roluri, cum ar fi educational, etc..

Se pune intrebarea:

UNDE SE TERMINA ACTIVITATEA ECONOMICA SI INCEPE ACTIVITATEA STATULUI?

De ex. constructia de cai ferate (linii) este o activitate economica normala? Sau intretinerea Dunarii pentru ca ea sa ramâna navigabila? Sau plantarea de panselute pe Bd. Unirii din Bucuresti?

Raspunsul meu este: ORICE ACTIVITATE ADUCATOARE DE PROFIT ESTE ECONOMICA NORMALA. Activitatile care nu pot aduce profit in mod direct trebuie sa ramana in sarcina statului. Si daca nu? Ei bine aici este marea problema.

Exista tari (Franta, Italia) care au transferat mediului privat intretinerea autostrazilor. Atentie: strict a autostrazilor, pentru ca numai acolo se poate aplica taxa pe km. Ce a rezultat de aici? O JECMANEALA INCREDIBILA. Pretul unei treceri pe autostrazile "concesionate" din Franta este mai mare decat pretul carburantului pe aceeasi portiune. Consecinta: f. putini utilizeaza autostrazile, acestea sunt cvasi - goale. Mai putin pe portiunile gratuite din jurul Parisului si a altor orase, care sunt blocate permanent. Acest lucru duce la cateva probleme:
1. Drumurile nationale franceze si italiene, paralele cu autostrazile, sunt in mare masura supraaglomerate, distruse de camioane. Necesita fonduri mari pentru intretinere, accidentele sunt multe, nervii la fel.
2. S-a produs o accentuata segregare sociala. Oamenii nu-si mai permit sa faca naveta catre localitati mai departate (precum in Germania) si nici macar sa se duca in week-end acasa, asa ca au abandonat casele "de la tara". La sate in Franta este multa saracie, cu exceptiile de rigoare desigur (zone turistice, fermieri, etc..)
3. Si mai grav, oamenii care nu mai fac naveta, fac tot posibilul sa gaseasca locuinte in orasele mari unde lucreaza. Asa au "prosperat" periferiile sarace, iar spre centru chiriile sunt la valori halucinante, pe care numai angajatii peste medie si le permit.

In Romania o taxare ca in Franta probabil nu ar fi posibila la inceput. Diferenta ar trebui platita ca subventie de catre stat. La drumuri nationale nu mai vorbim, firmele private care le-ar intretine ar trebui sa primeasca toti banii de la stat. Acest punct de contact STAT-PRIVAT ar fi o sursa neintrerupta de coruptie si chiar in lipsa coruptiei sumele care s-ar scurge pe aici ar fi fabuloase. De ex. sa presupunem varianta in care se fac contracte pe 5 ani. Firma castigatoare trebuie sa cumpere utilaje si sa angajeze oameni. Ce face cu utiljale dupa 5 ani? (iar inchirierea pe 5 ani nu intra in calcul, costul ar fi si mai mare) Dar cu oamenii? Ii da afara ca pe câini? Deci la un contract pe 5 ani din banii incasati trebuie achitate integral utilajele si platite despagubiri angajatilor. Asadar la fiecare 5 ani platim inca un rand de utilaje si bani de somaj / despagubiri pentru 5000-10000 de angajati. Este absurd.

Daca vrei, o forma asemanatoare de jecmanire a fost "locatia in gestiune" la hotelurile statului (o idee buna in teorie). Tot niste privati care s-au ocupat de intretinerea unor lucruri ale statului. Un dezastru pe termen lung. Cu deosebirea ca la drumuri acestea nu se pot privatiza de tot, asa cum s-a facut la hoteluri pana la urma.

Daca vrei alt mod in care poti vedea lucrurile: pe un anumit drum pot fi numite 3, 4 sau 5 firme sa faca intretinerea? NU! Bun, atunci activitate nu este CONCURENTIALA. Este de tip monopol. Pai ce facem, mutam monopolul statului la un privat? Daca nu are sabia concurentului deasupra capului, crezi ca privatii vor face treaba exceptionala? Nici vorba. Vor merge la mimita minima pentru a nu fi dati afara din contract. Totul va depinde de CONTROL. Cine-i va controla? Un om al statului. Risc permanent de spaga. Catastrofa! Eliminarea coruptiei presupune nu doar pedepse (ceea ce vedem acum cu DNA si DIICOT si este f. bine asa), dar mai inseamna si ELIMINAREA CONTACTELOR.


CONCLUZIE:

ACTIVITATE NEPROFITABILA = subventii de la stat sau taxe f. mari pe autostrazi, plus contact stat - privat la incheierea contractelor si plati.
ACTIVITATE NECONCURENTIALA = calitatea depinde nu de alegerea consumatorilor pentru marfa mai de calitate, ci de UN CONTROLOR DE STAT. Din nou contact stat-privat, izvor de coruptie.

Nu orice si oriunde se poate da in sarcina unor firme private. Nu este rezolvarea tuturor problemelor. Si hai sa presupunem ca o facem la drumuri. Dar ce facem la politisti sau la ANAF. Privatizam si politia si fiscul? Evident ca nu. Acolo trebuie gasite solutii ca acele institutii DE STAT sa functioneze ramânând la stat. Asa si la intretinerea infrastructurii rutiere. Sunt activitati care nu aduc beneficiu prin sine, beneficiul existentei drumurilor este la nivelul intregii societati. Trebuie gasite solutii ca aceasta activitate sa se desfasoare LA STAT in conditii bune.

Ca sa dau si un exemplu contrar: cu totul invers este la transport. CFR Marfa si CFR Calatori desfasoara activitati potential profitabile si concurentiale. Acestea TREBUIE PRIVATIZATE DE URGENTA. Doar CFR SA = constructia si intretinerea cailor ferate trebuie sa ramana la stat.

PS. Adiarc, citeste te rog ce am scris si incearca sa intelegi ideea mea. Am inteles ca mergi mult pe drumurile din tara si te-ai saturat. Dar iti spun ca si daca ai merge mult prin Franta sau Italia te-ai fi saturat de mult. Atat din pricina caliatatii mediocre in afara autostrazilor, cat si din pricina sumelor exorbitante cerute ca taxa de autostrada.

[bond]

vancouver, ca de obicei, o placere sa citesc (citim) argumentatia
discutia nu mi se pare a fi alb/negru, trebuie luate in considerare inclusiv chestiuni de specific national: de ce cand ma uit la harta EU majoritatea drumurilor toll-free sunt in benelux/DE/AU, si in general in hinterland-ul nemtilor,  iar cele cu plata sunt in sud?
adiarc are o atitudine "extremista" apropo de cnadnr din simplu motiv ca nu exista un model de succes pentru RO, doar de esec, cnadnr. chiar si cand nu a fost direct responsabila i se poate imputa lipsa unui rol pro-activ in materie de optimizare de legislatie si proceduri.
intrebarea e: ce e mai potrivit pentru RO? in situatia in care mobilitatea fortei de munca e la nivelu' la care e acum si n-o sa explodeze, nu e mai ok sa fie taxat traficul de tranzit, dupa model francez? ne permitem sa avem (eventual) o retea de autostrazi toll-free care sa fie mentinute de la buget de o companie de drumuri care si-a dovedit ineficienta?

[vancouver]

@bond, eu am expus deja argumentele de ce nu este bine ca-n Franta / Italia, nu are rost sa ma repet. Doar cateva idei pe marginea celor spuse de tine:
- Nici acum si nici in alte tari (nici macar in Germania, avem Maut la > 12t) autostrazile nu sunt toll-free. Exista sistem de plata tip vigneta, adica exista o taxa, dar relativ mica in comparatie cu taxa pe km din Franta / Italia. De remarcat: o singura traversare integrala a Frantei sau Italiei dus-intors (adica la peste 1000 km) costa cat abonamentul pe un an intreg in Austria. Sa mai remarcam ca in Austria ASFINAG-ul incaseaza asa de multi bani din Vigneta, incat nu are ce face cu ei si fac permanent planuri de imbunatatire a facilitatilor retelei de autostrazi. Iar in Germania din Maut se incaseaza mai multi bani decat se cheltuie anual cu intretinerea autostrazilor.
- Nici in Romania acum drumurile nu sunt toll-free.
- Faptul ca tarile din sud au sistem de concesiune privata si mai putin cele nordice, are legatura cu coruptia specifica sudului, acolo unde se cauta permanent solutii de sifonare a banului public si de profit din asa-zise afaceri, in realitate exclusivitati - sa fie clar, concesiunea nu este o afacere, firmele au exclusivitate, nu exista concurenta, nu exista piata, nu exista cerere / oferta, oferta fiind una singura. Asadar faptul ca tarile sudice au concesiune nu reprezinta un model pentru noi, decat daca aspiram sa fim in continuare la fel de corupti ca si ei. Modelul german / nordic este unul care elimina cele mai multe surse de coruptie din fasa, in sensul ca nu creeaza oportunitati.
- Intrebarea ta, daca "ne permitem" sa avem o retea toll-free este falsa. Intrebarea este doar daca ne permitem sa cheltuim de zeci de ori mai multi bani pe concesiuni. Doar nu iti imaginezi ca vei iesi mai ieftin cu firme private? (Vezi concesiunea Comarnic - Brasov, 8 miliarde in 26 de ani in loc de 1 miliard pt. constructie si sa zicem 1 miliard intretinere 26 de ani, dar tot e mult)
- In plus, daca autostrazile se pot concesiona, ce faci cu DN-urile? Si acolo vrei firme private. Asta chiar ca nu avem nicaieri in Europa. E clar ca daca facem asa ceva, atunci costurile vor sari enorm in aer, si tot de la buget trebuie sa vina banii. Deci, oricum ai lua-o, la modul serios, trebuie reforma si regandita schema macar pentru intretinerea drumurilor nationale. Deci tot trebuie facut ce spun eu. Iar daca va functiona pe DN, de ce n-ar functiona si pe A?
- Sa nu uitam ca eu am propus separarea activitatilor pe DN si A in 2 unitati distincte, supuse MT. Unitatea pentru A sa fie creata de la zero, cu oameni noi. Asta pentru a sparge lantul slabiciunilor de angajare pe PCR in cadrul CNADNR.

[AdrianB1]

Francezii au facut fix cea mai proasta varianta de privatizare cu autostrazile; in loc sa privatizeze intretinerea contra unor sume anuale licitate, au privatizat operarea si implicit taxarea. Cred ca au facut-o intentionat pentru ca la cat sunt de socialisti au acum apa la moara ca domeniile in care statul chiar e prost gestionar sa ramana la stat si sa inchida orice discutie pe tema asta dand ca exemplu autostrazile.

Lucrez in zona de outsourcing si stiu cat de rau poate face un contract de externalizare facut prost si care sunt beneficiile unuia facut bine. In intretinerea autostrazilor problema in Romania e ca institutiile gen CNADNR fiind politizate nu exista nici un fel de criterii de performanta sau responsabilitate; daca fiecare regionala ar avea obiective clare, masurabile si penalizari gen "ai o groapa pe autostrada - penalizare X puncte pe zi, ai un parapet rupt penalizare Y puncte pe zi, la Z puncte pe trimestru sau pe an toata regionala nu mai ia mariri de salariu 2 ani si la W puncte toti responsabilii, cu sefii regionalei in frunte, sunt dati afara" si masuratoarea sa se faca transparent si independent (gen departament complet separat si cu situatiile publice, actualizate zilnic pe site), atunci nu ar mai fi nici un fel de probleme, dar deocamdata ei se fac ca muncesc, sunt stat in stat si nimeni nu face nimic, din ce citim prin ziare productivitatea scade si salariile cresc, e jungla.

Si in jungla dupa o vreme nu mai intri cu politetea si planurile, intri cu pusca; cine crede ca in jungla intri cu vorba buna ori s-a uitat prea mult la filme proaste, ori e prost.

[vancouver]

Comunicat CNADNR

Au fost recepŃionate 100 de autofreze de curăŃat zăpada şi 7 vehicule
echipate pentru intervenŃii speciale pe timp de iarnă
POST/2015/3/2/013
La sfârşitul anului 2015, Compania NaŃională de Autostrăzi şi Drumuri NaŃionale din
România S.A. a recepŃionat 100 de autofreze de curăŃat zăpada şi 7 vehicule echipate pentru
intervenŃii speciale pe timp de iarnă achiziŃionate cu sprijin financiar de la Comisia Europeană
in cadrul proiectului ,,AchiziŃie autofreze de curăŃat zăpada şi vehicule echipate pentru
intervenŃii speciale pe timp de iarnă" finanŃat prin Programul OperaŃional Sectorial Transport
2007-2013.
Valoarea totală utilajelor recepŃionate este de 118.230.973,00 lei fără TVA.
ContribuŃia Comisiei Europene prin Fondul European de Dezvoltare Regională este de 85% din
valoarea utilajelor, restul sumei fiind asigurată de la Bugetul de Stat.
Prin achiziŃionarea acestor utilaje se urmăreşte îmbunătăŃirea capacităŃii CNADNR S.A.
de a acŃiona eficient pentru diminuarea efectelor generate de fenomene meteorologice
nefavorabile care conduc la blocarea, restricŃionarea sau îngreunarea traficului rutier pe
drumurile naŃionale, europene şi autostrăzi în vederea asigurării continuităŃii viabilităŃii reŃelei
de autostrăzi şi drumuri naŃionale pe timp de iarnă.
AchiziŃia utilajelor de deszăpezire şi vehiculelor echipate pentru intervenŃii speciale pe
timp de iarnă a fost realizata pentru deservirea celor 7 DirecŃii Regionale, care asigură
activitatea de administrare şi întreŃinere a întregii reŃele naŃionale de Drumuri Europene,
Drumuri NaŃionale şi Autostrăzi astfel:
− Lot 1 DRDP Bucureşti - 12 autofreze (capacitate medie);
− Lot 2 DRDP Craiova - 9 autofreze (capacitate medie);
− Lot 3 DRDP Timişoara - 7 autofreze (capacitate medie);
− Lot 4 DRDP Cluj - 8 autofreze (capacitate medie);
− Lot 5 DRDP Braşov - 5 autofreze (capacitate medie);
− Lot 6 DRDP Iaşi - 20 autofreze (capacitate medie);
− Lot 7 DRDP ConstanŃa - 8 autofreze (capacitate medie);
− Lot 8 DRDP Bucureşti - 11 autofreze (capacitate mare);
− Lot 9 DRDP Timişoara - 6 autofreze (capacitate mare);
− Lot 10 DRDP Braşov - 6 autofreze (capacitate mare);
− Lot 11 DRDP ConstanŃa - 8 autofreze (capacitate mare);
− Lot 12 DRDP 1-6 - 7 vehicule speciale.

Asta rezolva o parte din problemele ridicate mai sus. Acum CNADNR trebuie sa aleaga un numar de drumuri pe care se ocupe in regie proprie de deszapezire.

Exemplu A2. Excluzand situatia de ninsoare viscolita pe care este absurd sa se actioneze (ar trebui grupuri de 2-3 utilaje la fiecare 5 minute), intr-o situatie de ninsoare normala avem asa:
A2+A4 = ca. 220 km x 2 cai = 440 km de drum
timp succedare rezonabil: 10 minute
nr. utilaje la o trecere: 3
viteza de rulare minima: 60 km/h

60km in 60 minute => 6 grupuri a cate 3 utilaje pe fiecare 60 de km sau un grup la fiecare 10km.

440 km / 10 = 44 grupuri x 3 utilaje = 132 utilaje
rezerva pauza masa, alimentare, defecte: 20%
132 x 1,2 = 160 utilaje.

DRDP Constata + Bucuresti = 23 + 16 = 39 utilaje. 

Concluzie: toate utilajele DRDP Constanta si DRDP Bucuresti NU AJUNG NICI PE DEPARTE pentru A2+A4. Poate doar pentru A4 si A2 Bucuresti-Fundulea. Iar daca circula cu 30km/h in loc de 60km/h numarul necesar se dubleaza, ajungand la 320 de utilaje !!!


Bine, ca si contractele actuale prevad un numar ridicol de mic de utilaje la firmele private, ceva de genul 8 utilaje de la Bucuresti la Drajna... nici nu-i de mirare ca nu fac fata nici macar sa dea cu sare si nisip la o ploaie in jurul valorii de 0°C.

Este aceeasi poveste ca si la dimensionarea numarului de angajati ai CNADNR. Nimeni nu face calcule serioase, dar toata lumea este convinsa ca sunt prea multi si nu fac nimic. Cand de fapt sunt ridicol de putini si ridicol de putine utilaje si nu trebuie sa ne mire ca efectele sunt ridicole.

[horatiu.cosma]

Un video interesant cu reciclarea in situ.

http://www.videowow.ro/video/1683/uite-cu-ce-tehnologie-se-asfalteaza-strazile-drepte-si-line-ca-in-palma-in-italia-vei-ramane-cu-gura-cascata-cand-o-sa-observi-ca-nimic-nu-se-pierde-din-asfaltul-vechi-totul-se-refoloseste-pe-loc-la-cel-proaspat-/

[Allex]

^ Foarte frumos video, pacat ca nu are si subtitrare (engleza macar). Acel utilaj e foarte interesant, si chiar daca nu am inteles ce spunea naratorul, imaginile si animatiile sunt foarte detaliate si lamuritoare. Totusi, din cate am vazut, acel utilaj poate fi folosit doar pentru a reinnoi covorul asfaltic vechi.

Recent (oct-nov2015) s-a reciclat in situ strada Stefan cel Mare din Bacau, strada din placi de beton, iar procedura a fost putin diferita:
Intai s-au spart placile de beton si s-au incarcat in camioane (FOTO: bacau.net)


Camioanele au transportat bolovanii de mai sus catre organizarea de santier, unde au fost maruntiti si s-au adaugat celelalte ingrediente pentru a forma asfaltul nou. Pana la ajungerea camioanelor cu asfalt reciclat acest utilaj si-a facut de treaba (nu stiu exact ce face, dar parea piesa cheie in santier) (FOTO:desteptarea.ro):




Dupa ce terenul a fost pregatit s-au turnat cele doua straturi de asfalt (FOTO: zdbc.ro, desteptarea.ro):





In prezent asfaltul se este OK, se vede ca e reciclat, dar se simte ca unul nou. Ramane de vazut daca v-a face fata traficului si anotimpurilor.

[akacrys]

Stiti voi ceva ce nu stiu eu?  

[AdrianB1]

E in alta tara cu unitate de masura kilomărul (plural kilomerii), care este o mie de mere.