În parcare

[istvan78]

Dar cu șoferii care au plecat în ajun de cod portocaliu (şi nu pot spune că nu au ştiut, că slavă Domnului, toată mass-media a urlat cu două zile înainte că vine "sfârşitul lumii"...) iar apoi dădeau declaraţii din zăpadă "autorităţile nu fac nimic!" nu ştiu ce se poate face...

Pai cum ce? E simplu: legislatie si apoi AMENZI!
Legea sa spuna: "pe drumurile publice in afara localitatilor este interzisa circulatia auto cand e in vigoare un cod portocaliu de viscol". Si apoi cand suna la 112 ca-i inzapezit in camp, mergi, in recuperezi si-i lipesti o amenda pe frunte s-o plateasca in rate pana la vara. S-o tina minte.
Nu e nevoie sa scoti agentii de politie sa stea in viscol sa pazeasca sectoarele de drum inchise. Si sa mai si incaseze injuraturi de la toti desteptii care au iesit pe drum imdeiat cum au vazut ca incepe sa viscoleasca... Prin lege sa se inchida toate drumurile in afara localitatilor din aria si perioada afectata de viscol, si gata. Cine iese, o face pe cheltuiala proprie.

[c_alecs]

In plus, desi acest lucru nu s-a intamplat NICAIERI SI NICIODATA IN LUME, avem pretentia ca drumurile sa fie deschise si utilizabile pe orice vreme, inclusiv ninsoare viscolita. Pretentiile prostesti nasc monstri si ne transforma intr-o tara de isterici si fitosi, exact contrariul seriozitatii necesare pentru a progresa.

Foarte adevarat, Vancouver.

Io nu sunt de acord. Cred ca trebuie sa avem si "pretentiile prostesti", adica sa cerem mai mult si sa primim macar minimul, decentul. Eu nu consider ca acum primim din partea celor care deszapezesc minimul decent pentru care platim niste bani multi. Care sunt motivele pentru care zile bune/saptamani dupa ninsoare si viscol nu intervin si deszapezesc A/DN/DJ-urile si strazile din orase? Sunt avalanse in Bucuresti dupa o saptamana dupa viscol? De ce au primit amenzi de la primaria Bucuresti daca si-au facut treaba? Pe nedrept? De ce sustineti, unii, ca isi fac treaba?

[icristian]

Trebuie sa cerem exact ce avem nevoie si trebuie sa platim in functie de ceea ce cerem si de ceea ce primim. Nu e normal sa avem pretentii prostesti si nici sa platim la supra pret dezapezirea.
Vancouver zicea ca noi nu ar trebui sa avem pretentia de a iesi la drumuri lungi, in zone unde exista cod portocaliu de ninsoare si sa nu ramanem inzapeziti. Trebuie sa avem si noi o parte din raspundere.

[Io]

+1

La deszapezire platim servicii neefectuate. Pur si simplu nu a fost nevoie de ele. Ori n-a fost iarna (2013-14) ori drumurile pun probleme doar pe portiuni dar se face o contractare "generala". Nu e in regula asa. Caveat: n-am vazut vreun contract de deszapezire sa vad cum, cind si pentru ce se fac decontarile.
In rest, sintem cumva suma alegerilor noastre: daca risti sa conduci pe vreme grea in conditiile in care prognoza pe termen scurt (12h, si care are acuratete foarte mare, pe la 82%) iti spune ca va fi bai pe drumul pe care vrei sa-l parcurgi sint sanse sa ai necazuri, unele cu consecinte ultime.

Cred ca in orase (printre blocuri) chiar nu se poate face mare lucru, iti cureti in fata casei (sigur, uneori pur si simplu n-ai unde sa dai zapada decit in drum sau daca ai curte nu vad de ce nu o poti aduce inauntru). Am vazut pe-afara multe turbofreze mici 30-50cm cu care proprietarii isi curata ei zapada cit sa circule in jurul casei si pe trotuar. O idee buna in spatiile foarte aglomerate ale oraselor Romaniei.
Bucurestenii va aduceti aminte ploaia inghetata urmata de 40 cm de ninsoare din, parca 2011. Se circula in conditii grele pe "marile bulevarde" si transportul in comun mergea bine pentru conditiile date. Taximetristul a refuzat categoric sa ne duca din Romana catre Mosilor. Am mers pe jos si am vazut de ce: masinile parcate pe stinga si pe dreapta nu se vedeau, traficul se desfasura printr-un sant lat de-o masina cu peretii inalti de 1.5m de nu mai inalti. Asa era si pe Bd. Dacia si pe Eminescu. Opinez ca nu e mare lucru de facut la asa ceva. Saptamini bune dupa aceea gheata aceea era tot acolo pe unele masini, deseori e mai bine s-o lasi sa se topeasca, altfel iti zgirii rau masina sau indoi vreo tabla. Ca-ntr-adevar iarna nu-i ca vara

[c_alecs]

De ce dati exemple doar de situatii extreme? Ce a fost acum in Bucuresti a fost extrem? De ce nu se curata si strazile mai mici? Doar pe magheru se circula? Mai exista si alte strazi cu trafic destul de mare care au si acum zapada pe ele (nu vorbesc de aleile dintre blocuri).

Sunt pentru mine intreabari retorice. Nu cer socoteala de la voi. Insa mor de nervi cand aud ca nu se poate mai bine.

[ciprebbe]

^^
Exemplu:
Am 30 autospeciale contractate la deszapezire. Trebuie sa le tin la dispozitia CNADNR 24/7 . Nimeni nu face treaba asta gratuit. Nici un Patron de flota. Chiar daca ele stau exista un tarif de stationare.
Deci e perfect legal sa platim "servicii neefectuate".
La facturare apar pe pozitii distincte  orele de stationare si cele de operare, fiecare avand tariful stabilit prin contract.

[horatiu.cosma]

Eu cred ca cel mai avantajos pentru stat, din punct de vedere financiar, este deszapezirea prin mijloace proprii. Se pot achizitiona freze sau camioane la care se poate monta un plug care sa fie folosite la mentenanta drumurilor pe tot parcursul anului, iar in perioadele de viscol, utilizate in consecinta. Astfel, ar disparea costurile cu acele servicii neefectuate, sau in orice caz, s-ar situa la o valoare foarte mica. Dar atata timp cat firmele specializate pe astfel de servicii vor fi mana in mana cu CNADNR, CFR si li se va permite acest lucru, vor curge in continuare sume semnificative in contractele de deszapezire.

Vina e impartita in aceste situatii: Prima data, institutiile statului incheie contracte dubioase cu "regii zapezilor" (in materie de SF-uri si constructie de drumuri stim foarte bine despre astfel de contracte, deci toate sansele sa fie la fel si pentru deszapezire), cei implicati is iau partea, iar produsul final e de o calitate slaba(vezi Colectiv). Apoi avem presa care insista pe ideea ca drumurile blocate pe viscol sunt o anormalitate, o slaba mobilizare a responsabililor, un deranj intentionat adus contribuabililor. Oamenii nu respecta aceste reguli din diferite motive, iar accidentele inevitabile sunt aruncate tot in carca responsabilului de drum. In loc sa acceptam ca deszapezirea nu e eficienta pe viscol, ca un drum blocat in astfel de conditii e o decizie matura si ce urmareste siguranta participantilor, noi acuzam la foc automat. Nimeni nu lucreaza bine sub presiune continua, mai ales cand presiunea vine din toate colturile posibile. Eu sunt de acord sa fiu intelegator si sa ii laud, dar la schimb as vrea sa vad detaliile contractelor semnate cu firmele de deszapezire.

[AdrianB1]

Eu cred ca cel mai avantajos pentru stat, din punct de vedere financiar, este deszapezirea prin mijloace proprii. Se pot achizitiona freze sau camioane la care se poate monta un plug care sa fie folosite la mentenanta drumurilor pe tot parcursul anului, iar in perioadele de viscol, utilizate in consecinta. Astfel, ar disparea costurile cu acele servicii neefectuate, sau in orice caz, s-ar situa la o valoare foarte mica.

E o parere foarte ciudata: daca statul (cine naiba e statul ala? statul suntem noi) ar cumpara utilaje pe care le-ar tine la dispozitie, cu carburant si soferi, toata iarna in caz de deszapezire, ar costa la fel cum il costa si pe privat. De unde ar iesi costul mai mic la stat? Utilajul costa la fel, amortizarea la fel, soferii si carburantul la fel, singura diferenta e ca privatul vrea si un profit, dar ala e un procent mic din total, ca daca ar fi mare ar fi bataie pe deszapeziri si ar scadea preturile la licitatii.

[horatiu.cosma]

Statul = CNADNR, CFR si orice alta companie nationala care contracteaza servicii de deszapezire. Am insistat pe utilaje care sa poata fi folosite si in alte operatiuni decat cele de deszapezire. Ideea e ca intr-un contract cu o firma de specialitate, asa cum spunea si @cipribee, exista un pret platit de CNADNR(sau cine o fi) chiar daca iarna e blanda si utilajul nu va fi folosit deloc. Daca utilajul respectiv e cumparat de CNADNR, poate sta in garaj si nu va genera acelasi cost ca cel de mai sus. Ba chiar poate sa fie utilizat in caz de vreme buna la alte activitati, atat de necesare pe drumurile noastre: inlocuire parapeti, decolmatare rigole, tuns iarba, curatat copaci etc. Sunt sigur ca investitia reprezentata de achizitionarea utilajului s-ar estompa in 3-4 ani.

[vancouver]

Am spus-o de atatea ori: aceeasi firma care deszapezeste, trebuie sa curete rigolele vara, sa repare parapetele distruse, sa refaca marcajele in puncte critice, sa asfalteze mici portiuni deteriorate, sa curete locurile de parcare, sa tunda iarba etc.. Adica sa aibe de treaba tot anul si sa fie contracte flexibile, in care anumite activitati apar numai la solicitare, de ex. in urma unui accident rutier.

Si evident, dupa modelul german, directiile de drumuri pot avea utilaje proprii care sa faca pe o parte sau pe toata reteaua de drumuri. Nu e nevoie sa se faca neaparat contracte cu firme private. Orice contact privat-stat este asociat unui risc major de coruptie (valabil si in Germania). De aceea aceste contacte trebuie reduse la nivelul minim posibil.

[adiarc]

Suna bine

Dupa cum am mai spus nu sunt de acord cu un mega CNADNR cu zeci de mii de angajați,pt a face ei întreținerea......cei peste 6000 de angajați din prezent si-au arătat utilitatea pana peste cap...adica zero eficientă si zeci de mil de euro cheltuiți cu salarizarea lor sunt aruncați anual pe fereastra.

In schimb ideea ta cu un contract anual ( multianual ar încuraja monopolul si corupția,chiar daca ar fii mai simplu de făcut ),cu companii private pt întreținere pe tot timpul anului mi se pare o idee chiar buna.

[Io]

Da, Adiarc, ai dreptate. Hai sa vedem cum fac altii. Nu stiu, competentele mele in materie sint inexistente insa hai sa ne-apucam sa cautam. Sa vedem cum organizeaza francezii si nemtii asta, au un echivalent CNADNR si daca da cum e organizat, ce atributii are, ce personal, ce responsabilitati. Daca nu, ce institutii de stat si-sau private se achita de sarcinile de contractare/investitii, verificare, intretinere de infrastructura rutiera?
CNADNR in forma actuala si-a dovedit ineficienta cu asupra de masura. Sintem nemultumiti pe buna dreptate de compania asta care pare-a fi prost organizata, corupta, poate chiar supradimensionata. Va invit sa generam si sa schimbam date si idei, e si asta e rostul unui forum.

[vancouver]

Am mai postat despre modul de organizare din Germania. Rezulta in mod evident ca 6.000 de oameni in Romania nu sunt nici pe departe suficienti.

De altfel nu inteleg logica ta adiarc: 6.000 de angajati nu fac treaba suficienta, deci .... sa-i dam afara, sa facem mai putini. POFTIM ??

Bine stim de unde vine aceasta idiotenie: la televizor suntem zilnic bombardati de ideea foarte "inteligenta" ca oamenii de la stat stau degeaba si nu fac nimic - mai putin cand a fost vorba sa li se taie salariile acestor trantori, atunci toti au sarit in ajutorul lor si devenisera sarmanii oameni care muncesc din greu pe lefuri de mai nimic. Acum, ca salariile au revenit la normal sunt din nou trântori care nu fac nimic. Asta este toate "inteligenta" cu care ne pot servi televiziunile. Ca adevarul este undeva pe la mijloc, ca oamenii aceia chiar muncesc, dar deseori ineficient pentru ca nu au cu ce sau organizarea este deficitara - si cum anume se poate imbunatati situatia - despre toate astea nu ne vorbeste nimeni. Ca atare telespectatorii (majoritatea romanilor) sunt impartiti in 2 tabere antagonice. adiarc face parte din tabara care ii considera pe toti niste netrebnici si incapabili, de unde rezulta ca daca ar lucra "ca in Germania" 2.000 de oameni seriosi ar face mai mult decat cei 6.000 actuali. Si punct. Mai mult nu trebuie sa gandim, am gasit solutia.

Ori lucrurile nu au nici o legatura cu toate astea. Dimensionarea corecta a CNADNR se poate face doar prin calcule serioase. Eu nu am cum sa le fac, nu am suficiente date, dar am facut o varianta f. grosiera. Dupa parerea mea este nevoie asa:
- ca. 200 de CIC-uri x 40-60 de angajati = ca. 10.000 de angajati drumari
- ca. 2.000 de angajati in proiectare si pregatire contracte
- ca. 500 de angajati in centrele regionale de coordonare, intre care o parte profesori la scolile de drumari din cadrul CNADNR (asa ceva nu exista acum, dar CNADNR trebuie sa pregateasca oameni in meseriile de care are nevoie in teren, de ex. cursuri postliceale de 2-3 ani, cursuri la care nu se cere diploma de bac, adica o oportunitate pentru cei care nu iau bacul).
- ca. 500 de angajati la MT care sa supravegheze ce fac angajatii CNADNR
Ideal ar trebui impartiti in 2 structuri distincte (asta nu exista in Germania, dar consider ca ar fi mai bine), una pentru tot ce-i legat de autostrazi si una pentru DN. Ar aparea si o minima concurenta intre structuri si ar exista o evidenta mai clara a costurilor pentru noi.
TOTAL ca. 13.000 persoane. Poate ca si mai multi deocamdata, pana ne eficientizam, informatizam si dotam cu utilaje profi ca in Germania, adica 15.000 - 16.000 angajati.

Dar stiu ca nu intereseaza pe nimeni teoria mea, probabil ca se rade de mine: ia uite vine prostu ala din Germania sa ne dea lectii...

PS. Atentie, cu acest efectiv si cu utilaje coresp. se face si deszapezirea, nu mai este nevoie de contracte cu firme private si intregul circ din fiecare iarna. Deszapezirea evident NU se poate face pe viscol, drumurile se inchid si PUNCT, nu are nimeni bani sa arda gazul ca peste 5 min sa fie din nou totul alb, nu mai vorbim de punerea in pericol a vietii soferilor de utilaje trimisi pe o astfel de vreme.

[Io]

Sa-ncerc pe rind o critica care se vrea constructiva:

"- ca. 200 de CIC-uri x 40-60 de angajati = ca. 10.000 de angajati drumari". Pare in regula.
"- ca. 2.000 de angajati in proiectare si pregatire contracte". Facutul de contracte e ocupatia mea zilnica, numarul mi se pare prea mare. E o chestie si de mandat clar si personal, angajatul X ai contractele asta si asta, le duci pina la capat. Identifici probleme, cauti solutii impreuna cu partenerul contractual fara sa calci pe lege ca-mi aduci prejudicii mie, companiei si bugetului si-o sa chem Procuratura sa te-ntrebe. Si-o sa-i pun la dispozitie si inregistrarile SRI din sala unde negociezi tu. Nu e utopic ce spun, cel mai dificil lucru ar fi selectia de personal, sau mai corect spus gasirea de competente in materie. Bun, nu vine lumea "la stat" de inteles, nu vad de ce serviciul asta nu ar putea fi externalizat.
"- ca. 500 de angajati in centrele regionale de coordonare, intre care o parte profesori la scolile de drumari din cadrul CNADNR (asa ceva nu exista acum, dar CNADNR trebuie sa pregateasca oameni in meseriile de care are nevoie in teren, de ex. cursuri postliceale de 2-3 ani, cursuri la care nu se cere diploma de bac, adica o oportunitate pentru cei care nu iau bacul)." Nu, chiar nu. Intr-un centru de coordonare nu ai nevoie de oameni care n-au luat Bac-ul, zau! Or fi ei bisnitari eficienti, unii, helas, ajunsi azi mari oameni de afaceri dar cred ca selectia de personal ar trebui facuta pe criterii mai valoroase. Numarul lor imi pare-a fi in regula, 12 pe judet cu toate functiile.

"- ca. 500 de angajati la MT care sa supravegheze ce fac angajatii CNADNR". Aici cred ca e o problema din doua motive. Nr 1, nu-mi place deloc ideea ca un minister, oricare-ar fi, el sa supravegheze ceva, asta da birocratie vasta si coruptie la mica intelegere, ma vei ierta daca prezum coruptia si incompetenta la oricare minister, ca specialist privat n-as merge sa lucrez intr-un minister pentru ca m-as plafona repede si m-as ingropa profesional intr-o birocratie inepta si inerta, Nr 2, o astfel de structura ar fi mai degraba de competenta serviciilor de informatii. A, o autoritate de verificare si control intern dimpreuna cu un compartiment juridic solid (fie el externalizat) poate c-ar merge, nu stiu.

- "Ideal ar trebui impartiti in 2 structuri distincte (asta nu exista in Germania, dar consider ca ar fi mai bine), una pentru tot ce-i legat de autostrazi si una pentru DN. Ar aparea si o minima concurenta intre structuri si ar exista o evidenta mai clara a costurilor pentru noi." Ma-ntreb de ce nemtii nu au lucrurile astea separate. N-am raspuns dar imi propun sa caut.

Sa vedem ce spun si altii si poate-o dregem. Constructiv, da?

LE: ma-ntreb de n-ar fi mai bine sa fie organizat CNADNR regional si functional si nu judetean, eventual tinind cont de drumuri nu de impartirea pe judete? Dau exemplu un drum pe care l-am batut fie cu masina fie cu schiurile ani de zile, DN 75 intre Arieseni si Lunca/Bihor. Dintotdeauna partea de Alba (adica pina mai jos de Pasul Vartop, cam pina pe unde porneste traseul catre Groapa Ruginoasa s-a ingrijit drumul bine vara-iarna. Si azi (ma rog, in octombrie am trecut ultima oara pe-acolo, lumea zice c-as fi un bun cunoscator al zonei, o bat de 40 de ani, diferenta de intretinere si de asfaltare e uriasa intre cele doua judete, asfaltul e bunicel pe partea de Alba si cel mult acceptabil pe partea de Bihor. Pot furniza o explicatie insa asta, explicatia, nu rezolva problema si vreau sa cred ca nu sintem in Cismigiu aici, Cismigiu, locul unde exista explicatii pentru absolut toate problemele lumii dar nu exista nici o solutie afara de lamentare...).  Adica DN 75 (si altele ca el) sa fie la o singura structura CNADNR pina la intersectia din Lunca cu DN 76 care ar fi, sa spunem in grija unei alte regionale, Crisana, sa-i spunem si care ar avea in administrare drumurile regiunii Tarii Crisurilor. Doar un gind la care-ar fi de sapat.

[TibiV]

Asta cu DN la o singură structură e OK pentru DN-urile "locale" ...
Merge cu DN5, DN4 şi (deşi cam forţat) cu DN3...
Dar cui dai DN 1,2, 5, 6 şi 7 ?
Nu poate structura din Muntenia (nu am zis neapărat Bucureşti) să răspundă pentru secţiunile din Banat, Crişana sau Bucovina...