În parcare

[gruiarew]

Și la mine în sat când s-a asfaltat au ieșit oamenii în stradă că era cilindrul pe vibrații și se scuturau casele cu tot. Dar au înțeles băieții că nu e ok, că dărâmă casele oamenilor, au scos aparatul de pe vibrații, le-au plimbat mai mult prin sat și a ieșit bine până la urmă.

Aici chiar nu înțeleg cum dracu poți fii atât de obtuz încăt să-i faci ditamai zidul omului în fața casei, că "așa scrie la proiect".

[vancouver]

https://revistapresei.hotnews.ro/stiri-radio_tv-24321426-fritz-noul-primar-timisoarei-scoate-din-sarite-vorba-faci-faci-nu-sunt-spion.htm

Dominic Samuel Fritz, noul primar al Timișoarei, spune la Digi 24 că cel mai mult l-a enervat în România expresia "ce să-i faci?!, n-ai ce să-i faci" și tocmai de aceea a avut slogan de campanie cu "Ai ce să faci!".

Pun articolul asta aici numai pentru aceasta fraza. Pentru ca este exact ce ma enerveaza si pe mine aici pe forum (nu mai vorbesc pe la ministere sau prin Romania in general). Acest "nu se poate pentru ca". BA SE POATE.

Nu se poate sa facem autostrada xx ca n-avem bani. Nu se poate merge cu 160 pe calea ferata ca aia si cu ailalta. Nu poti sa bagi tren direct Bucuresti - Brasov si cadentat la o ora. Nu poti sa bagi tren de la gara Baneasa la aeroport pentru ca.  Nu se poate sa modificam nodul A1 / A6 ca nu ne lasa Uniunea Europeana, ca s-a platit deja etc...

BA SE POATE.

[JohannDB]

  Apropo de R.K. -uri la străzi, cu refacerea la nivelul inițial....... Singurul loc, pe care-l cunosc și străbătut des la acea vreme la nivel de oraș, din țară, unde s-a săpat, s-a refăcut fundația drumului și apoi s-a terminat la aceeași cotă, a fost la Oradea pe Calea Clujului, de la intersecția cu "Metro"/ Str Ogorului la str. Dragoș Vodă, acum vreo 8 -10 ani.... Poate-or mai fi, dar nu le-am văzut; ce am mai văzut au fost înălțări și supraînălțări ce i-au adus pe oameni la disperare prin crunta bătaie de joc la adresa "riveranilor"...

[frunzaverde]

@vancouver:
Nu, nu se pot anumite lucruri din ratiuni pur tehnice - de exemplu nu, nu poti sa scoti viteze comerciale de 135 km/h pe o linie cu viteza maxima 160 km/h si restrictii de 50, 65, 70 si 80 km/h, si trafic mixt de calatori si marfa. Nu poti in Romania, nu poti in Suedia, nu poti in Germania, nu poti in Franta. Nu, nu poti sa bagi tren de la Gara Baneasa la Aeroport, pentru ca deja linia spre aeroport permite de-abia cu chiu cu vai ~1.5 trenuri pe ora, pentru ca a fost construita in regim simplu diesel. Si singurul racord Baneasa - Pajura e plin cu marfa esentiala.

Nu se pot alte lucruri din ratiuni comerciale - da, s-ar putea baga trenuri Bucuresti - Brasov la o ora, fara oprire, dar ar insemna sa existe doar cateva trenuri pe zi care sa opreasca in Sinaia, Azuga, Busteni si Predeal; castigul ar fi minuscul - de maximum 10 minute, pierderea ar fi uriasa - izolarea unor destinatii pentru care trenul are cota de piata serioasa.

Se pot promite. In mod populist. Exemple recente: uite-aici o solutie la 10 minute pentru Gara de Nord - Otopeni - cand autorul articolului stie prea bine, sau ar trebui sa stie, ca solutia lui ar bloca Gara de Nord permanent, la nivelul la care nu s-ar putea face nici o alta expediere sau primire de trenuri. Alte exemple recente: nu ne trebuie autostrada pe Valea Prahovei pentru ca putem pune trenuri la 15 minute dinspre Valea Prahovei spre Bucuresti (cand nu incap atatea trase decat daca scoti toata marfa si o parte importanta din trenurile Bucuresti - Moldova, sau mai construiesti doua fire...). Inainte de asta a fost interminabila discutie cu Bucuresti - Constanta intr-o ora jumatate sau o ora patru zeci (realitate, bineinteles, 2h). Inainte de asta a fost Bucuresti - Ploiesti in 30 de minute si tot asa.

Si autoritatile romane sunt excelente la treaba asta: de la Disneyland (transparent) si autostrada "de dig" Braila - Galati la autostrada suspendata (de tot) a Bucurestiului la calea ferata de mare viteza Bucuresti - Budapesta la (daca tineti minte) proiectul din anii '90 "Bucuresti 2000" cu zgarie-nori de "60-100 de etaje". Proiecte fantasmagorice, imposibil de finantat si imposibil de construit. Nu s-a facut nimic, desigur.

Nu zice nimeni ca nu se pot face proiecte mari - dar trebuie sa aiba sens, si trebuie sa fim clari si realisti ce pot aduce si ce nu pot aduce...

[hvm]

sper sa nu fie considerat Off-topic, dar am citit comentariul lui @alin2pas si mi-am amintit o intamplare tot din SUA acu vreo 10-11 ani care pe mine la perioada respectiva m-a uimit. E putin spus uimit, am ramas marcat tinand cont ca in aceeasi perioada la mine in sat "reabilitarea" unui singur km de asfalt a durat aproximativ 2-3 luni din momentul in care au inceput sa "lucreze" pana cand au terminat (si sa nu va inchipuiti ca s-a scos tot, ci doar s-au ridicat capacele de canal din 50 in 50 de metri pentru reteaua de apa menajera si apoi au turnat asfalt peste.

Revenind la reabilitarea autostrazii din USA. S-a refacut in totalitate bucata aceasta de autostrada. Si cand spun in totalitate ma refer la faptul ca pe 2x2 cu banda de urgenta s-a scos asfalt (din am vazut eu cand deja era scot complet parea sa fi fost gros de vreo 25-30cm), o placa cam la fel de groasa de ciment 25-30cm sub asfalt (nu stiu daca au scos ceva si sub ciment sau nu) si apoi au pus totul la loc in..... (tineti-va bine)....... 9 zile.

Au inceput lucrarile intr-o vineri seara undeva intre 9 si 12 (la 9 am mers spre cinematograf pe autostrada iar la intoarcere era inchis) pana urmatoarea duminica undeva pe la ora 11 (la intoarcerea de la acelasi mall cu cinematograful am vazut ca se circula si am intrat si eu pe autostraza).

Aceasta e una din cele mai aglomerate autostrazi din Chicago si in acea saptamana traficul a fost infernal in zonele adiacente (pe unde s-a mutat tot), si majoritatea angajatilor de la clientul la care eram in vizita se plangeau de faptul ca o sa dureze prea mult. Problema lor era ca se lucra sustinut doar in intervalul 6:00 la 22:00 in doua schimburi (noaptea se lucra la cam 20% din capacitate din ce spuneau ei) si in felul acesta se irosea timp pretios care ar fi permis redarea in folosinta mai repede.

Am mai trecut inca o data prin zona respectiva duminica noaptea (pe strada care trece oblic peste autostrada din NV catre SE) cand deja era scos tot asfaltul si majoritatea placii de ciment. In timpul saptamanii nu am mai trecut asa ca nu stiu care era mobilizarea in timpul zilei, dar mobilizarea de duminica seara pe la 23:45 era mult peste tot ce am vazut eu in Romania.



Dupa atatia ani, inca nu imi pot explica cum, la noi, nu se poate impune un ritm mai alert al lucrarilor prin niste contracte mai bine facuta si cu niste amenzi mai consistenta in cazul in care se depaseste termenul din autorizatia de constructie si se amana "nejustificat" totul? Stiu s-a mai discutat de multe ori din ce am vazut pe forum si o sa spuneti ca amenzi/penalitati mai mari o sa creasca costul de licitatei, nu o sa se mai inscrie nimeni. Eu nu cred asta. Eu cred ca asa o sa stie si pizzeriile si actorii ca e mai economic/profitabil sa termine repede decat sa frece menta sau busuiocul.

Intrebarea mea nu cauta un raspuns, e mai mult retorica, marea majoritate stim deja raspunsul de mult timp. E un fel de: noi ne facem ca muncim, voi va faceti sa ne impingeti de la spate (ma refer la antreprenori si CNAIR), atat timp cat banii curg in directia noastra nu avem motiv sa facem altfel. Intradevar se pare ca anul acesta s-a schimbat ceva si CNAIR pare sa isi fi schimbat putin mentalitatea, ceea ce a dus la accelerarea multor proiecte, dar sa speram ca "rezista" acest stil de lucru, fiindca desi sunt multe proiecte care au fost deblocate si multe SF-uri lansate, e putin probabil ca o sa fie atacate asa de multe la executie tinand cont ca bugetul pe urmatorii ani o sa fie limitat. Si la complexitarea multora mi se pare ca o durata de 24 de luni pentru un studiu de fezabilitate + foraje geo + proiect tehnic + tot ce mai trebuie la un drum de 200+km cum e de exemplu Suceava-Dej-Baia Mare (stiu off topic dar cred ca are legatura cu ce spun mai sus) e doar ca sa blocheze proiectul si se pierd bani de pomana. Sper sa ramana oameni capabili "la butoane" care sa continue in aceasta directie de a eficientiza Compania si sa avem si noi inca vreo cateva sute de KM de autostrazi in urmatoarea decada (chiar daca e putin probabil).

[alin2pas]

Toate lucrările executate deosebit de rapid în lume (indiferent că au fost drumuri, autostrăzi, poduri sau alte construcții) de care e plin internetul au un lucru în comun: proiectarea și pregătirea lucrărilor până în cel mai mic detaliu, de la studii geologice și topografice și până la organizarea muncii în șantier, astfel încât să nu poată apare surprize care să dea peste cap mersul lucrărilor, iar activitatea în zona critică a lucrărilor să se poată face cu un număr cât mai mare de oameni și utilaje, pentru a scurta timpul de lucru în acele zone. Da, lucrarea efectivă se face într-un timp scurt, dar numai dacă e foarte bine pregătită dinainte. Un exemplu din alt domeniu e sugestiv: o demolare controlată cu ajutorul explozivilor durează maxim câteva zeci de secunde, dar pentru a se face mai ales în zone aglomerate unde nu trebuie afectate construcțiile învecinate, pregătirea lor durează luni de zile, cu studiul structurilor de rezistență, calculul cantităților și amplasare încărcăturilor de exploziv, ordinea de detonare și chiar intervalul la detonare între încărcături, nimic nu e lăsat la voia întâmplării.
Referitor la exemplul care l-ai dat, drumul Suceava - Dej - Baia Mare traversează munții, deci e nevoie de multe foraje de efectuat în teren dificil, cu acces greu, care cer timp și bani. Neglijarea acestor foraje poate duce la apariția de probleme față de care alunecarea de la Șoimuș de pe lotul 4 Lugoj - Deva al A1 să fie doar o joacă de copii. Cu cât e studiul de fezabilitate (cuprinzând și forajele geo) mai bine realizat, cu atât proiectarea se poate face mai exact și construcția se poate face mai repede și cu costuri mai puține. Noi deocamdată mai avem parte încă de lucrări care se fac după studii de fezabilitate făcute din birou, după Google Maps sau hărți vechi de zeci de ani.

[gruiarew]

Bun, la chestii noi e de înțeles. Dar la repararea / întreținerea celor existente? Uitati-vă și voi în ce hal arată DN68A și acum. Între Margina și Coșava au pus ceva asfalt, începe să se ridice pe margini. În nod, fix între giratorii în fața CIC-ului e o groapă de toată frumusețea. Mă gândesc că e locul unde a fost fântâna arteziană. De când s-a făcut drumul acolo e groapă. De trei ori i-am văzut eu reparând la ea. Culmea, e tot acolo.

[Io]

Mie nu-mi iese din cap Traznaia aia cu City Tree din Cluuuuj. 
(Nu vorbesc de bugetarea participativa, aia in sine e o idee buna si in definitiv e treaba localnicilor cum isi administreaza orasul. Macar de-ar fi mai multe administratii ca la Cluuuj).

Dar Traznaia! Vorba locala: tat ma mir si ma tutur. De aratat imi pare ca arata bine, insa:
- n-am priceput ce treaba are vreun lichen cu oxizii de azot;
- si be) ai pus o banca pe care oamenii sa sada si sa cujete, bun. Totusi, daca locul e bine ales conform ideii (adica locul e poluat cu Nox si Traznaia il si curata), atunci ala e exact locul spre care  fluxul de molecule ar fi maxim, adica exact acolo ar creste concentratia de Nox. Care, saracu, e (ma rog, sint) o chestie maronie care se tiraste pe sol. Iar lichenul e exact deasupra bancutei! Adica unde ar fi concentratia mai mare, la lichen sau pe bancuta? Hait, da cu virgula. Bugetati si un punct de prim ajutor pe-acolo, zau, nu-i de joaca cu Nox, chiar nu.
Cu alte cuvinte, putin mai multa grija la cele reale si daca tot mergeti pe ideea altminteri excelenta a sinergiei intre mediul academic clujean si administratie (pe dl Daniel David l-am auzit vorbind la tema) atunci mai intrebati si pe la scoala. Ca mno, altfel ajungeti ca-n bancul ala: pentru a da o replica la Acceleratorul de particule de la Geneva cercetatorii clujeni or construit Incetinitorul de particule! Iar in faza urmatoare vor descoperi particula care numa' sede. 

[Hercule]

Mistocareala referitoare la ardeleni nu-si are locul aici (pentru ca nu e o prostie) asa ca o sa-ti dau un  raspuns cum vrei tu, ca la scoala clasa I: tu banuiesti ca NOx e ca apa din chiuveta unde toata apa se buluceste spre scurgere, la sifon (banca) fiind "concentratia" mai mare. In realitate NOx se comporta ca frunzele dintr-un parc: daca cureti o suprafata celelalte frunze nu se vor inghesui sa aglomereze locul lasat liber. Dar intr-un final, dupa un anumit timp, sub actiunea vantului totul se va uniformiza (atat in compozitia aerului cat si la frunzele din parc). Deci locul e foarte bine ales, o banca prevazuta cu un absorbant de NOx face in jurul lui o zona mai curata.

[nicolaem]

Glumesti. cum face aerul mai curat? cu cat mai curat? fii serios. de parca NOxul cand iese din esapament are un senzor de detectat lichenisi fix acolo se duce. Is colectati? produce azotat care e "recoltat" din ceva sertare de jos?
Poti sa testezi cat de curat e aerul langa gardul viu prafuit de pe Aurel Vlaicu. E aproape 1km in lungime.

Cand se voteaza "popular" chimia nu mai conteaza. Daca e verde se vinde.

Sunt curios de unde vine cifra de 240 tone de CO2. care oricum nu e toxic deci filtrarea lui ar fi inutila in oras la asa pret.
Dar ca idee. fotosinteza transforma C02 in lemn. alea 240 de tone de CO2 unde dispar?

@Io, eu ca viitor cugetator pe CityTree am apreciat tonul ironic.

[Hercule]

Dacă vrei sa pricepi bine, daca nu, poți sa iei manualele de chimie din liceu să te lămurești. Sau e mai simplu sa hăhăiesti.
Ia zi, Sars-Cov-2 există? Ai văzut cu ochii tai?

[hvm]

@alin2pas: M-am exprimat gresit, 24 de luni nu le ajunge sa termine ca la carte nici pe jumatate din SV-Dej-BM in ritmul in care se misca ei.. O firma serioasa care sa il "atace" pe vreo 10 sectoare in paralel poate, dar asa nu vad cum. Oricum am ales prost exemplu fiindca, asa cum s-a mai discutat prin alte locuri pe forum, acolo e vorba doar de campanie electorala si n-are nici o legatura cu dorinta de al si executa. eu nu cred nici ca o sa termine acest studiu. dar sper sa ma insel.

[nicolaem]

hercule, am citit despre acei "copaci" inainte sa apara stirea pe forum si nu am gasit date tehnice.

Lasand glumele, sincer as vrea sa ma lamuresc (sau sa ma lamuresti daca spui ca ai priceput):

1. Avand in vedere ca cea ce numim poluare sunt microparticule arse (nox, etc.), ma intereseaza cum neutralizeaza chimic planta respectiva acele noxe. Care este reactia chimica de acolo. Ce nu e neutralizat, cum e "depozitat". Ramane doar un praf fin depus pe frunza cum vedem pe boschetii de langa bulevarde sau e ceva mai complex?

2. Din datele de catalog ei vorbesc de 240tone de CO2. trecand peste faptul ca CO2 nu e toxic absolut deloc, deci nu vad de ce mai curat aerul daca concetratia de CO2 scade. Din fotosinteza stim ca CO2 + Apa = > Glucoza. Glocoza e folosita in 2 feluri. Unu pentru "viata" si doi se transforma in celuloza si mai departe in lemn.Cum nu vad acel "copac" sa creasca in volum, intreb cum poate el aduna 240 tone de CO2 daca nu creste fizic?

Inainte de a plati 1 milion de lei pe o "masinarie" as vrea sa stiu ce face dincolo de poza verde.

[Hercule]

Ce discutam aici e acelasi fenomen ca curatarea aerului intr-o padure, dar la o scara mult mai mica. Contestati faptul ca aerul e mai curat intr-o padure? Sau afirmati ca NOx creste in concentratie cum te apropii de padure?

1. Plantele folosesc azot pentru procesul de crestere. Azotul nu poate fi preluat de planta direct din aer ci e nevoie de diversi compusi complecsi ai azotului. Exemplul cel mai simplu este azotatul de amoniu ingrasamant care in conditiile din sol se descompune in NH4+ (amoniu, oferit in sol ca azot amoniacal) si NO3- (azotat, oferit in sol ca azot nitric). NO3- e una din componentele NOx, alaturi de NO, NO2. Anumite tipuri de plante folosesc oxizii de azot ca stimulator pentru crestere, extragandu-l din sol/aer. Mai multe detalii aici:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4091254/
Nu cunosc reactiile chimice care au loc, nici nu ma intereseaza pentru ca nu mi-ar folosi la nimic. Eventual poti cauta pe net daca ai o dorinta asa de mare de a sti.
NOx ce nu se transforma (care nu e neutralizat) ramane ca gaz dispersat in aer, nu se depune nicaieri. Ziceam mai sus ca local concentratia lui scade in zona plantelor, in timp aceasta se uniformizeaza prin actiunea vantului. Ok discutam aici de concentratii de cateva ppm, sa nu va inchipuiti procente.

2. Referitor la CO2, intr-adevar nu este un gaz toxic dar este un gaz asfixiant. Eliminarea lui din aer inseamna o concentratie mai mare de oxigen disponibila. Respirand un aer bogat in CO2 nu patesti nimic (bineinteles pana la o anumita concentratie de CO2) dar ai avea dificultati de respiratie din cauza oxigenului deficitar. Ceva similalr cu ce se intampla la altitudini mai mari de 5000m.
Pentru cele 240 tone de CO2, nu am vazut catalogul (poate treci aici un link), e posibil sa fie o greseala si in loc de m3 sa fie trecut tone. Sau sa fie vorba pe un intreg oras. Oricum ai lua-o, planta foloseste doar carbonul din CO2, oxigenul e eliberat in atmosfera. Asta inseamna ca din 240 de tone (sau orice o fi) CO2 plantele folosesc doar 65.5 tone, restul de 174.5 este oxigen eliberat in atmosfera. Dar nu inseamna ca isi va creste volumul echivalent (de curiozotate vezi cu cat iti creste volumul apei dintr-o cana cand dizolvi 2 linguri de zahar). Din ce se gaseste pe net, un copac absoarbe 20-30 kg CO2 pe an, de aia zic ca 240 de tone reprezinta altceva.

Nu sunt specialist in biochimie, doar atata stiu sa va explic. Dar pot sa accept ca exista girafe.

In alta ordine de idei, sunt si eu de acord ca 1 milion de lei pe o schema din asta e cam mult.

[Io]

In linii mari nu te contrazic, exista girafe chiar daca au trecut ceva ani de cind am trecut pe linga ele.
Probleme:
- cele 240 de tone de Co2. Par scoase din burta. Pentru efect. (Gluma pentru chimisti: efect verde codoic daca e de valenta mare sau verde codoios daca are valenta mica). Aici e codoic verdele pentru ca pretul Traznaii e mare conform valentelor clamate. Nejustificat de mare;
- oxigen la 5000 m mai este el inca destul pentru noi. Problema noastra (si a organismelor neadaptate pentru traiul acolo) e presiunea lui partiala mult mai mica decit la 1000 m nu cantitatea lui per se. E Legea lui Dalton cu care as putea calcula repejor cu cit dar mi-e lene;
- corect cu circuitul azotului, plantele nu stiu sa-l ia din atmosfera ci il iau din sol, impreuna cu ceva minerale/ceva cationi, apa si cam atit. Din atmosfera o planta/un copac nu stie sa ia decit Co2 ziua si Oxigen noaptea. Sigur, lichenul ala inseamna o alga plus un ceva, o ciuperca pare-mi-se, insa mai departe nu ma bag. Ramine insa ca alga aia e verde, prin urmare parte din lichenul ala va minca ce maninca orice planta verde. Nu azot si in nici un caz oxizii lui. Adica Traznaia face ce? Mai degraba aduna praf, ceea ce nu e deloc o idee rea. Opinez insa ca e mai eficient si cu certitudine mult mai ieftin sa faci ori un gard viu ori o perdea de copaci. Auziti, da' ronduri de flori nu planteaza nimeni altundeva decit in frumoasa Gradina Botanica?
Inca: ce face traznaia cind o ploua? Pai ce sa faca, noroi in jur, noroi pe bancuta, poftiti, clujeni, de luati loc dupa ploaie! Va prezentam in premiera Acidul Noroic daca ploua tare, daca nu va multumiti voi si cu Acidul Noroios! Cum, nu exista? Ei, asta-i buna, Traznaia noastra le va produce pe ambele.
- Pentru numele lui Dumnezeu, e Acid Azotic nu Acid Nitric, sa dea dracii-n ea de Wikipedie si de noi dictionare englezite! Ce naiba, mai!