Discutii despre relocarile de utilitati

[carutasul]

Bine, mie mi se pare amuzant că prin cresterea garantiei de la doi ani la cinci, pentru un stalp care probabil ar trebui să ţină 50 de ani fără mare întreţinere, preţul se duce în pod Adică ce rată de intervenţie în perioada de garanţie aveau băieţii astia deştepţi? Pun stălp de lemn?

[bogdix]

Eu am intalnit o situatie oarecum similara in 2012, dar era vorba de o relocare a unei conducte Transgaz. Intre studiul de solutie si PT+DDE, s-a modificat ceva normativ si s-au modificat specificatiile tehnice pentru teava de gaz. Problema a aparut evident la costuri, fiindca respectivul tip de teava se producea doar la o singura fabrica in toata Europa (undeva in Germania) si cei de la Transgaz au indicat exact producatorul in contract. Costurile au sarit cu aproximativ 50.000 euro.

Pana la urma, toata lumea trebuie sa inteleaga ca Antreprenorul nu isi poate asuma un risc de care nu avea cunostinta la momentul intocmirii Ofertei sale. Statistic, la nivel global, modificarile legislative sunt cele mai mari generatoare de costuri suplimentare la contractele de infrastructura. Ori noi in Romania o problema cu aceste costuri suplimentare. O data fiindca la investitiile mari, exista niste indicatori tehnico-economici care sunt asumati prin HG si care nu pot fi depasiti decat prin proceduri foarte greu de indeplinit, iar a doua oara fiindca la noi, desi se fac studii peste studii inainte de executie, exista inca un mare grad de neprevazut pana la "bagatul sapei" in pamant (de ex: sunt situatii cand ce te astepti sa gasesti o conducta de gaze pe undeva ingropata si ea este la 200 m de pozitia respectiva, unde de exemplu tu ai proiectat un podet).

[carutasul]

Acum nu vreau sa duc mai departe discutia, dar situatiile nu sunt chiar asa de similare. Inteleg ca prin cresterea garanţiei sa crească un pic preţul, sa zicem cu 10-20% ( desi chiar si 20% mi se pare exagerat) ca să acoperi niste probleme care apar, dar care ar trebui să fie foarte "jos" pe curba lui Gauss.  Nu suntem in situatia in care se cer alte materiale, alte calcule de rezistenţă etc. Majoritatea stalpilor care sunt acum in teren dateaza din anii 80 sau chiar si mai de demult   ( Bine, nu stiu, poate s-a mai schimbat si altceva si e justificat, dar daca e doar garanţia...)  Când se schimbă legislaţia mai profund mi se pare normal şi ai perfectă dreptate.

[bogdix]

^
Asa e, dar garantia marita poate aduce cu sine nevoia de materiale cu termene de garantie mai mari (care poate trebuie importate, neputand fi confectionate/produse in Romania). Si importurile probabil costa in plus. Sigur, fara sa stim exact cat escaladeaza costurile si exact de ce, discutia ramane doar o specula.

[JohannDB]

Este adevărat că discuția rămâne "doar speculativă"...... Pentru că la garanții, TE DUCE GÂNDUL LA DUBLE STANDARDE... Dacă este de DOI ANI (personal mi s-a părt ciudată garanția asta de doi ani la un drum / autostradă, ca la un frigider...calculator sau mai știu eu ce), când la unele produse au apărut garanții de trei ani (sau de cinci ani la turisme)..... Pentru asta stau și mă întreb dacă cimentul produs în RO (și utilizat și la construcția autostrăzilor / podurilor) la o garanție de doi ani este bun, dar la o garanție de cinci ani trebuie adus din.....Uagadougu, fierul-beton de pe mai știu eu unde (similar cu conducta "Transgaz", care pentru "ceva" anume este "conformă" numai aceea fabricată în Germania)......
    Asta este ca și povestea (adevărată) a Loganului fabricat prin 2006-2009 care pentru "intern" nu avea OBLIGATORIU ABS, dar la export nu pleca fără ABS la dotare minimală-standard........
Și fie-mi cu iertare (am bătut Germania cu 150 de tone inaintea mea) și nici nemții nu stau bine la poduri (foarte vechi, de te obligă să intrii pe Bundesstrasse, să ocolești pe sub poduri și mai apoi să ieși în drumul tău "normal")...dar nu am auzit la ei la noile "construcții / reconstrucții" de doi ani garanție................ Părerea mea ! Trăită și total nemulțumit de ceea ce văd că se face din banii mei / ai voștrii..... După ce dai miliarde, să ai o garanție de DOI ANI ?...   După asta, normal că șocul este mare când te trezești la realitate și le spui că garanția urcă la CINCI ANI.... Cum să nu apară "artificiile" (așa le văd eu), deși unii veți motiva imediat diferențierea...  Povesea asta este cumva asemănătoare și cu construcția "câmpurilor de eoliene din RO", la care noi plăteam două certificate verzi, cu mult înainte ca "morișca" respectivă să producă un KW/H; nici nu era adusă-n port......

[Io]

+1

Garantie de doi ani la o constructie de asemenea amploare/complexitate ca o autostrada? Nici eu nu vad de ce e atit de mica. Nici nu sint in domeniu sa stiu cit e la altii, eventual cit "ar trebui" sa fie.
Acum multi ani un antreprenor american in constructii m-a contactat in ideea de a intra pe piata romaneasca, nu l-am putut ajuta, nu sint de specialitate dar imi aduc aminte din discutiile cu el ca el construise cite ceva prin US si Mexic si ca acorda o garantie de 5 ani. Parca. Nu sint sigur ca memoria nu-mi joaca feste.
Poate colegii care lucreaza asa ceva sa stie unde, ce, cum si cit.

[neaghi]

Privit altfel, daca nu se facea nici o autostrada, pt. Electrica erau buni stalpii aia (din '70-80) inca citeva zeci de ani, acum insa trebuie pusi altii cu garantie extinsa, daca s-ar putea si poleiti cu aur...pe banii altora..

[ovicor]

     @ bogdix, foarte probabil sa fie cum spui tu si la Electrica, ceea ce voiam eu sa remarc e ca LUNGIMEA LANTULUI DE IZOLATORI INDICA TENSIUNEA NOMINALA A LINIEI ! Aici, lantul fiind cca. 1m, tensiunea e 110 kv, deci in gestiunea Electrica. Transelectrica are tensini >110kv, deci lanturi de izolatoare mai lungi. Si liniile de 110kv pot avea lanturi mai lungi, IZOLATIE IMBUNATATITA, in zone cu poluare sau umiditate excesiva.

[neaghi]

Scuze, eu am inteles din discutie ca garantia extinsa se  refera la stilpul/pii ce se relocheaza..si nicidecum la autostrada.

Adica daca nu existau stilpi de relocat era buna garantia aia de 2 ani pe cind asa numai de 5? Ce treaba are una cu alta?

Si mai este un aspect. Se face atita caz de procedura relocarii, ca trebuie programata cu juma de an inainte, ca studii, dar eu va intreb: in caz de fenomene naturale, gen inghet/vint, care rupe firele sau chiar si stilpii..si se procedeaza in regim de urgenta fara studii si anunturi prealabile..atunci cum e ? atunci se poate in citeva zile, cu echipele lor, si nici nu mai moare nimeni ca se intrrupe curentul neanuntat..

[GDPR]

Un articol interesant care prezinta practic punctul de vedere al Electrica cu privire la relocarile retelelor electrice aferente proiectelor de constructie autostrazi:

Autostrăzile care se opresc în sârma de curent. Proiectele unde trebuie mutaţi stâlpi ai Electrica

Stâlpii de electricitate reprezintă una dintre piedicile din calea realizării de autostrăzi. Deşi pisica este aruncată adesea în curtea companiilor din energie, în multe cazuri cei de la Drumuri sunt cei care nu realizează demersurile necesare pentru relocarea lor, conform informaţiilor furnizate ECONOMICA.NET de către Electrica.

economica.net

[perfidus]

Nu am observat sa mai fi fost postata povestea, asa ca e bine sa ramana aici pentru referinta si poate cineva are ceva de invatat din toata tevatura. Am pus un semn si pe topicul A1.
BONUS: articol ilustrat cu pozele lui @Rocklee (cu citare sursa - forum API)!

http://www.economica.net/autostrada-lugoj-deva-peripetiile-prin-care-a-trecut-umbrarescu-pentru-mutarea-stalpilor-transelectrica-de-pe-lotul-4_145400.html#n

ineri, 27 octombrie a fost emisă în sfârşit Autorizaţia de Construire pentru relocarea stâlpilor Transelectrica (LEA 400kV Mintia –Arad tronson 35-37) de la Bretea Mureşană (Km 83+835 - Km 84+525), care sunt încă situaţi pe amplasamentul expropriat suplimentar pentru construirea lotului 4 al Autostrăzii Lugoj-Deva.

Asta după ce luni, 23 octombrie a fost semnat contractul cu Transelectrica pentru eliberarea amplasamentului, după cum au spus pentru ECONOMICA.NET reprezentanţii companiei naţionale de transport al energiei electrice.

,,Transelectrica a primit solicitări de eliberare amplasament pentru trei tronsoane, aparţinând liniilor electrice aeriene LEA 400Kv Mintia-Arad şi LEA 400 Kv Mintia-Sibiu", au precizat reprezentanţii companiei.

Ei au menţionat că pentru LEA 400 kV Mintia-Arad, în tronsonul 35-37, contractul pentru eliberarea amplasamentului a fost încheiat în data de 23 octombrie 2017.

Asocierea Tehnostrade SRL-Spedition UMB SRL a transmis către Companie în data de 19 februarie 2015 o solicitare pentru încheierea Contractului de eliberarea amplasament prin ,,Reglementarea coexistență între LEA 400 kV Mintia-Arad, în tronsonuL 35-37, cu Autostrada Lugoj-Deva, lot 4". Contractul a fost semnat în data de 17 aprilie 2015.

,,Din cauza lucrărilor la autostrada Lugoj-Deva lot 4 s-a declanșat o alunecare pronunțată a terenului în zona care a afectat stâlpul 37. Din acest motiv, antreprenorul a analizat un nou traseu pentru Autostrada Lugoj-Deva în zona stâlpilor 35-37 și condițiile de coexistență în noua situație, fapt ce a dus la încetarea contractului de eliberare amplasament, în conformitate cu clauzele contractuale", au explicat reprezentanţii Transelectrica.

Ei au adăugat că, la data de 25 septembrie 2017, Asocierea Tehnostrade SRL-Spedition UMB SRL a solicitat încheierea unui nou contract pentru eliberarea amplasamentului prin ,,Reglementarea coexistență între LEA 400 kV Mintia-Arad, în tronsonuL 35-37, cu Autostrada Lugoj-Deva, lot 4", acesta fiind încheiat în data de 23 octombrie 2017

Tot luni, 23 octombrie 2017, a fost încheiat contractul de eliberare amplasament şi pentru LEA 400 kV Mintia-Arad, în tronsonul 15-20.

"În anul 2014, a fost eleborată și avizată documentația tehnică pentru reglementarea coexistenței viitoarei autostrăzi cu LEA 400 kV Mintia-Arad, în tronsonul stâlpilor 15-20. Ulterior, soluţia a fost imposibil de implementat, deoarece antreprenorul nu a a putut obține acordurile proprietarilor de teren", au mai spus reprezentanţii Transelectrica.

Posibilitatea de reglementare a coexistenței a fost reanalizată în anul 2016, fiind identificată și aprobată o nouă soluție. Astfel, la data de 25 septembrie 2017, Asocierea Tehnostrade SRL-Spedition UMB SRL a solicitat încheierea unui contract pentru eliberarea amplasamentului privind ,,Reglementarea coexistență între LEA 400 kV Mintia-Arad, în tronsonul 15-20, cu Autostrada Lugoj-Deva, lot 4", care a fost semnat la data de 23 octombrie 2017.

Deci, au trecut trei ani de la data primei cereri (2014), pentru relocarea unei linii de 400KV.
Valabil pentru tot ce s-a licitat acum la DX12, A0, A1-PiSi, care necesita de asemenea relocari de linii transelectrica de 220 si 400KV.

[florians]

Cred ca cei ce lucreaza la relocarea retelelor, electrice sau de alta natura, doar ei pot fi numiti cu adevarat subcontractori. Daca esti constructor si apelezi la alti constructori sa-ti faca treaba, atunci nu licita lucrari, lasa pe altii. Nu-i moral si, daca mi-e permis sa opinez, n-ar trebui sa fie nici legal. Si, da, cred ca constructorul plateste subcontractorul pentru relocarea LEA, fiindca proprietarul retelei nu accepta decat firme autorizate, agreate, cu care are protocol prestabilit. Poate fi si o firma cu care nu exista protocol, dar formalitatile dureaza, si atunci se da o lista de n firme agreate, cu care deja exista protocol.

Cred că ai dreptate, ar trebui interzise preluarea contractelor de către firme care nu au parc auto, utilaje și care se interpun între firmele (subcontractoare) de construcții și stat. S-ar economisi foarte mulți bani, cu care s-ar mi face poate încă atâția km câți se fac acum. Poate aci politicul ar trebui să facă neapărat ceva.

[horatiu.cosma]

Foarte frumos au avansat și pe zonele mai puțin mediatizate în ultimele săptămâni. Se pare că gropile arheologice sunt istorie, deci a mai rămas doar problema rețelelor electrice. Alea de medie tensiune nu ar trebui să creeze probleme prea mari cu relocarea, în schimb cele mari de 400 kV sunt mai sensibile. Acolo înțeleg de la reprezentantul UMB în conferința de presă cu CNAIR că lipsește acordul proprietarilor pentru dreptul de uz și servitute la stâlpii relocați.

Conform legii, e nevoie de un "Contract de constituire a dreptului de uz și servitute pentru realizarea accesului pe proprietatea privată în vederea instalării, întreţinerii, înlocuirii sau mutării reţelelor publice de comunicaţii electronice sau a elementelor de infrastructură necesare susţinerii acestora". Poate ne ajută juriștii de pe forum dacă știu mai bine speța, ce se întâmplă dacă titularii dreptului de proprietate vizați refuză să semneze astfel de contracte, cum se poate rezolva problema?

Legea energiei 123/2012 zice la Art 12 că:

5)Exercitarea drepturilor de uz şi de servitute asupra proprietăţilor private afectate de capacităţile energetice, care se vor realiza după intrarea în vigoare a prezenţei legi, se face în conformitate cu regulile procedurale privind condiţiile şi termenii referitori la durata, conţinutul şi limitele de exercitare a acestor drepturi, prevăzute într-o convenţie-cadru, precum şi pentru determinarea cuantumului indemnizaţiilor, a despăgubirilor şi a modului de plată a acestora, care se aprobă, împreună cu convenţia-cadru, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort.

(6)Proprietarii terenurilor afectate de exercitarea drepturilor de uz şi de servitute de către titularii de licenţe şi autorizării pot solicita încheierea de convenţii, conform prevederilor alin. (5).

Art 93 (1) Constituie contravenţii următoarele fapte:

30. interzicerea/împiedicarea de către persoane fizice sau juridice a exercitării drepturilor prevăzute de prezenta lege, de acces, uz şi servitute ori de restrângere a unor activităţi, cu ocazia efectuării lucrărilor de retehnologizare, reparaţii, revizii, intervenţii la avarii, investiţii, mentenanţă şi/sau racordare de noi utilizatori şi pentru defrişare sau a tăierilor de modelare, pentru crearea şi menţinerea distanţei regulamentare faţă de reţelele electrice;

Nu îmi e clar dacă un proprietar de teren vizat de acest drept de uz și servitute pentru viitorii stâlpi decide să nu semneze acel contract prin care să își dea acordul intră sau nu sub incidența 93 (1) 30) din Legea energiei. Dacă nu, atunci e cam nasol, fiindcă Electrica/Transelectrica cere acordul proprietarilor privind dreptul de uz și servitute ÎNAINTE de instalarea noilor stâlpi. Poate că dacă l-ar cere după instalare, ar intra acei proprietari sub incidența 93 (1) 30, fiindcă noii stâlpi ar fi deja incluși în capacitățile electrice existente.

Ciudată oricum situația. Dacă bine țin minte, tot UMB a avut o problemă similară pe LD4 cu acei stâlpi mari (rețea de 400 kV) de la Brănișca și acolo după ani de blocaje CNAIR a decis să exproprieze terenurile vizate de dreptul de uz și servitute (o aberație să expropriezi o fâșie de teren prin mijlocul parcelelor, dar altă variantă nu au avut).

[pbh]

Este aceeasi problema ca si cu stalpul de la Alba Nord. Aici, se laudau in conferinta de presa, exista solutii. Mai ales dupa ce s-au hotarat (dupa 2 ani) care dintre CNAIR si/sau Transelectrica trebuie sa se ocupe de problema.
Acum ca exista un precedent atat de recent, este greu de crezut (dar nu imposibil) sa o ia de la capat, aici pe centura Bacau.

[horatiu.cosma]

Nu au nicio soluție nici la Alba Iulia Nord. Vor din nou sa bage in ceva lege că e treaba Electrica, doar că și Electrica are o lege prin care e treaba investitorului. Chiar și în prezent exista în legea exproprierilor 255/2010 o prevedere pe care a reușit să o includă CNAIR prin 2018 prin care relocarea intra in sarcina furnizorului, dar furnizorul, cum ziceam mai sus, are legea lui, deci frecție la picior de lemn. E foarte clar, cineva trebuie să își asume cu subiect și predicat problema și să o rezolve, însă asumarea nu e punctul forte niciunde in statul român.