Coridorul Feroviar Rin-Dunare Nord | Curtici-Bucuresti-Constanta

[cristi5]

km 139+000 are NSS actual 968m.
Cap Y Timisu de sus (km proiectat 149+200) are NSS actual 791m. Posibil sa se modifice cu cativa metri in proiect.

Deci diferenta de cota de 177m, in 10200 m. Rezulta o declivitate minima de aprox 17,3 la mie.

Varianta de tunel precedenta incepea la 139+500, cota 976 si se termina la 146+350, cota 855. Lungime 6850, diferenta de cota 121. Declivitatea 17,6 la mie. 

Darste este la km actual 158+820, NSS 638. Deci declivitatea *medie* din Timisu de Sus (NSS in axul statiei 804m) in Darste (distanta 10,1 km conform livret) este 16,4 la mie. Deci teoretic s-ar putea mentine declivitatea maxima 17 pe tot traseul.

Varianta veche prevedea niste corectari de curbe pe Timisu de Sus-Darste, dar minore, raza curbelor ajungea la 350m... Exista un zvon ca se vor corecta si aceste curbe in noua varianta, vom vedea cand apar plansele.

[shift2rail]

Still struggling with Jaspers cost-benefits analysis...

oare exista o metoda - chiar si aprox, ca ordin de marime- de a estima economiile directe- cu siguranta exista si alte surse de economii, mai putina uzura a materialului rulant, poluare evitata, CO2 evitat, etc- in costuri cu energia (electricitate, diesel) in scenariul first-best tunel comarnic-darste vis-a-vis varianta privilegiata azuga-timisul de sus?

[cristi5]

O alta observatie, esentiala cred, despre traseul variantei vechi.

Intre portalul nordic al tunelului vechi (km 146+250, NSS 853) si partea mai "orizontala" a statiei Timisu de sus (km proiectat  148+500, NSS 804) avem declivitate medie 21 la mie, pe o distanta de 2250m. Asta banuiesc ca ar afecta major transportul de marfa.

Trendul continua spre Timisu de Jos (km proirectat 153+750, NSS 710), de la inceputul coborarii la Timisu de Sus (km proiectat in varianta veche 149+000, 802m) reiese o declivitate de 19,3 la mie. De acolo declivitatea este cam 14 pana in Darste.

Deci o critica majora pt varianta veche este ca propune un tunel de aproape 7km cu declivitate sub 18 la mie, dar pe un total de 7km in nordul tunelului, traseul are declivitate 19-21 la mie!

Noul tunel rezolva problema asta, daca NSS la Timisu de Jos ar fi ridicat cam cu 5m (da, e mult, dar de ex la Campuri Surduc avem aproape 3m) pentru a corecta declivitatea la 18. Sau traseul Timisu de sus cap Y- Timisu de Jos prelungit, sau o combinatie intre cele doua.

[cristi5]

@shift2rail un tunel comarnic-darste ar avea spre 40 km, intra direct in topul mondial. Hai sa fim seriosi.

Tragedia este alta: ca intre Sinaia si Comarnic sunt zone cu declivitate mare, necorectate.

Aici declivitatile din retea. Pe Dirste-Predeal sunt mai mari decat am calculat eu mai sus.

[AndreiB]

Atata vreme cat marfa urca pana la Predeal cu relativ putine probleme, Campina - Predeal nu necesita interventie acum, imho.

[motorzbh]

"@shift2rail un tunel comarnic-darste ar avea spre 40 km, intra direct in topul mondial. Hai sa fim seriosi."
Nu trebuie un tunel de 40 de km. Erau vreo 28 de km de fapt. Daca reusesti sa iei 300-350 de m din altitudine deja economia de energie iti scoate banul in timp din pretul tunelului.
In realitate tunelul Predeal Darste de 10 km are ... 20 de km. Pentru ca de fapt sun doua tunel legat din loc in loc cu usi blindate, camere de supraviețuire  etc. Deci cantitatea excavata e mult mai mare. Acum 15 ani înainte de cumplitul incendiu se putea face un singur tunel cu doua linii care ar fi fost mult mai ieftin și mai simplu de construit. Odata ce-l construiam era bun construit ca Telu de exemplu.Fiind dublu din start nu avea probleme cu comprimarea aerului la viteze mari etc.
Acum legea nu-ți mai da voie.
Am cautat sa vad ce acte mai am din 2000 dar cred ca le-am lăsat la etaju X când m-am mutat. Mai am niște CD-uri la birou dar slabe speranțe.

[shift2rail]

Nu trebuie un tunel de 40 de km. Erau vreo 28 de km de fapt. Daca reusesti sa iei 300-350 de m din altitudine deja economia de energie iti scoate banul in timp din pretul tunelului.

Asta e si intuitia mea, speram ca in CFR s-a facut acest calcul ptr conversatia cu Jaspers.

Voi cauta fundamentarea economica a tunelului St Jean de Maurienne(Fr)-Sussa Valley (It), 58 km, sapat in acest moment pe sub Alpi.

De dragul demonstratiei

[motorzbh]

Erau niște calcule în SF. Din păcate când s-a schimbat soluția a dispărut. Am vazut varianta cu mega tunelul dar doar pe hârtie. Problema a fost ca lumea vroia ca tunelul sa aibă gări in Sinaia Predeal ... de aici s-a ajuns la aberații...

[cristi5]

Nu trebuie un tunel de 40 de km. Erau vreo 28 de km de fapt. Daca reusesti sa iei 300-350 de m din altitudine deja economia de energie iti scoate banul in timp din pretul tunelului.

Foarte bun argumentul cu costul energiei, mai ales la preturile de azi. Putem face si noi calcule dar ar trebui sa stim cate tone traverseaza Predealul pe an, si ce potential de crestere este.

Dar pt a folosi economiile la energie e nevoie de un instrument financiar care canalizeaza economiile (profiturile operatorilor de marfa) catre creditele luate pt tunel. Si disciplina de finante necesara (adica sa nu fie redirectionati banii in pomeni electorale spee exemplu)

Despre lungimea tunelului "maxim". Din Posada (650m) pana in Timisu de Jos (710m) sunt 34 km in linie dreapta. Declivitatea e mare (si geometria proasta) de la Posada in sus (zona Valea Larga) deci eu zic ca acolo e cel mai nordic punct pt un tunel de baza. La fel, mai sus de Timisu de Jos nu prea are sens, ca deja tunelul e in urcare spre Brasov.

Mda, mare pacat ca urcam la 970m. Cu 5 km de tunel in plus (Busteni) urcam doar la 850m etc.

[shift2rail]

TunelAlpi



Economii brute de energie tunel de baza (altitudine aprox 600 m, 58km lungime) vs tunel de coama (altitudine aprox 1000 m, lungime 13 km): 40%

Report modal envisajat la orizontul lui 2030 cand tunelul va fi gata:

Marfa: 1 mil de poids-lourds/camioane pe an
Pasageri: 1 mil pax pe an proveniti din modurile routier&aerian

[rio tinto]

Pai vad ca ordinea fireasca a lucrurilor e nimic, tunel de coama, apoi tunel de baza. Vrei sa trecem direct la tunel de baza? Pe ruta Lyon - Turin de ce nu au facut tunel de baza in momentul cand au decis sa faca tunel de coama?

Si la noi se poate face o schema asemanatoare cu cat ar salva si spori capacitatea cu un tunel Azuga - Timisu de Jos. Aujourd'hui declivitate, tunelu mare etc; demain, tunel de coama improvement Azuga - Timisu de Jos 

[motorzbh]

A fost facut acest calcul in 2000 când s-a început reabilitarea. Problema a fost ca ai nostrii politicieni au vrut sa se faca gari subterane sau tuneluri ca sa poti sa iesi in Sinaia , Busteni Predeal. Din cauza asta prețul la tunel a explodat si Comisia a refuzat. De aia s-a făcut practic doar unRk urmand cand se face Predeal Brașov sa se faca tunelul mare. Problema a fost ca tanti Comisia a zis ca e nu plateste decat de unde s-a terminat proiectul Campina Predeal si ca suntem liberi sa facem si tunel pana in Bucuresti dar exclusiv pe banii nostrii. Asa ca de aia se face acest tunel proximativ cam de unde s-a terminat ala vechi ( se face o optimizare a vitezei) .
Evident ca e mai eficient sa urci mai puțin si sa consumi mai putina energie. In special la marfa.
Nu vom mai face alt tunel in următorii 50 de ani.

[Xenos]

Eu cred că toate discuțiile de aici cu tuneluri mai mari decât cel avut în vedere în prezent sunt nițel cam megalomanice.
Iertare, dar așa văd lucrurile, chiar și tunelul proiectat e cam mult/scump în condițiile în care marfa traversează Predealul fără probleme din era electrificării. Dacă ne-ar păsa de consumul de energie - dar e evident că nu se pasă! - am adopta politici care ar forța OTF să cumpere material rulant nou în loc să plimbe matusalemicele și energofagele EA. Forțat, da, prin reglementări prohibitive. A se scuti cu energia, când dieselul se plimbă fără probleme sub catenară iar la călători avem numai dinozauri la tracțiune în era Vectron, Traxx, automotoare etc.
Eu aș fi făcut RK pe amplasament, dar fie și cu tunelul proiectat. Ideea că declivitatea e prea mare între Câmpina și Azuga mi se pare o fantezie. Voi visați la tuneluri de bază ca în Elveția, să ajungem noi la toată rețeaua de calitatea celei din Elveția și mai vorbim.

La Mulți Ani!

[cristi5]

Am pus pe harta proiectelor anii pe segmente CF. Deocamdata mai mult pe traseele noi, care-s multe pe 614-Sim asa ca pare "complet"

Estimarile actuale pt 2023 discutate cu colegii sunt varianta Vetel (3 poduri), Sighisoara-Vanatori, si Stupini-Feldioara (desi personal ma cam indoiesc de Bod-Feldioara, dar nah)

Pt 2024 posibil Varianta Batuta (2 poduri si tunel), si varianta (care depinde de mutarea cetatii) Varadia (in ideea ca nu 2023)
Salciva am pus 2025 in ideea ca nu 2024.
Tunelurile Apata-Cata am pus 2026 ca sa nu fie gol locul Vedem cum se misca TBM.

https://www.proinfrastructura.ro/proiecteinfrastructura.html#map=11/46.043/22.212/0

[cristi5]

Ideea că declivitatea e prea mare între Câmpina și Azuga mi se pare o fantezie.

Nu e o fantezie, e chiar ciudat de mare, peste 20 pe alocuri. Probabil e mare pe distante scurte si nu e asa de important, dar asa e listata in declaratia retelei. Si daca e pe distante mici, evident ca putea fi corectata la reconstructie. Bine c-am dat o caruta de bani si n-am corectat declivitatea, nici curbele, si reconstructia Campina-Predeal ne si impune tunel de la 970 de metri din presiuni birocratice (pana acolo a platit Comisia) in loc de ratiuni ingineresti de proiectare. Ca inginer, sincer nu ma prea incanta.

Cat despre pastrarea traseului actual pe Predeal-Dirste... Eu n-as vrea sa fiu prins din urma de un marfar ramas fara frane pe declivitate 30+.

http://forum.peundemerg.ro/index.php?topic=803.msg152526#msg152526