Coridorul Feroviar Rin-Dunare Nord | Curtici-Bucuresti-Constanta

[motorzbh]

Deci cum spuneam au pus grenadele în balast cu buldozerul. E adevărat ca era razboi si era mai important sa dai drumul la circulație dar chiar asa sa nu faci o minima cercetare. Ca sa nu zic ca par a fi armate. E adevărat ca grenadele de aruncător nu explodează decât daca le armează socul lansării totuși ... Ma gândesc cu groaza prin cate locuri s-a procedat la fel.

[RaduG]

Dacă ceea ce declara domnul care a fost martor ocular e adevărat, atunci explozia unui tren cu muniție le putea arma, cel puțin pe unele dintre ele. Iar probabil în craterele formate în timpul bombardamentului și a exploziei trenului se puteau ascunde lejer, mai ales că pe vremea aceea mă îndoiesc că existau metodele de detecție de azi.
Ce este mai îngrijorător este faptul că zeci de ani trenurile au trecut peste o zonă împănată fizic cu muniție neexplodată. Probabil a fost o chestiune de noroc chior că vibrațiile și presiunea nu au declanșat nici un element de muniție. Omul mi-a confirmat că 75% erau ,,live ammo". Mi-a mai spus că niciodată în cariera lui nu a descoperit o astfel de densitate, practic erau zone întregi cu proiectile unele peste altele.

[motorzbh]

Au si o siguranță pe care trebuie sa o scoți incinte sa-i dai drumul pe tub. Cel puțin alea pe care le-am vazut eu asa aveau. Mai repede explodau prin simpatie de la explozie. In fine am scăpat.

[cavver]

Daca proiectilele de mortar erau germane sistemul de siguranta e reprezentat de niste bile de otel care blocheaza fizic detonatorul : http://michaelhiske.de/Allierte/UK/Handbook/Pamphlet04/04_003.htm . Umplutura ar fi TNT , un explozibil care explodeaza doar cand trebuie .
Cum nu au explodat in 70 de ani nu cred ca ar fi explodat nici in urmatoarea suta.
Din fotoliu mi se pare ca genistii care au asanat zona au fost platiti bani buni pentru o munca ce putea fi executata mult mai repede si mai ieftin cu un excavator.

[Cetatean]

Si ce operator de excavator se risca? Mai mult de atat,daca exploda ceva,rupea presa,itm si restul institutiilor statului constructorul?
Solutia aleasa,de deminare a sectorului afectat cu personal specializat si calificat,e mai mult decat ok. Ma mir si ma bucur ca pana acum nu s-a intamplat nimic.

[dr4qul4]

cine garanta ca pe langa bombele acelea (inteleg ca sunt greu de detonat accindental) nu erau si altele ce puteau exploda mai usor?

[motorzbh]

Problema nu e adunarea lor, ci sa le "reciclezi". De aia ai nevoie de o firma specializata, deși teoretic trupele de geniu puteau sa facă asta. Problema e ca acum totul este pe bani. Si noi am plătit jandarmeria sa ne păzească dulapurile când ne furau magneții. Sunt multe chestii pe care le plătim exagerat : Proiectele( sunt varza au greșeli pe care tot noi le plătim sa le reparam) , descărcarea arheologica , deminarea, gândacul croitor etc.

[RaduG]

....
Din fotoliu mi se pare ca genistii care au asanat zona au fost platiti bani buni pentru o munca ce putea fi executata mult mai repede si mai ieftin cu un excavator.

Domnului de pe excavator, după ce a văzut ce a scos în cupă, i s-au înmuiat genunchii și și-a informat șeful că el nu mai apare pe șantier până nu se deminează. Din fotoliu suntem toți viteji, dar găsește-mi tu unul care are tupeu să intre cu un utilaj într-un câmp minat.
Nu există altă soluție legală și neriscantă decât asanarea cu profesioniști autorizați. Nu-și asumă nici un manager de proiect să fie breaking-news la știrile de seară.
Mai ales că există cadrul legal care îi obligă să facă asta, înainte de începerea lucrărilor. Dar repet ce am scris în articol, detecția de metale se face pe repede-înainte, de către neprofesioniști, ca să se taie costurile. Din ce mi-a spus domnul Lupean, cu detectorul trebuie să te miști foarte încet, cu o viteză de 10-15 cm pe secundă, dacă vrei să-ți detecteze semnale, iar în realitate ei se mișcă de parcă ar mătura strada de praf. Normal că treci pe lângă un ,,depozit" de muniție fără să-l detectezi.
În altă ordine de idei, l-am întrebat dacă, după 80 de ani, acele elemente de muniție mai pot fi periculoase. Mi-a răspuns, foarte edificator: ,,În teorie da."

Mai jos un mic compendiu de explozii ale unor elemente de muniție, unele chiar din primul război:


http://www.isuvl.ro/04.%20Inspectia%20de%20Prevenire/Protectie/Adapostire%20&%20Asanare/accidente%20la%20dec%20de%20el%20de%20munitii.pdf

1

din 3
ACCIDENTE PRODUSE IN  RANDUL POPULATIEI  PE TIMPUL
DESCOPERIRII ELEMENTELOR DE MUNITII RAMASE NEEXPLODATE
Iată mai jos exemplele unor accidente, care au dus la pierderea de vieţi omeneşti
sau soldate cu  rănirea şi rămânerea cu infirmitate a unor persoane care au descoperit
muniţii neexplodate .
În municipiul CRAIOVA, cetăţeanul Vlăduţu Marin în vârstă de 72 de ani, s­a
autoaccidentat grav ca urmare a exploziei unui focos pe care îl tăia cu un bomfaier, în
vederea confecţionării unui dorn.
În apropierea pădurii  CRÂNGU URSULUI,  între  localităţile Râmnicu  Sărat şi
Voietin,  patru salariaţi  ai I.A.S.  Râmnicu  Sărat care efectuau  lucrări  agricole, au
descoperit un proiectil  de artilerie  neexplodat.  Aceştia au ridicat proiectilul şi l­au
aruncat în foc. Proiectilul a explodat, iar  în  urma exploziei a rezultat un  mort şi trei
răniţi .
În pădurea CERNICA (jud. Ilfov) un cetăţean  care căuta fier vechi,  a lovit un
element de muniţie neexplodat. Acesta a explodat producându­i cetăţeanului răni grave,
fiind transportat la spitalul Grigore Alexandrescu, unde a fost operat de urgenţă.
În timpul efectuării unor lucrări agricole, în comuna COTNARI (jud. Iaşi), s­a
produs un grav accident datorat exploziei accidentale a unui proiectil. Numitul Guraliuc
Ioan a găsit proiectilul în timpul execuţiei lucrărilor agricole  şi dorind să facă o glumă a
aruncat proiectilul în direcţia unui  grup  de  persoane  care  lucrau în apropiere. La
impactul cu solul acesta a explodat rănind grav patru persoane, care au fost internate la
Spitalul de Urgenţă Iaşi. Datorită rănilor provocate Filotcu Petru a decedat.
În comuna BRAZI, sat Negoieşti ( jud. Prahova ) doi salariaşi ai S.C. Incognito
S.R.L. au aprins un foc pe marginea drumului pentru a se încălzi. În timp ce priveau
flăcările,  s­a produs  o explozie. Cercetările efectuate au dus la concluzia că focul  a
produs explozia unei grenade de mână defensive care se afla în pământ în acel loc. O
persoană a decedat iar alta a fost grav rănită.  Descoperirea unei grenade defensive în comuna CAŢA ( jud. Braşov ), fără focos,
abandonată în spaţiul verde din zona şcolii generale. Din fericire nu au fost victime.
În comuna ŞINTREAG (jud. Bistriţa Năsăud ) a avut loc explozia unui focos de
artilerie, în urma tăierii cu bomfaierul de către un copil de opt ani. Acesta a rămas cu
leziuni grave  la ambele mâini, ochi şi torace.
2 din 3
În comuna ŞOTRILE ( jud.  Neamţ ) o fetiţă de  doisprezece  ani,  a detonat
accidental o capsă de alarmare tip C.F.R. lovind­o de mai multe ori cu ciocanul. Fetiţa a
fost rănită grav.
În comuna ŞENDRENI (jud. Galaţi) un cetăţean a tăiat unele obiecte metalice cu
aparatul  de sudură.  În timpul  pauzei,  s­a declanşat o explozie  de la materialele
incandescente rezultate în urma tăierii. Nu au fost victime sau pagube materiale.
În localitatea MUŞENIŢA jud.  Suceava cetăţeanul  Socaliuc  Vasile  cu o piatră
abrazivă a încercat să secţioneze un proiectil din primul război mondial. La atingerea
pietrei de polizor cu proiectilul acesta a explodat provocând moartea acestuia.Nepoţelul
în vârstă de şapte ani care se juca în şopron  a scăpat ca prin minune fiind chemat de
tatăl  său.  În timpul  cercetărilor  efectuate  la faţa locului s­a mai  descoperit o altă "
invenţie", tubul unui proiectil de artilerie din primul  război mondial fără încărcătură
explozivă folosit ca nicovală.
În localitatea RÂMNICU SĂRAT (jud. Buzău) în atelierul de lăcătuşerie a S.C.  ROMAGRIBUZ S.A. angajaţii atelierului au încercat să sudeze o bară de capătul unui
proiectil pentru confecţionarea unui zdrobitor necesar măcinării sării pentru animale.
Datorită supraîncălzirii  focosului, acesta s­a iniţiat,  a intrat în detonaţie  provocând
rănirea a doi angajaţi.
În localitatea DRĂGĂNEŞTI  (jud. Galaţi) în gospodăria unor  cetăţeni,  s­a
încercat prin sudură oxiacetilenică să se aplice un mâner la o bombă de aviaţie de 50 de
kg, pentru confecţionarea unui tăvălug pe care să îl folosească la tasarea macadamului
rezultat rănirea gravă a doi soţi  şi a unui copil,  moartea animalelor din gospodărie,
avarierea locuinţei şi amenajărilor gospodăreşti.
În localitatea Cernica Sat Tânganu ( Jud. ILFOV ) Lina Florica, de 24 de ani a
făcut un foc în curte pentru prepararea hranei. Sub lemnele folosite pentru foc s­a aflat
şi un proiectil  de  artilerie  perforant de cal  .37 mm.care  datorită încălzirii  a explodat
provocând moartea femeii.
În localitatea FĂRCAŞA ( JUD. NEAMŢ ) cetăţeanul PURCARU ALEXANDRU
de 25 ani,  a descoperit pe câmp  o grenadă de  mână defensivă,  a dus­o acasă şi din
curiozitate  a încercat  să o demonteze, moment în  care grenada a explodat rănindu­l
mortal
În comuna VEREŞTI ( Jud. BUZĂU ) un tânăr de 13 ani, STEMATE MIHAI, a
lovit din curiozitate cu ciocanul un cartuş de mitralieră de 12,5 mm. Cartuşul a fost găsit
de băiat la marginea unei arături în timp ce se întorcea de la şcoală . Cartuşul s­a aprins
3 din 3
violent, provocându­i băiatului arsuri grave la palma mâinii stângi şi la tibia piciorului
drept .
În municipiul Rm. Vâlcea, str. Republicii, nr. 35, în ziua de 30 octombrie 2007,
orele 15.00, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,, General Magheru" al judeţului
Vâlcea, a fost alertat pentru  asanarea terenului  de elemente de  muniţii rămase
neexplodate. Elementele de muniţii rămase neexplodate au fost găsite de munictorii ce
săpau fundaţia unei viitoare construcţii. Misiunea de asanare a terenului şi distrugerea
muniţiei asanate a continuat până pe data de 06.12.2007, prilej cu care au fost cercetate,
identificate,  ridicate, transportate,  depozitate şi distruse 978 proiectile  de  artilerie
explozive calibrul 100 mm şi 1 proiectil exploziv calibrul 75 mm. Elementele de muniţii
au fost descoperite la o adâncime de aproximativ 4 m, fiind de producţie germană, din
primul război mondial. Echipa pirotehnică a fost formată din lt. Col. Pănoiu Constantin,
Mr.  Gherghina Doru,  plt.  Maj.  Nedelcu  Cătălin,  Plt. Maj. Ucă Marian  şi sg. Maj.  Băgălin Iulian. Aceştia au acţionat cu profesionalism, dat faptul  că a fost  o misiune
foarte  dificilă, datorită numărului mare  de proiectile  descoperite  într­un  singur  loc,
timpul  nefavorabil  (precipitaţii, îngheţ),  nu  s­au înregistrat evenimente /accidente.
Misiunea a fost  desfăşurată în colaborare  cu  primăria municipiului  Rm.  Vâlcea,
Inspectoratul  de  poliţie  al  judeţului  Vâlcea,  Poliţia Comunitară şi Inspectoratul
Judeţean de Jandarmi Vâlcea.
Concluziile, destul de ingrijoratoare, sunt :
ÿ Majoritatea victimelor sunt copii sau persoane de varsta a treia ;
ÿ Multe dintre accidentele prezentate s­au petrecut ca urmare a actiunii cu diferite
scule (aparat de sudura, aparat de taiat metale ), sau direct ca urmare a lovirii
sau incalzirii acestora ;
ÿ Desi  munitia descoperita este  foarte veche  si prezinta un  grad  avansat de
degradare, componentele acestora sunt toate  active, manipularea
necorespunzatoare ducand la explozia instantanee a acesteia ;
ÿ Desi actiunile preventive sunt numeroase, acestea executandu­se atat in scoli cat
si in cadrul diferitelor convocari, nu se acorda atentia deosebita acestor munitii
neexplodate ;
ÿ Accidentele in  randul populatiei  civile  ca urmare  a manuirii imprudente a
munitiilor descoperite neexplodate au fost pe tot teritoriul tarii.

[cavver]

ÿ Multe dintre accidentele prezentate s­au petrecut ca urmare a actiunii cu diferite
scule (aparat de sudura, aparat de taiat metale ), sau direct ca urmare a lovirii
sau incalzirii acestora ;
Inteleg ca atunci cand gasesti proiectile e absolut normal sa ii chemi pe unii care se ocupa cu dezamorsarea lor , dar asta nu inseamna ca ele sunt magice.

[Europiu]

Eu vă spun doar atât: în zona Ruhr-ului, unde locuiesc, se găsesc, la 75 de ani de la terminarea războiului, în medie 8 bombe neexplodate pe an. De fiecare dată degajarea se face cu evacuarea populației pe o raza de 1-2 km, în funcție de cât de mare e jucăria. Mi-e clar că vorbim de muniție diferită dar principiul ar trebui să fie cam la fel...

[motorzbh]

E o mare diferență intre o muniție trasa și una în cutie. O bomba de aviație este destinata sa explodeze odată ce a părăsit avionul. Din motive diverse daca nu a explodat ea poate totuși sa explodeze. In general dupa 70 de stat in pământ focoasele sunt compromise. La fel daca bomba nu mai este etanșa si apa a pătruns in interior explozibilul este compromis. Deoarece sunt mari si au carcase de otel bombele de aviație cu cat sunt mai mari cu atât sunt mai rezistente la mediu, am vazut una in Polonia detonata in apa si tot era buna. Bombele de aruncător din Simeria erau in cutie si se presupune cu siguranța pusa si în mod normal trebuiau sa aibă focosul separat. Dar din ce am auzit de la veterani, se încălcau frecvent regulile si calitatea munițiilor era foarte slaba. Fiind relativ mici orice infiltrație le dezafecta. Dar asta nu era un motiv sa le îngroape in balastul caii ferate. Era interesant sa vedem detonarea lor ca sa vedem in ce stadiu erau.
Referitor la scanarea liniei este inutile sa faci asa ceva, practic sunt tone de deșeuri metalice pe lângă calea ferata. Noi când săpam dupa vreun cablu scoatem zeci de tirfoane, sârme și alte cutii de conserve.
Aici la fel ca si descărcarea arheologica este prevazuta suma în contract și de aia e mare bătaie sa prinzi un astfel de contract, ca domnii din armata nu pot fi deranjați, ca de-aia ies la 45 de ani la pensie sa se angajeze la firme private.
Oricum sunt alte căpușe mult mai mari care sug din contractele de reabilitare.

[Dagda]

Mai stiti ceva de SF-ul pentru CF Brasov - Predeal?
parca in perioada asta trebuiau sa se definitiveze alternativele pentru proiectul de reabilitare

[SUHOI]

Deci din toate informatiile si descrierile oferite cu 'surprizele' din gara Simeria ("amintirile" de la razboiu al doilea) sa intelegem ca daca era cu RK era mult mai bine? Ca era mai usor si nu trebuia atata sapatura la cota, nu intalneai atatea surprize pe si "sub" traseu, etc.? Sa ne fie invatatura de minte atunci cu reconstructiile astea!!

[cristi5]

@motorzbh
Poti sa ne spui tipurile/categoriile de teste pe care nu le trec centralizarile Sighi-Blaj?

Face antreprenorul ceva remedieri?

Au inceput ceva teste si pe Blaj-Simeria sau aia ramane blocata pana se "rezolva" Sighi-Blaj?

O intrebare mai generala. Inteleg ca la CED exista o arhitectura modulara, unde CFR poate sa intervina la unele module, sa repare. Exista ceva similar la CE? Sau intretinerea e dependenta de producator?

[motorzbh]

Sunt mai multe probleme la Sig Blaj. 1 MPLS nu are control. Din cauza ca CE urile merg pri reteaua de rutere ne trebuie un calculator sa vedem ca reteau merge corect. 2. Fibra avea atenuari foarte mari. 3. Barierele nu se inchid din cautomat de catre instalatie. 4 mai sunt si cateva probleme punctuale, un semnal care se blocheaza un macaz eclisat chestii relativ minore.
In principiu in afara de bariere toul este in lucru si poate fi testat in curand. Barierele necesita schimbsre de soft care inseamna luni de asteptare.
CED este o instalatie cu relee cu o arhitectura paralela in sensul ca fiecare semnal are schema lui si schemele sut oarecum standard. Ele funcyioneaza in etape astfel ca stii in functie de comportarea instalatiei ce nu merge si nu verifici 500 de relee. In general fiind mii de fire lipite cea mai comuna problema e o lipitura rece sau un contact de releu prost. Interventia este facila daca cunost schemele si ai planuri corecte.
La CE ai calculatoare, ai diagnoza si de obicei restartezi un modul sau il schimbi. Depinzi de piesele de schimb care sunt foarte scumpe. In general problemele cele mai mari le-am avut cu alimentarea si aerele conditionate. De cand am pus LED la semnal ne omoara cu blocarea lor, electronica din ele este proasta.
In general ne-am descurcat cu un ajutor minim pentru ca inst Thale Siemens erau robuste. Astea Alstom insa ...