Canale navigabile

[GDPR]

Pai canalul traverseaza cursurile mai mari de apa intalnite in cale prin sifonare, vezi pagina 14 a prezentarii proiectului de aici

[TibiV]

esti sigur? Cand l-au resuscitat au zis altceva.... visau plimbari cu yachtul si barje care sa transporte cereale catre Bucuresti...
Canalul Siret-Baragan

link-ul tau nu duce nicaieri...

[frunzaverde]

@frunzaverde, nu stiu ce e cu tine de la un timp

Legat de ce?

Hai sa o luam asa: Siret-Baragan .... o prostie. doar pentru irigatii si cel mult pt inundatii (dar diferenta de nivel e foarte mica si chiar negativa....). Totusi pt asta nu ai nevoie de un canal navigabil ci poti trece albiile raurilor cu simple conducte (pt navigatie ai nevoie de poduri-canal, extrem de scumpe).

De acord - si eu si tu spunem ca e o prostie.

In schimb canalul Olt este aproape gata, este folosit cu succes pentru prevenirea inundatiilor dar poate fi facut usor navigabil. Ce transportam pe el? Simplu, Alumina pt Alro si Polipropilena pe Otchim.  Iar cantitatile nu sunt deloc de mici!

Era gandit sa fie navigabil pana la sud de Slatina, nu mai mult; cel putin in prima faza. Nu vad vreo ecluza sau vreo lucrare pregatitoare mai la nord de Slatina. In plus, pe ultimii 15 km, care teoretic ar trebui sa fie cele mai complexe, lucrarile nici nu par incepute, iar pe restul par a fi in diverse stadii de constructie.

Transporturile catre Alro ar fi o posibilitate, dar nici uzina din Tulcea nici cea din Slatina nu au acces direct la port din poarta fabricii; costurile pentru ambele accese fiind uriase. In conditiile astea - lucrare departe de finalizare, capacitate mica de transport la viteze foarte mici, ocol substanital, last-mile neasigurat la ambele capete - nu cred ca iese mai ieftin decat calea ferata (in principiu o cale ferata paralela cu un canal e cu maximum 5% mai scumpa pentru marfa vrac; si in functie de numarul de ecluze si capacitate poate fi chiar mai ieftina).

[TibiV]

Siret-Bragan este insa pacat ca nu il terminam (nu ca si canal navigabil, of course... ).
Prezentarea postata de Adrian arata ca s-a facut deja foarte mult...
Este important ca alimentarea este gravitationala, nu prin pompaj. (Problema mare in Teleorman, unde de asemenea se face prin pompaj din Dunare).

Am senzatia (desi nespecialist) ca pierdem mai mult abandonand proiectul decat ne-ar costa sa il terminam.
Asta in ideea ca agricultura va fi necesara si in epoca post-post-industriala... ,
Iar eu cred ca va fi necesara in orice epoca.

[dr4qul4]

Wallstreet-min agriculturii

@Frunzaverde, nu ma asteptam sa uiti un detaliu atat de mic precum..ALRO.
Poate e greu sa aduci Alumina de la Tulcea, dar la fel de greu e sa aduci si Bauxita la Tulcea. de fapt e usor: chiar acum, TOATA bauxita vine la Alum pe Dunare, pentru ca e toata din import. Iar la Slatina poti folosi camioane.
Si sa nu uitam ca si acum Alro primeste primeste alumina de la Alum pentru ca fac parte din acelasi grup, pe feroviar, dar pe un traseu extrem de lung.

[GDPR]

Problema cea mai mare a acestui proiect este ca nu este realizata ultima treapta de cadere. Pe vremea lui Ceausescu incepusera demersurile pentru realizarea amenajarii Turnu Magurele-Nicopole care ar fi rezolvat problema navigabilitatii Oltului intre Dunare si Izbiceni iar dupa '89 s-a intentionat realizarea unui nou Nod Hidrotehnic la Islaz. Din pacate si aceasta idee este abandonata, asa ca chiar daca celelalte 5 ecluze (Izbiceni, Rusanesti, Frunzaru, Draganesti-Olt si Ipotesti) sunt intr-un stadiu destul de avansat, proiectul este mort.

Siret-Baragan de fapt este intr-un stadiu care a trecut putin de faza incipienta, se poate vedea pe Google Earth cat s-a realizat din intregul traseu Calimanesti Vrancea-Dridu.

[TibiV]

Modernizarea ecluzelor parca s-a facut cu fonduri europene, nu ?...

https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=400563533447583&id=106468292857110

15 iunie la 15:17 · Comuna Agigea, Județul Constanța ·
Recepția la terminarea lucrărilor/Recepția punerii în funcțiune -Sector de lucrări: Ecluza 2 Agigea - fir mal drept în cadrul proiectului "Modernizare ecluze. Echipamente și instalații."

https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=405400239630579&id=106468292857110

29 iunie la 13:37 · Ovidiu (oraș), Județul Constanța ·
Recepția la terminarea lucrărilor/Recepția punerii în funcțiune -Sector de lucrări nr.5 - Ecluza 1 Ovidiu (fir mal stang) în cadrul proiectului "Modernizare ecluze. Echipamente și instalații."

https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=405715312932405&id=106468292857110

30 iunie la 13:55 ·
Recepția la terminarea lucrărilor/Recepția punerii în funcțiune -Sector de lucrări nr.4 - Ecluza 2 Cernavoda (fir mal drept) în cadrul proiectului "Modernizare ecluze. Echipamente și instalații."

[NGC]

http://www.senat.ro/PDFIntrebari/R%20la%2013%2006%20Motoc%20%20O%20%204169%20a.pdf

[TibiV]

WTF ?!?!?!...
Credeam ca s-a terminat de mult porcaria asta... 

[voicul]

Ecluze moderne pe Canalul Dunăre-Marea Neagră

România are unele dintre cele mai performante ecluze din lume. După trei ani de muncă, inginerii români şi germani au terminat lucrările de modernizare pe un sens de mers la ecluzele din Agigea, Ovidiu şi Cernavodă.

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/Ecluze+moderne+pe+Canalul+Dunare-Marea+Neagra

[Harry]

La Agentia de Mediu a fost depusa documentatia pentru proiectul de reabilitare a ecluzei Ovidiu - etapa a doua.

Pentru lucrările propriu-zise de execuţie Modernizare ecluze - echipamente şi instalaţii a fost depusã separat la Consiliul Judetean Constanţa o cerere şi o documentaţie tehnică pentru obţinerea Certificatului de Urbanism. A fost obţinut Certificatul de Urbanism nr. 104/03.12.2013 şi Autorizaţia de Construire nr.10/28.05.2014 de la Consiliul Judeţean Constanţa.
Aceste lucrări prezentate în continuare sunt descrise conform memoriului tehnic elaborat de HIDROTIM S.A. pentru documentaţia tehnică pentru obţinerea Certificatului de Urbanism pentru executarea lucrărilor propriu-zise.
Lucrările sunt lucrări de modernizare, reabilitare şi/sau înlocuire a unor echipamente ale ecluzelor şi instalaţiilor de acţionare, iar în ceea ce priveşte partea de construcţie s-au prevăzut doar lucrări de reparaţie la faţa văzută a betoanelor şi lucrări cu caracter arhitectural (tencuieli, vopsitorii, înlocuire hidroizolaţii) şi completări ale sistemului de amortizare şi de dirijare a
navelor.
Lucrãrile de modernizare şi reabilitare se executa în perimetrul amenajãrilor actuale.
Acest perimetru este alocat şi pentru Organizarea Executarii Lucrãrilor (O.E.; Organizarea de santier). Utilitãţile necesare desfãsurarii activitãţilor de santier vor fi puse la dispozitie de ACN Constanţa.
Echipamentele noi se uzineazã de furnizori specializati şi se livreazã la santier. Pentru echipamentele care se reabiliteazã, dupa gradul de complexitate , lucrãrile se executa în ateliere specializate ale furnizorilor sau direct în amplasament.
Principalele lucrãri care se vor executa la obiectivul Ecluza Ovidiu – cap amonte, sas , cap aval constau în:
a. Pregãtirea ecluzei pentru punerea la uscat cap amonte necesitã urmãtoarele lucrãri:
b. Reabilitarea unitãţii tehnice Poarta Planã de Siguranţã (PPSig)
c. Modernizarea unitãţii tehnice Poarta Planã de Serviciu (PPServ)
d. Modernizare unitate Tehnica Instalaţie hidraulicãde acţionare cap amonte
e. Modernizare unitate tehnicã Instalaţie electrica de comandã, acţionare şi automatizare cap amonte
f. Pregãtirea ecluzei pentru punerea la uscat cap aval necesitã urmãtoarele lucrãri:
g. Modernizare unitate tehnicã Poarta Buscatã de serviciu (PBServ)
h. Modernizare unitate tehnica Vane plane aval
i. Reabilitare unitate tehnicã Instalaţie de protecţie a porţilor buscate împotriva lovirii navelor (IFN)
j. Reabilitare unitate tehnica Pod basculant
k. Modernizare unitatea tehnicã Instalaţie hidraulicã de acţionare cap aval
l. Modernizare unitate tehnicã Instalaţie electrica de comandã, acţionare şi automatizare cap aval
m. Modernizare unitate tehnica Instalaţie de comandã şi supraveghere de la distanţã a ecluzei cap amonte şi cap aval
n. Reabilitare Unitate tehnicã camere tehnologice
o. Reabilitare unitate tehnica : Reabilitare hidroizolaţie pe coronamentul ecluzei
p. Reabilitare unitate tehnicã: Reabilitare cabine de acces la camerele tehnologice
q. Reabilitare unitate tehnicã : Reabilitare spaţii tehnologice din turnul de comandã ecluzã
r. Modernizare unitate tehnicã Instalaţii de epuisment
s. Modernizare unitate tehnica : Instalaţii de pompe golire ecluzã
t. Modernizare unitate Tehnicã : Instalaţii de alimentare cu energie Nod Hidrotehnic ecluzã
u. Modernizare unitate tehnicã Grup Diesel – Generator de intervenţie
v. Modernizare unitate tehnicã Instalaţii de aer comprimat
w. Modernizare unitate tehnicã instalaţie de iluminat exterior
x. Modernizare unitate tehnica instalaţii de iluminat interior
y. Modernizare unitate tehnica Instalaţii pentru prevenire şi stingerea incendiilor
z. Modernizare unitate tehnica Instalaţie de televiziune cu circuit închis
aa. Modernizare unitate tehnicã Instalaţii de telecomunicaţii
bb. Modernizare unitate tehnicã Instalaţie sesizare prezenţã nave în ecluzã
cc. Reabilitare unitate tehnicã Batardou glisant
dd. Reabilitare unitate tehnicã Bolarzi plutitori 5 tf
ee. Reabilitare unitate tehnicã Protecţia constructiilor de dirijare a accesului navelor în sasul ecluzei

Proiectantul general al lucrãrii "Proiectare şi execuţie: Modernizare ecluze - echipamente şi instalaţii" este HIDROTIM S.A. TIMISOARA.

[Harry]

COMPANIA NATIONALA ADMINISTRATIA CANALELOR NAVIGABILE SA CONSTANTA a lansat licitatia pentru Reabilitare drum acces la ecluza Ovidiu , mal drept Canal Poarta Alba Midia -Navodari.

Obiectul contractului:
ETAPA 1 PROIECTARE: - EXPERTIZA TEHNICA; - STUDIU GEOTEHNIC; - PROIECT TEHNIC (DTCU; DTAA; DTAC; PT+CS+DDE) ETAPA 2 – EXECUTIE LUCRARI, conform Proiectului Tehnic (PT+CS+DDE) elaborat in ETAPA 1.

Valoare estimata: 2.484.744,69 RON + TVA.

Tot COMPANIA NATIONALA ADMINISTRATIA CANALELOR NAVIGABILE SA CONSTANTA a lansat si licitatia pentru "REABILITARE CLADIRE GARA FLUVIALA PORT BASARABI" .

Valoare estimata: 681.080,24 RON + TVA.

[TibiV]

Timişoara, 28 dec /Agerpres/ - Finalizarea lucrărilor la nodul hidrotehnic (ecluzele) de la Sânmihai şi realizarea vămii pe Bega pentru vapoare şi biciclete sunt principalele obiective ale Administraţiei Bazinale de Apă Banat (ABAB) pentru 2017, sistemul de ecluze funcţional fiind cel care va asigura nivelul optim al apei în albie, permiţând vaporaşelor să circule până la graniţa cu Serbia.
   ''Nodul hidrotehnic de la Sânmihai creează probleme inclusiv pentru circulaţia vaporaşelor. Suntem în procedură cu vecinii sârbi (...) şi sperăm să finalizăm partea de achiziţie a lucrărilor, ceea ce la noi înseamnă executarea lucrărilor de la Sânmihaiu Român şi proiectul pentru vama de pe Bega, la ieşirea din ţară. (...). Sper ca împreună cu Primăria Municipiului Timişoara să găsim modalitatea cea mai bună pentru ca începând din primăvara anului 2017 vaporaşele să poată circula'', a declarat miercuri, pentru AGERPRES, Titu Bojin, director executiv al ABAB.
   Potrivit acestuia, nodul hidro de la Sânmihaiu Român trebuie reparat, dacă se doreşte ca vaporetele să poată circula şi pe râul Bega, de la Timişoara până la frontiera cu Serbia. Lucrările de refacere a ecluzelor s-au oprit în urmă cu aproape doi ani, din cauza lipsei de fonduri, numai repararea lor presupunând investiţii de circa 3 milioane de euro.
   Titu Bojin spune că pentru a asigura finanţarea, ABAB derulează proiectul împreună cu partenerii din Serbia pentru realizarea nodului hidrotehnic de la Sânmihai, care presupune traversarea cu vaporaşele a acestui nod şi circulaţia până în graniţă.
   ''Acest lucru ar putea fi realizat până la finele anului 2017, cel târziu în vara anului 2018, respectiv reparaţia şi schimbarea sistemului mecanic de acţionare a ecluzelor, aceasta presupunând ca în şase ore opt oameni să deschidă şi să închidă ecluza pentru a circula vapoarele. Ele vor rămâne funcţionale şi în varianta manuală, dar vor fi şi electro-mecanizate prin manevrare electronică, pentru a fi mult mai uşoare deschiderea şi închiderea vanelor şi posibilitatea de tranzitare a nodului hidrotehnic de la Sânmihai'', a menţionat Bojin.
   Directorul ABAB spune că în cadrul proiectului comun cu Serbia, ambele părţi vor beneficia de câte 6,9 milioane de euro.
   Nodul hidrotehnic a fost construit în timpul Imperiului Austro-Ungar, în 1909. De atunci, nu s-au mai făcut lucrări de reparaţii, ci doar au fost promovate demersuri în acest sens, în anul 1984, dar reparaţia nu a fost executată până în prezent.

[Harry]

COMPANIA NATIONALA ADMINISTRATIA CANALELOR NAVIGABILE SA CONSTANTA a atribuit contractul pentru Reabilitare drum acces la ecluza Ovidiu, mal drept Canal Poarta Alba Midia -Navodari catre AUTOPRIMA SERV S.R.L. pentru suma de 1.962.925,29 lei + TVA.

[Harry]

Administratia Canalelor Navigabile a demarat procedurile pentru realizarea proiectului "Finalizare lucrari de protectii si consolidari maluri, Sector Cumpana – Agigea, intre km 53+000 ÷ km 61+000 mal stang, Canal Dunare Marea Neagra."




Proiectul include urmatoarele categorii de lucrari:


Finalizarea / reabilitarea sistemului de colectare a apelor;
Finalizarea / reabilitarea lucrarilor de combatere a eroziunii malurilor;
Lucrari de terasamente si drenaj in zonele cu potential mare de alunecari;
Finalizarea / reabilitarea lucrarilor de protectie versanti;



In prezent, la peste 30 de ani de la punerea in functiune a canalului, malurile pe care nu au fost finalizate lucrarile de protectii si de colectare / dirijare controlata a apelor de pe taluz prezinta slabiciuni cu consecinte şi riscuri serioase pentru canal, dupa cum urmeaza:



-riscul de alunecari de teren ce pot bloca canalul partial;

-eroziunea solurilor moi, neprotejate de vegetatie, antrenate de ape pluviale, pot cauza umpleri lente, dar in curs de desfasurare, a canalului navigabil;

-caderi de pietre sau pamant pe drumurile tehnologice, in principal pe drumul de serviciu de la cota +10,00 mrMB, impiedicand accesul in caz de necesitate.



Din acest motiv, in prezent, C.N. Administratia Canalelor Navigabile S.A. a demarat
finalizarea lucrarilor pentru protectia si consolidarea malului stang al canalului, in zona Cumpana
– Agigea, sector km 53+000÷61+000, intre cota +10,00 mrMB si cota terenului natural.

Situatia existenta

Solutiile tehnice care au fost aplicate pentru lucrarile de protectie a taluzului malului
stang al canalului intre km 53+000÷61+000 sunt diferite functie de natura terenului.
Pentru impiedicarea patrunderii apelor in pachetul de argile rosii, s-a prevazut acoperirea
taluzelor cu un strat de loess compactat si pamant vegetal, precum si lucrari de drenare, captare
si evacuare organizata a apelor din panza freatica si de pe taluzuri: drenuri, santuri, rigole,
descarcatori, cavalier cu rigola la baza.



Pentru consolidarea taluzurilor in argile rosii, s-au prevazut ranforti pe coloane forate.
Protectia cretelor si a calcarelor fisurate de la baza taluzurilor s-a realizat cu ajutorul unor casete
si cadre prefabricate umplute cu piatra sparta, avand din loc in loc ranforti din beton simplu.
Pe zona analizata, respectiv intre km 53+000÷61+000 s-au identificat fenomene cu efect
negativ asupra stabilitatii taluzurilor, intalnindu-se urmatoarele categorii de degradari:



1. degradarea taluzelor produsa de scurgerea apelor de suprafata – este cauzata de
faptul ca reteaua de colectare a apelor nu a fost finalizata sau se afla in stare de functionare
necorespunzatoare (fiind intrerupta din cauza colmatarii, a deteriorarii, neavand continuitate la
descarcare).

S-au observat situatii in care apele colectate in rigolele orizontale nu sunt descarcate in
descarcatorii verticali, ceea ce a condus la erodarea locala a terenului, sau descarcatorii nu sunt
executati pe tot taluzul, apele fiind colectate de descarcatorii existenti si descarcate pe taluz.
Valea afluenta de la km 53+615 nu este racordata la bazinul natural de captare, ceea ce
conduce la scurgerea apelor pe langa amenajare, la infiltrarea in sol a apelor provenite din
precipitatii, cu efecte de eroziune a malurilor si alunecari de teren.



2. eroziunea taluzurilor in zonele cu pamanturi moi (argile) – s-a produs tot ca urmare a
scurgerii necontrolate a apelor, insotita si de transportul pamantului moale in canal. Taluzul
nefiind protejat s-au produs ravene de dimensiuni mari si alunecari de teren.

3. alunecari de teren de amploare medie si mare – sunt favorizate de existenta solurilor
argiloase si loessoide care acopera calcarul, alunecari ce pot cauza blocarea drumului de
serviciu si chiar obstructii in canal. Fenomenul este intalnit in special intre km 54+000 si km
60+400, unde inaltimea malurilor este cu cca 50 m deasupra nivelului drumului de
exploatare/serviciu de cota +10,00mrMB al Canalului Dunare – Marea Neagra.

4. desprinderi si caderi de roca – sunt fenomene mai izolate, observate in special in zona
vaii afluente nefinalizate de la km 53+615 si in zona dintre km 56+600÷57+800 (incepand cu
rampa de salande spre aval), unde zidurile de protectie nu au fost finalizate, intalnindu-se
degradari ale depozitelor de roci, conducand uneori la desprinderea si caderea unor roci de mici
dimensiuni pe drumul de exploatare/serviciu de la cota +10 mrMB.

Intre km 53+000 – 61+000 zidurile din prefabricate (cadre sau casete) nu au la
coronament inchiderea cu capace din beton pe tot sectorul, ceea ce a dus la antrenarea pietrei
sparte din elementele prefabricate de apele pluviale ce s-au scurs pe taluz, piatra ajungand pe
banchete sau drumul exploatare / serviciu de la cota 10,00mrMB.

Lucrari propuse

Ca urmare a degradarilor aparute pe malul stang al Canalul Dunare – Marea Neagra
intre km 53+000÷61+000, sunt necesare urmatoarele categorii de lucrari:

 Finalizarea/executia sistemului de colectare a apelor ;
 Finalizarea lucrarilor de combatere a eroziunii malurilor constand din :
 Taluzari;
 Protectie suprafata cu plasa din iuta biodegradabila;
 Plantare de vegetatie (iarba si arbusti).
 Lucrari de terasamente si drenaj in zonele cu potential mare de alunecari;
 Finalizarea lucrarilor de protectie a versantilor.

Lucrarile prevazute in investitie au numai rolul de a consolida şi reface malul stang al
canalului intre km 53+000 şi km 61+000 şi nu au o folosinta ulterioara in afara celei pentru care
au fost realizate.

Finalizarea sistemului de colectare a apelor pluviale

Lucrarile proiectate constau in principal din:
 Finalizarea executiei rigolelor orizontale pe banchete
 Reabilitarea rigolelor orizontale existente de pe banchete
 Finalizarea rigolelor ranforsate de la cota 10,00 mrMB si rigolelor de beton la
drumurile de exploatare
 Finalizarea si reabilitarea descarcatorilor verticali
 Executia podetelor peste descarcatorii verticali la drumul de exploatare si la
drumurile de acces (3 bucati de podete noi).
 Finalizarea vaii afluente de ape mari de la km 53+615 (lucrari pe o lungime de
cca. 50 m)
 Finalizarea rigolei de beton de la cota terenului natural (creasta taluzului) si
realizarea unui dig adiacent din pamant (cavalier)

Toate elementele sunt proiectate din beton simplu sau beton armat si sunt adaptate la teren.
Finalizarea lucrarilor de combatere a eroziunii malurilor

In zonele in care s-au constatat alunecari de teren si ravenari, s-a proiectat refacerea
pantei taluzurilor prin lucrari de terasamente si inierbare.

Lucrarile proiectate constau din realizarea taluzarii, protectiei cu plasa din iuta si
plantarea de vegetatie (iarba si arbusti). Se utilizeaza plase biodegradabile pe care se va planta
iarba sau arbusti.

Lucrarile sunt propuse doar in zonele in care se refac taluzurile afectate.

Lucrari de terasamente si drenaj in zonele cu potential mare de alunecari

In zonele unde taluzul si banchetele sunt acoperite cu vegetatie acvifera (stuf si trestie),
unde sunt exfiltratii si izvoare sunt proiectate lucrari de drenaje constand din drenuri transversale
si masti drenante.

Finalizarea lucrarilor de protectie a versantilor

Pentru finalizarea lucrarilor la malul de calcar neprotejat, s-au proiectat structuri de sprijin
din elemente prefabricate asezate pe fundatii de beton, incadrate de ranforti din beton.

Pe zonele pe care exista protectii cu prefabricate (cadre si casete) umplute cu piatra
sparta dar lipsesc capacele din beton, s-a prevazut completarea cu piatra sparta a
prefabricatelor si acoperirea la coronament cu capace din beton.

S-a prevazut eliberarea drumului de cota 10,00 mrMB de tot materialul depus (pamant adus de apele
pluviale, parti din lucrarile deteriorate, piatra sparta din prefabricate, vegetatie crescuta).
Zidurile din prefabricate s-au prevazut pe urmatoarele zone:

 zona aval vale afluenta km 53+615 la cota 10 mrMB;
 zona rampelor de salande km 56+608 - 56+985;
 aval rampa de salande de la cota 13,00 mrMB intre km 57+230 – 57+115;
 5 tronsoane de cate 5m lungime pentru completarea protectiilor cu cadre;
 intre km 57+780 – 57+570 deasupra cotei 22,00 mrMB pe 120m lungime;
 intre km 58+000 – 61+000 la cota 10,00 mrMB pe zonele pe care taluzul este neprotejat
la cota 10,00 mrMB;
 finalizari si remedieri protectii existente intre km 53+000 – 61+000.

Deasupra protectiei calcarului, peste cota 20mrMB pana la cota teren natural malul stang
este alcatuit din crete si argile.

Pentru consolidarea malului, s-au prevazut protectii cu gabioane pe radier din beton si
placate cu beton pe fetele aflate la vedere, pe zonele:

 aval vale afluenta, pe ambele maluri, pentru racordare la zidurile din prefabricate de la
cota 10,00 mrMB;
 pe zonele de instabilitate deasupra cotei 20mrMB.

Cantitati de lucrari

Finalizare sistem de colectare a apelor

- Podete noi la descarcatori pentru subtraversare drum exploatare cota +10.00 mrMB
(beton armat) – 3 bucati
- Finalizare vale afluenta km 53+615 - 50 ml
- Rigole orizontale noi la drumurile de exploatare/serviciu (beton si beton armat) -
4000 ml
- Rigole orizontale noi la cote intermediare – 16200 ml
- Finalizare si reabilitare rigole orizontale (beton) la cote intermediare pentru conectare
colectare verticale (beton) – 3000 ml
- Finalizare si reabilitare descarcatoare (colectoare) verticale (beton armat) – 14000 ml

Finalizarea lucrarilor de terasamente si lucrari de combaterea eroziunii malurilor

- Terasamente si excavatii taluzuri (terasamente si excavatii finalizare / profilare taluz
inclusiv finalizare cavalier la cota terenului natural) – 500 smc
- Drenaje cu material filtrant (drenuri si masti drenante) – 4000 mp
- Protectii impotriva eroziunii malului cu membrane biodegradabile si vegetatie ( in
zonele afectate in prezent de ravine si alunecari de teren) – 77373 mp

Finalizarea lucrarilor de protectie a versantilor

- Finalizare protectii maluri cu prefabricate noi – 6000 mp
- Umpluturi cu piatra sparta in prefabricate existente – 5500 mp
- Turnare capace beton peste protectiile de prefabricate existente – 5500 mp
- Finalizare protectii maluri cu gabioane noi (minim 2 randuri) – 500 ml