News:

.

Main Menu

Canale navigabile

Started by davyl, March 20, 2012, 05:03:50 PM

Previous topic - Next topic

0 Members and 1 Guest are viewing this topic.

kitsune

#150
Culmea, chiar azi am avut o discuție interesantă cu un șef de departament de la o companie de navigație, responsabil cu new buildings, inovații, etc. Și am abordat problema hidrogenului pe naval. Discuția a fost de fapt mai largă, pentru că am discutat la modul concret despre ce va fi (real, nu vise).
Pentru hidrogen, mi-a spus că merge doar local, nu poți inmagazina eficient pentru o autonomie mare, gen ocean crossing. Dar apare o problemă pentru ei. Navele proiectate să intre în marile lacuri sunt la limită cu stabilitatea. A le converti înseamnă reproiectare, sunt multe restricții și bine-înțeles se pierde din capacitatea de marfă.
Am înțeles că au discuții cu Autoritatea Maritimă din Quebec și nimeni nu știe calea de urmat, hidrogen, ammonia, bio-fuel, e-fuel, pentru că nimic nu este fezabil (momentan).
Așa că dacă ăștia de la case mari își sparg capetele și nu prea ajung la o concluzie, noi cu 3 plute pe Siret și 5 barje pe Borcea suntem departe rău.
Apropo, omul a venit cu 5 studenți și un doctorand după el, să verifice posibilitatea și fezabilitatea unui upgrade al navei noastre pentru cold ironing (adică să meargă la cheu cu electricitate furnizată de ei).
Oricum, postare lungă, închei cu morala: ce vorbiți voi sunt vorbe, in cel mai bun caz vise. Pentru că autoritățile noastre nu mișcă un pai. Nu vorbesc declarativ, aici oricine poate lua carioca și să facă desene. Vorbesc la modul concret, studii reale.
PS: doctorandul ăsta de azi a adunat toate emisiile (navale) din ultimii 5 ani in zona marilor lacuri, "well to pump". Toate. Găsiți-mi și mie un studiu de pe Dunăre măcar pe o săptămână.
Natural stupidity is much more dangerous than artificial intelligence

cavver

Quote from: shift2rail on April 12, 2023, 12:47:23 PMdoar o paralela: cand vorbim, in Franta se sapa canalul Seine/Oise- Dunkirk/Anvers, peste 106 de km lungime, gabarit (latime) de 54 m, largime chenal navigabil 4.6m. La cheie,  1 milion de camioane vor fi transmutate dupa 2030 de pe autostrada nordului pe barje, 50 mil de tone CO2 economisite pe durata de viata a canalului. Cu 100 eur tona/certificatul de dioxide carbon, costul investitiei - 5 mld eur- se amortizeaza practic din costul carbonului.
O pagina informativa despre proiect se găsește la : https://fr.wikipedia.org/wiki/Canal_Seine-Nord_Europe . E remarcabila secțiunea de critica .

dan tm

Discutiile astea pot continua la nesfîrsit.
Pe rpincipiul decarbonatarii chiar si canalul Istanbul va contribui la decarbonatare?
Ce impact au canalele astea asupra rezervelor de apa, cum modifica distributia apelor subterane?

Asa si canalul Karakum a contribuit si contribuie la lupta împotriva desertificarii nu? datorita acestuia Turkmenistanul are terenuri agricole cultivate în special cu bumbac în loc de desert. Bumbacul îl vinde în Asia de unde ajunge in Europa sub forma de haine. Nu mai vorbim de modul de lucru, de cerinte de mediu si mai stiu eu ce că doar Pakistanul, Vietnamul sau China nu se pierd în detalii d-astea iar în subsidiar Marea Aral a secat.

Important e ca Europa trebuie sa ajunga in perioada  cel putin de dinaintea revolutiei industriale în numele decarbonatarii.

Dar excesele nu vor aduce efectele dorite iar Europa singura nu va salva planeta.


kitsune

O filmare cu o călătorie pe canalele din Olanda. Nu cred că vom ajunge vreodată așa:

Natural stupidity is much more dangerous than artificial intelligence

dan tm

Unde naiba sa vedem asa ceva?
Poate daca ar fi functionale ecluzele pe Olt dar si acolo barajul de la Slatina nu are ecluza.

dar, ce l-a depasit in mers la 02.39 si apoi nu l-am mai vazut pe ala.


de la 08.35 barca aia pare ca merge in fata lui ca un fel de pilot?

AlexxC

#155
Nu ar fi fost mai simplu la Gradistea o solutie ca cea din video de la min 2:40 sau 4:04 executata la momentul eventualei constructii a canalului?

kitsune

Un pod mobil necesită o investiție mai mare inițial și mentenanță continuă. Plus dispecerat care să îl ridice în funcție de traficul naval. Nu știu unde este Grădiștea, dar știu că niciunul din cele 3 puncte enunțate mai sus nu sunt fezabile din punctul de vedere al "alor noștri"
Natural stupidity is much more dangerous than artificial intelligence

TibiV

#157
@kitsune
La Gradistea este podul de cale ferata peste Arges de pe linia Bucuresti-Giurgiu, cea mai veche linie din Regatul Romaniei...

Podul original (vechi de peste un secol) a fost luat de o viitura in august 2005, cel aproape terminat de Ceausescu a fost abandonat - si demolat de Porr, care este pe punctul sa termine al treilea pod, cu sanse de reluare a traficului dupa 18-19 ani...

@AlexxC
podul peste Dunare de la Giurgiu-Ruse este mobil, si  ne-a dat multe batai de cap pe forum...
Mama proștilor este mereu gravidă... :)

dan tm

Este mobil dar probabil ca de multi ani este fix.

La Gradistea ar sta fix mult si bine pina ar termina amenajarea Argesului.

carutasul

de fapt cred că ăsta era subtextul: cum canalul nu se va face niciodată, sub pretextul că podul va fi mobil se putea face o lucrare mai mică. Însă totuși nu știu dacă prețul aferent "mobilității" nu era cumva mai mare; oricum din ce am văzut s-a aprobat o lucrare monumentală care probabil mai rezolvă și alte probleme, inclusiv "tăierea în două" a localității Grădiștea eliminând și o trecere la nivel relativ circulată. Nu am cifre ca să am ce compara, mie unul îmi place soluția din punctul ăsta de vedere, că eliberează zona și elimină trecerea la nivel (și o să iasă poze spectaculoase de pe pod :) )

Vlad94

Apropo de trecere, oare DN-ul va reveni pe actualul amplasament sau nu se poate din cauza vechii cladiri a statiei Gradistea?

dan tm

#161
Nu se demoleaza totul pe acolo? loc ar fi... Ca e  tendinta sa se demoleze pe la CFR.




https://trenuletz.forumgratuit.ro/t90p495-102-bucuresti-progresu-giurgiu-nord-giurgiu

Au demolat pe acolo, este loc
 

https://goo.gl/maps/mkz7y2nrmj7vnGVR6





shift2rail

#162
@kitsune : tocmai s-a adoptat reforma ETS 1, iar emisiile navale (intra-EU) si din aviatie vor fi tranzactionate, gradual, in sistem, incepand cu 2024.

Un pret al carbonului de 200+ eur/tona la orizontul lui 2030(singurul coerent cu acordul de la Paris) va concentra atentia si in Ro ptr decarbonarea sectorului- hidrogen, e-fuel, e-metan- tehnologia exista-, te asigur.

kitsune

N-am spus că nu există, știu că e. Doar că momentan ăștia de pe aici nu sunt convinși de niciuna. Textual mi s-a spus că momentan este mai ieftin să cumpere certificate decât să investească în ceva care se va dovedi nerentabil pe termen lung.
Uită-te la cei care au investit (pe naval) in open loop scrubbers. Au băgat 1-2 milioane de dolari în conversie și acum nu mai au voie să le folosească decât în câteva porturi. Și diferența de preț între HSFO și VLSFO nu acoperă investiția.
Pe intern în EU este altceva, aici e deja zonă specială de emisii. Dar iarăși, aici este altceva, pentru că au nevoie de o autonomie rezonabilă, nu traversează oceane, deci e fezabil și H2 și e-fuel și ce mai e.
Natural stupidity is much more dangerous than artificial intelligence

paulmare

au scos de la naftalina (proiectul e de peste un secol) canalul Gdansk-Galati, care sa uneasca Marea neagra de Baltica
72 de km de canal excavat, restul folosing Vistula Nistru si Prut

https://www.puterea.ro/canalul-navigabil-gdansk-galati-va-scurta-cu-4-000-km-distanta-de-la-baltica-la-marea-neagra/