Canale navigabile

[kitsune]

Probabil (și asta e o interpretare strict personală a textului) că traficul este evaluat după capacitatea de marfă și după marfa efectivă. Deci, o navă de 2000 tdw încărcată cu 1000 t de marfă, odată trecută prin ecluză va fi înregistrată drept 2000 t capacitate și 1000 t marfă. De fapt marfa e cam jumătate din capacitate in textul de mai sus, ceea ce ar sugera că navele trec goale într-un sens și încărcate în celălalt.
Cum am spus, strict personală interpretarea, nu am cum verifica dacă e așa în realitate.

[RaduG]

Diferențele de ,,tone" din articolul de mai sus sunt date de faptul că ACN te taxează la ,,tone capacitate", fără s-o intereseze dacă circuli plin sau gol. Mă rog, dacă circuli fără marfă îți dau 5% discount
Evident că economia reală este interesată de traficul de marfă real, el este puțin peste jumătate din capacitatea navelor, pentru că portul Constanța este unul de export, convoaiele de barje se întorc în marea majoritate a cazurilor goale.
http://acn.ro/index.php/ro/tarife-2021

[RaduG]

Noutăți despre canalul navigabil Bega, care nu aparține de ACN (patronată de către MT), ci de Apele Române prin ABA Banat (coordonată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor)



https://www.ziuadevest.ro/in-sfarsit-putem-calatori-pe-bega-cu-vaporul-pentru-a-ajunge-la-viena-si-chiar-la-amsterdam/

n sfârșit, putem călători pe Bega cu vaporul, pentru a ajunge la Viena și chiar la Amsterdam
De către Gheorghe Miron - 17.10.2021

Cel mai important și așteptat proiect transfrontalier România (Timișoara) – Serbia intitulat "Repararea infrastructurii de navigație pe canalul Bega" se apropie de final – atenționează Administrația Bazinală de Ape Banat Timișoara.

Obiectivul urmărește să repună pe picioare navigația pe canalul Bega între cele două țări și, astfel, se va deschide drumul către Viena și Amsterdam, așa cum era în urmă 50 -60 de ani.

Astfel, în video-ul de mai jos, puteți să aveți o imagine "de sus" a acestei reabilitări în totalitate a nodului hidrotehnic de la Sânmihaiu Român.

În dreapta insulei se poate observa barajul stăvilar reabilitat (reabilitare stavilă cilindrică și plană dublă, reabilitare casa stăvilar-monument tehnic) iar în partea stângă a insulei este ecluza.

În momentul de față, Apele Române Banat pregătesc procedura de realizare a recepției acestor lucrări. Finanțarea este una europeană, prin fondurile Interreg-IPA CBC România-Serbia, iar partea română beneficiază de aproape 7 milioane de euro -a informat ABAB Timișoara.

Lucrările de punere în siguranță a nodului hidrotehnic Sânmihaiu Român înseamnă reabilitarea barajului stăvilar și a ecluzei și face parte din proiectul transfrontalier cu finanțare IPA România-Serbia Repararea infrastructurii de navigație a canalului Bega, în care partea română beneficiază de o finanțare de aproape 7 milioane de euro (fără TVA).

Bega izvorăşte din Munţii Poiana Ruscăi, trece prin comuna Tomeşti, Coştei, Topolovăţ, Timişoara şi pe teritoriul Serbiei. 44 de kilometri are Bega pe teritoriul României şi 70 de kilometri pe teritoriul Serbiei, ca şi canal navigabil. În 1728, atunci când contele de Mercy dispune săparea unui canal navigabil, care să contribuie la asanarea zonei mlăştinoase din jurul Timişoarei, începe istoria fascinantă a canalului Bega.

Prima menţionare a unui port în Timişoara este pe la 1752 – portul Timişoara, din Iosefin. Anual se transporta pe Bega o cantitate impresionantă de mărfuri, unele produse agricole care ajung până la Budapesta, Viena şi pe canalul Rin, Rhone, practic ajung la Amsterdam.

[dan tm]

Ăștia care scriu articolele sînt chiar retardați.
La fel ca ăia de la Apele Române.

Păi imediat după Sînmihaiu Român mai e o ecluză la Uivar si apoi în Sîrbia vreo două pînâ la Zrenjanin.

[RaduG]

YT Adisan: [Bega] Ecluza și barajul stăvilar de la nodul hidrotehnic Sânmihaiu Român, lângă Timișoara | Adisan

[TibiV]

Au pus Portul Bucuresti .....

In schimb, la pagina 8 a noului masterplan TEN-T al Comisiei Europene scrie ca:

Main changes
(...)
Inland waterways
- We are proposing to remove the planned inland waterway connection from Budesti to the east of Bucharest as the project is no longer pursued by Romania.

Afirmatie un pic neclara.
La "est de Bucuresti" ar fi fost portul turistic Glina...
Portul de marfa 1 Decembrie este la sud de Bucuresti (ma rog, sud-sud-vest).

Deci... Renunta doar la "ramura turistica" Budesti-Glina (pe Dambovita) si ramane "in carti" doar "ramura cargo" Budesti-1 Decembrie (pe Arges)?...
Adica canalul pe Arges "is still pursued by Romania"?!...

Pentru cei care nu sunt familiarizati cu zona, la Budesti este confluenta raurilor Dambovita si Arges: https://goo.gl/maps/gRTubtZFxzqapAZq7

[dr4qul4]

Bine macar ca se face primul pas pentru clasarea proiectului.
Bine, este al doilea, pt ca primul a fost Delta Vacaresti.
Da, proiectul poate fi realizat si fara ramura Dambovita, dar nivelul de idiotenie scade drastic: dispare portul Turistic "Statia de Epurare a apelor uzate" . Ca doar tot ce si-au dorit vreodata bogatanii cu yachturi, este sa se plimbe prin ape proaspat epurate sub miresme marca Glina.
Peste Arges deja nu mai conteaza: podul de la Gradistea se face cu gabarit de navigatie si turcii au facut deja pilele pentru podul peste calea ferata imaginara (care ar duce la port). Iar A6 ar trece mai la vest de port asa ca nu e influentat.
Si vestea cu adevarat buna este ca CNAIR nu va mai trebui sa darame podul peste A0S-Lot1.

[dan tm]

Am gasit un articol despre Canalul Dunare-Bucuresti

https://adevarul.ro/locale/constanta/canalul-bucuresti-dunare-marea-neagra-visul-ceausescu-putea-realizat-bani-europeni-calea-navigabila-necesara-presiunea-razboiul-ucraina-1_62905ca65163ec4271df136d/index.html

[Allex]

Nu stiu unde se potriveste cel mai bine stirea asta asa ca o sa o las aici:

https://www.vrancea24.ro/se-vor-mai-face-18-kilometri-din-canalul-siret-baragan/

Consiliul Tehnico-Economic din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a aprobat realizarea lucrărilor de investiții pe un tronson de 18 kilometri din Canalul Siret-Bărăgan. Acest tronson este pe raza județului Vrancea, între kilometrul 5 și kilometrul 23. 

[tom_sawyer]

Cred că e important dpdv istoric să avem mărturia asta - Iliescu despre Canalul Dunăre-București:

min. 5:38

[Vlad94]

^^Cei 18 kilometri din Canalul Siret-Bărăgan par a fi ușor de finalizat. Un video de-al lui Răducu.

Cred că principalul vinovat pentru nefinalizării bucății din zona Mărășești este DN2. Nu înțeleg de ce atunci când au făcut extinderea la 2+ aproape 2, au făcut-o pe amplasamentul actual și nu pe cel proiectat. Se pare că puțin din deviere au făcut totuși: https://www.google.com/maps/@45.8531872,27.2094481,1515m/data=!3m1!1e3
Dacă se va relansa proiectul, sper că vor considera și această idee:
https://romanialibera.ro/investigatii-romania-libera/inventia-care-ar-renaste-canalul-siret-baragan-cum-poate-fi-salvata-agricultura-cu-beneficii-839875/

Oamenii de știință din California tocmai au analizat ce s-ar întâmpla dacă statul lor ar fi împânzit cu panouri solare pe 4.000 de mile, deasupra canalelor de apă, inclusiv a marelui apeduct din California. Canalele cu panouri solare nu ar produce numai energie regenerabilă pentru utilizare în întregul stat, ci ar face ca alimentarea cu apă să meargă mult mai bine.,,Prin acoperirea canalelor cu panouri solare, putem reduce evaporarea și s-ar evita distrugerea terenurilor naturale și agricole, oferind și energie regenerabilă.", spune inginerul de mediu Brandi McKuin de la Universitatea din California, autorul principal al lucrării.Cum ar fi ca această inovație să fie folosită pentru a relansa proiectul canalului Siret-Bărăgan?  Lucrarea a început în 1986, dar este paralizată de aproape 15 de ani. Ministrul Agriculturii mizează acum pe fondurile din PNRR pentru a resuscita proiectul, însă premierul Florin Cîțu nu ar fi de acord ca printre aceste proiecte să fie inclus și acest canal, pentru că nu ar putea fi finalizat până în 2026, ceea ce ar duce la pierderea finanțării.
 

[shift2rail]

^, efectiv, Min Agriculturii & MIPE doresc reimpachetarea proiectului irigatiilor respins de Comisie in PNRR, intr-un proiect de energie verde prin panouri photovoltaice flotante pe...canalele de irigatii.

E vb de un proiect urias de aproape 2 mld eur, ce urmeaza a fi propus la finantare in noua facilitate REPowerEU pana la 30 aprilie ac.

Nu sunt convins ca gaselnita rom. va zbura cu serviciile CE.

[vasile.silion]

Cred că instalarea de panouri fotovoltaice peste canalele de irigații (atâtea câte avem și câte o să mai fie) e o idee foarte bună. Energia electrică rezultată se poate folosi foarte ușor la pompele aferente irigațiilor, care sunt mari consumatoare de energie! Sistemul s-ar autoîntreține!

Gândirea îndrăzneață nu ar mai trebui să fie un lucru de râs; viitorul nostru pe această planetă ține doar de găsirea cât mai repede a unor soluții sustenabile, salvatoare, oricât ni s-ar părea de năstrușnice!

În fond, invențiile și inovațiile, de-a lungul timpului, s-au născut în mare parte dintr-o totală abandonare a gândirii plate, conforme, călduțe, și din găsirea unor soluții "neortodoxe", care apoi s-au dovedit foarte eficiente...

[dan tm]

Nu e nimic ,,neortodox" aici.
Eu văd propunerea asta cu voltaicele ca pe o adaptare la zi a vechiului sistem de umbrire a canalelor cu copaci.

Vechile canale, mai ales navigabile chiar si în Evul Mediu aveau pe margine copaci care îndeplineau doua funcțiuni: fixarea malurilor și protecție antieroziune și umbrirea luciului de apă pentru reducerea evaporării.

Acum se propun voltaice, dar modul lor de montare asa cum e in articol pare mai degraba ca se construieste un tunel.
În felul ăla de acoperire  cred ca anumite forme de viata ar dispărea din apă și ar putea favoriza aparitia altor elemente mai degraba daunatoare în apă.

Nu cred ca voltaicele pot sustine functionarea unor pompe din sistemele de irigatii.

[TibiV]

Problema ultimelor postări este că topicul ăsta se numește "Canale navigabile"...