Canale navigabile

[stangabriel]

   Aluviunile le consider cea mai mare problema. Nu este Canalul Dunare- Marea Neagra, unde apa mai mult sta, Raurile Arges si Dambovita aduc aluviuni destul de multe. Nu vorbim de Dambovita din Bucuresti ca ea de fapt nu exista, nu arata incarcarea atat timp cat debitul principal e deviat inainte de intrarea in Bucuresti spre Arges, iar debitul mic este lipezit in Lacul Morii. Lacurile de pe traseu nu pot curata apa in totalitate, apoi  se acumuleaza aluviuni in aproximativ 100 de ani pana la umplere. Sunt lacuri care s-au umplut mult  mai repede, ex. lacurile de pe Jiu.

Ceva interesant despre Canalul Dunare - Marea Neagra.

https://www.acn.ro/images/PDF/Mediu/REGULAMENT_CDMN.pdf

L.E.
https://www.agir.ro/buletine/2042.pdf

AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE
Chiriac AVĂDANEI1

Rezumat. Lucrarea analizează oportunitatea realizării unei legături navigabile între Bucureşti şi
Dunăre – Coridorul Transeuropean de Transport VII. Sunt prezentate succint studiile / proiectele
elaborate pentru această legătură navigabilă începând de la finele sec.XIX, precum şi lucrările
realizate în etapa 1986 – 1990, inclusiv disfuncţionalităţile generate de sistarea / părăsirea lor. Pe
baza studiilor actualizate se prezintă modul de amenajare complexă, inclusiv pentru navigaţie a
cursului inferior al râurilor Argeş şi Dâmboviţa, precum şi soluţiile constructive recomandate
pentru porturile Bucureşti – 1 Decembrie, Bucureşti – Glina şi Olteniţa. Sunt, de asemenea,
evidenţiate şi evaluate folosinţele obţinute prin realizarea lucrărilor.

[Vlad94]

Sunt curios dacă Canalul Bega, care are ceva lucrări în derulare va fi atractiv pentru marfă (poate cereale?). Ar justifica investiția într-un port la Timișoara?

[thefrenzybudgeter]

Doamne feri, port la Glina, port la Timisoara

De cale ferata se aude ceva?. Ca parca pe aia o avem deja. Proiectele acestea nu sunt fezabile economic sub nici o forma. Le poti intoarce pe toate partile si nu reusesti sa justifici costurile prin eventualele venituri din exploatatre.

Romania economic in afara de porturile de la Dunare si Marea Neagra nu are alte locatii viabile economic.

[dr4qul4]

Avem destula Dunare incat sa nu avem nevoie de alte "canale". Mai mult, traverseaza tara de la Vest la Est asa ca singurul lucru pe care ar trebui sa-l facem ar fi sa punem porturile alea pe picioare. Adica o cale ferata (poate fi si simpla dar electrificata), o sosea decenta si ceva facilitati portuare.
Mai face cineva canale navigabile in ziua de azi? Nu vorbesc de upgrade-uri, ci de unele noi de la 0.

[thefrenzybudgeter]

Poate doar conexiuni ale unor canale deja existente pentru o integrare mai buna. Noi cu chiu cu vai ne amintim ca degeaba avem porturi l Dunare daca uitam ca avem nevoie si de senal navigabil corespunzator... ori asta presupune mentenanta anuala. Avem 16 porturi la Dunari din care 3 mai mari ( Galati, Braila si Tulcea ).

Celelalte ori o sa o tina tot asa cu exportul de materii prime ori cand tara se va gandi ca ca mai avem nevoie si de multa industrie or sa aiba si acelea o sansa. Dar deh...detalii, noi vrem canal Dunare Bucuresti 

Efectiv cine vine cu orice altceva legat de alte porturi dar nu cele Dunarene nu ii place economia   

[subway]

Hai sa ne distram si cu alte fantezii faraonice din zona

[carutasul]

măcar ăsta să zicem că are o justificare geostrategică, chiar dacă e fantezie curată, Canalul Argeș nu are nici o justificare ...

[dr4qul4]

Diferenta de nivel este de 400 de m... De unde fac rost de apa pentru a umple atatea ecluze? Ca vara nu prea au apa. Banuiesc ca vor face si niste lacuri de acumulare gigantice )

[carutasul]

"carioci chinezești" Dar cum ziceam, chiar și așa măcar justificarea geopolitică "ține" ( nu ține aia tehnică și nici cea financiară) . La București-Dunăre practic nu ai nici un fel de justificare să țină: fiind destinație finală oricum vaporul trebuie descărcat, n-are nici o importanță dacă îl descarci la 1Decembrie sau Giurgiu. Cred că au făcut niște ipoteze foarte interesante ca să le iasă măcar ordinul de mărime la justificarea economică Cum ziceam pe alt topic, unii n-au îndeplinit planul cincinal și acum au regrete

[subway]

Ar trebui mutata problema la ministerul agriculturii pentru irigatii si dezvoltarea acvaculturii.

[tom_sawyer]

Pentru ca va stiu fani ai proiectului, va anunt ca CNACN a lansat licitatia Reactualizare Studiu de Fezabilitate pentru obiectivul de investitii: ''Amenajarea raurilor Arges si Dambovita pentru navigatie si alte folosinte''.

Valoarea estimata e de 6.000.000 RON si durata e de 11 luni. Sursa de finantare e POIM.

Licitația a fost anulată pentru că nu a depus nimeni ofertă:

https://www.e-licitatie.ro/pub/procedure/view/100146626/

Oare UE chiar si-ar da acceptul pentru finanțarea acestui SF?

[carutasul]

păi eu aș finanța studiul tocmai ca să reiasă că nu. Adică nu că așa vreau eu, dar cred că orice studiu pe bune ar avea rezultatul ăsta. Dacă s-ar fi făcut la timp am fi scutit două poduri peste Argeș, o supratraversare peste calea ferată și probabil și altele...

[stangabriel]

In acest document am vazut diferenta dintre plan si studiu de fezabilitate.

"Planul National de Amenajare a Bazinelor Hidrografice din Romania a fost elaborat in baza "Studiilor de fundamentare a Schemelor Directoare de Amenajare si Management a Bazinelor Hidrografice - Componenta Plan de Amenajare" realizate de INHGA.  (2013)

SCURT ISTORIC AL AMENAJARILOR DE GOSPODARIRE A APELOR PE TERITORIUL ROMANIEI
Referinte navigatie.
Una dintre primele lucrari hidrotehnice importante situate pe teritoriul romanesc si considerata de unii cercetatori ca fiind daca nu executata sub imparatul Traian, macar proiectata sub acesta, este canalul Danubius - Pontus Euxinus, realizat pe valea raului Axios (Carasu).  O confirmare a existentei acestui canal pe valea Carasu s-a produs in prima jumatate a secolului al XIX- lea prin existenta pe aceasta vale a unor lacuri si balti, precum si a unui stavilar catalogat ca antic, iar o portiune de vale, pornind de la Dunare, de 5 km, era inca navigabila.

Profesorul Alexandru Davidescu a propus un proiect in anul 1912, ce cuprindea intregul ses arabil al Munteniei pana la Dunare cum se exprima profesorul Cristea Mateescu. Proiectul propunea realizarea unui canal de colectare a apelor raurilor carpatine, incepand de la Adjud (cota 95,0), urma apoi un traseu spre sud-vest pana in zona Bucurestilor (cota 80,0), apoi spre Olt si Jiu. Acest canal era navigabil si s-ar fi legat cu un alt canal navigabil pe linia Bucuresti-Mostistea-Dunare. Orasele intalnite pe aceste trasee ar fi devenit porturi la Dunare si urmau sa fie irigate circa 900 000 ha si sa se realizeze un mare numar de uzine hidroelectrice.
Imediat dupa primul razboi mondial a urmat elaborarea a numeroase propuneri si proiecte generale privind amenajarea caderilor de apa ale raurilor Romaniei, un canal navigabil Arges - Dunare, asanarea vaii Colentina, a derivatiei Arges -Bucuresti cat si amenajarea Argesului, a Bistritei s.a.

Dezvoltarea de noi cai navigabile interioare in intervalul 2007 - 2022
Pana in prezent nu exista o planificare a realizarii in timp a amenajarilor pentru navigabilizarea unor rauri interioare. Amenajarile urmand a fi realizate de regula in regim barat, ele sunt dependente de amenajarile hidroenergetice. Totusi, studiile intocmite pana in prezent, permit formularea unor prioritati potentiale:
• amenajarea raurilor Arges si Dambovita pentru navigatie si alte folosinte;
• reabilitarea si modernizarea canalului Bega in vederea reluarii navigatiei intre municipiul Timisoara si Tisa – Dunare (studiul a fost realizat numai pe sectorul romanesc);
• navigabilizarea cursului inferior al raului Olt intre Slatina si Dunare;
• amenajarea pentru navigatie si agrement a raului Prut aval de Stanca Costesti
• navigabilizarea raului Mures intre municipiul Arad si frontiera cu Ungaria;
• finalizarea canalului Siret – Baragan;
• navigabilizarea raului Siret aval de Adjud pana la Dunare.

Navigabilizarea raului Mures intre municipiul Arad si frontiera cu Ungaria
Navigabilizarea raului Mures, in final, este prevazuta intre municipiul Alba Iulia si frontiera de stat cu Ungaria, pe o lungime totala de 310 km.
In etapa 2015 – 2022 raul Mures va fi amenajat pentru navigatie intre municipiul Arad si frontiera, pe o lungime de cca. 80 km. Navigatia urmeaza sa se faca, in curent liber, cu nave/barje de pana la 600 tone capacitate.
Studiul de fezabilitate ce se va intocmi pentru navigabilizarea Muresului intre municipiul Arad si granita cu Ungaria va examina si solutia cu trepte de barare la Nadlag si Pecica.
La Arad se prevede amenajarea unui port pentru un trafic final de cca. 2,0 mil. tone/an. In prima etapa dotarile vor asigura derularea unui trafic de pana la 0,5 mil. tone/an. In etapele urmatoare (dupa anii 2022) navigatia pe raul Mures se va extinde pana la Alba Iulia, astfel:
• intre Arad si Caprioara (Zam) – pe o lungime de 107 km cu 5 trepte de barare;
• intre Caprioara si Alba Iulia – pe 123 km cu 6 trepte de barare.

Navigabilizarea raului Prut aval de Stanca - Costesti
Studiile realizate pana in prezent propun navigabilizarea raului Prut, in curent liber, pe o lungime de cca. 580 km. Lucrarile urmeaza sa se execute pentru un convoi de calcul format dintr-o barja de 600 tone cu impingatorul aferent.
Adancimea minima a apei este, in aceasta situatie, de 2,00 m.

Navigabilizarea raului Olt pe sectorul Slatina - Dunare
Odata cu amenajarea hidroenergetica a Oltului inferior a fost studiata si navigabilizarea acestui sector al raului. In fronturile de barare de la Ipotesti, Draganesti, Frunzaru, Rusanesti si Izbiceni au fost executate unele lucrari aferente capului amonte al ecluzelor prevazute in fiecare din cele 5 noduri hidrotehnice.
Urmeaza ca in viitor sa se realizeze urmatoarele lucrari:
• finalizarea ecluzelor din cele 5 trepte de barare;
• realizarea unui nod hidrotehnic (centrala hidroelectrica, baraj deversor si ecluza) la Islaz, avand caderea h = 10 m, care sa permita racordarea Oltului navigabilizat cu Dunarea nebarata;
• dragarea canalelor de pe zona amonte a fiecarei acumulari pentru accesul navelor la ecluze pe timpul apelor mici pe Olt;
• realizarea portului Slatina cu accesele feroviare si rutiere aferente, precum si a punctului de acostare de la Stoenesti.

Finalizarea lucrarilor la canalul Siret - Baragan
Canalul Siret – Baragan are drept punct de plecare acumularea Calimanesti pe raul Siret, la sud de Adjud si debuseaza in acumularea Dridu – de pe raul Ialomita. Are lungimea de 190 km, sectiunea transversala trapezoidala cu latimea la fund de 25 m, adancimea apei fiind de minim 3,0 m. Navigatia urmeaza sa se faca cu barje de 365 tone care pot naviga in convoaie formate de pana la 4 barje (fila dubla – dana dubla). Traficul prezumat pe aceasta cale navigabila fiind de pana la 2 milioane tone/an.
Pe calea navigabila sunt prevazute 10 ecluze la: Calimanesti, Susita, Putna,
Milcov, Ramna, Rm. Sarat, Buzau biefare, Buzau acumulare, Prahova si Dridu. Porturile, respectiv punctele de acostare sunt prevazute la Calimanesti, Focsani, Rm. Sarat, Buzau, Garbovi si Dridu.

In perspectiva ar urma sa se elaboreze documentatiile tehnice si economice pentru navigabilizarea urmatoarelor rauri:
• Siret, intre Adjud si Dunare;
• Mures, pe sectorul Alba Iulia – Municipiul Arad;
• Somes, intre municipiul Dej si frontiera cu Ungaria;
• Ialomita, pe sectorul Dridu – Dunare;
• Jiu, pe sectorul aval de municipiul Craiova.

Ca proiecte potentiale viitoare, in afara lacurilor de acumulare se are in vedere
si un transfer interbazinal de apa prin realizarea unor derivatii majore cum ar fi:
_ Canalul Siret - Baragan (L = 190 km, Qi - 220 - 50 m3/s);
_ Canalul Transoltean Dunare - Jiu - Olt (L = 120 km, Qi = 140 m3/s);
_ Derivatia Draganesti 1 (Vedea - Teleorman; L = 38 km, Qi = 128 m3/s);
_ Derivatia Draganesti 2 (Teleorman - Neajlov, L = 40 km, Qi = 85 m3/s)."


Nu stiu ce ar fi de comentat aici. Inca se propuneau aceste proiecte in 2013....probabil si acum.

Harta propuneri navigatie rauri interioare.



Powered by API/PUM imgur uploader

[dan tm]

Intyeresant ca tocmai barajul din Slatina nu are ecluza ca celelalte.
Pe wikimapia am gasit un canal de la barajul Draganesti Olt spre Arges, numit derivatia Olt Arges.

[stangabriel]

Am vazut acum pe Maps ca din lacul Draganesti-Olt pleaca 2 canale de irigatii stanga si dreapta. La fel un canal spre stanga la Frunzaru.  Insa toate au apa  prin pompaj, nu gravitationale, nu navigabile. Deci stau goale. 

Citeam despre Canalul Dunare Marea Neagra: Wiki

An 2007 : Construirea canalului a necesitat o investiție de circa 2 miliarde de dolari. Estimările inițiale prevedeau recuperarea investiției în 50 de ani. Exploatarea canalului aduce însă venituri anuale de circa 3 milioane de euro, ceea ce presupune o durată de recuperare a investiției de peste 600 de ani.

An 2014:Cifrele publice din ultimii ani arată că exploatarea canalului a adus venituri anuale de circa 11-13 milioane de dolari, ceea ce implică o durată medie de recuperare a investiţiei în jur de 165 de ani, din care au trecut deja 30.

Pune cineva la calcul costurile de intretinere ? Irigatiile pe platoul Dobrogei sunt si mai costisitoare datorita diferentei mari de nivel.

În 2018, au fost transportate, pe Canalul Dunăre – Marea Neagră, mărfuri totalizând 32.919.138 tone capacitate, în creştere faţă de 2017, când a fost înregistrat un trafic de 31.430.527 tone capacitate, conform www.acn.ro.

Capacitatea de transport marfă a canalului este de 75 de milioane de tone anual, altii spun 80-100 milioane tone. Deci suntem sub jumate din capacitate. Cred ca o sa creasca volumul in urmatorii ani, pastrand trendul din ultima vreme.

Sa zicem ca momentan avantajul este pentru timpii de tranzit si pentru mediu, insa eu nu prea inteleg cu se calculeaza capacitatea de transport. Cate nave pot trece ecluzele ?

L.E.
În anul 2020, cantitățile de mărfuri tranzitate pe canalele navigabile au înregistrat o ușoară diminuare față de 2019, care a fost un an record – a declarat, pentru cotidianul ,,Cuget Liber", Lucian Bucuroiu – director exploatare în cadrul Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile. Traficul a fost de 35,219 milioane de tone capacitate, cu 1,63% mai mic față de aceeași perioadă din anul 2019. Au fost transportate 16,507 milioane de tone de mărfuri, cu 1,42% mai puțin decât în anul 2019."

  Deci una e tone capacitate,  alta e cantitatea de marfa... Poate cineva sa explice va rog.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-canalul-dunare-marea-neagra-tinteste-spre-un-nou-record-426225