Autostrada A3 București-Borș

Started by Ionut, September 14, 2011, 08:14:47 AM

Previous topic - Next topic

4 Members and 19 Guests are viewing this topic.

Kimi

QuoteAceastă firmă acuză CNAIR S.A și că a provocat deliberat situația care a dus la rezilierea contractului pentru execuția lotului de autostradă Chețani – Câmpia Turzii, prin neacceptarea nejustificată, timp de doi ani, ca firma RESTRA Construct SRL, să preia lucrările, în calitate de subcontractor.

În această situație, STRACO Grup solicita CNAIR ca în termen de 3 zile să accepte RESTRA Construct, ca subcontractor, pentru lucrările la lotul de autostradă în cauză, astfel încât să fie evitată compromiterea proiectului și abandonarea lucrărilor.

STRACO precizează că această soluție legală și contractuală, propusă în repetate rânduri, a fost permanent tergiversată de CNAIR, care în schimb, în urma unor artificii, a acceptat, ca subcontractor firma MARCOTIM Impex SRL, care însă, la momentul semnării contractului de execuție nu era trecută pe lista de subcontractori.

În notificarea transmisă de STRACO Grup, se mai precizează că de fapt o mare parte din lucrările plătite de CNAIR către MARCOTIM Impex SRL, au fost executate de RESTRA Construct SRL.

https://www.puterea.ro/dupa-ce-a-intarziat-trei-ani-lucrarile-straco-grup-cere-despagubiri-de-la-cnair-de-aproape-100-milioane-de-euro/

De remarcat autorul articolului.

pentium10

ce legatura are RESTRA Construct cu sefii Straco?
Waze advocate, Google Developer Expert, In Mures

bacovia

RESTRA CONSTRUCT si STRACO GRUP sunt inregistrate la aceeasi adresa.

Duta C

Este incredibil cîtă nesimțirea poate gasi la Straco.Nu se poate face ceva cu legislația asta încurcată? În afara de asta asistăm la procese interminabile,se contesta orice,probabil si daca adie vântul.....Domnule ministru Drulă,Cîțu,Orban faceți odată ceva bun si modificați,simplificări legislația si scurtati termenele de judecată.Aveti toata puterea.....CE MAI ASTEPTAȚI,LUNA NOUĂ???
Mulțumesc!

Kimi

@NGC stiu cumva vrabiutele de ce a refuzat Cnair propunerea facuta de straco? Mi se pare putin ciudat ca aflam abia acum despre asta.

oc7avian

Groapa de împrumut ar dori să o acopere cu materiale rezultate din diverse demolări/săpături. Am discutat cu diverși privați care au fost contactați legat de asta.

bgd77

Mi se pare ca e deja acoperita acea groapa de imprumut de care vorbeste pasaida. Cand am trecut ultima oara pe acolo asa mi s-a parut. Dar mai sunt alte gropi de imprumut de umplut.

pasadia

E inca acolo. Se lucra la ea, dar e acolo. Si chiar daca o acopera, tare sunt curios sa stiu cum va iesi capacitatea portanta, cum vor face forajele, cum va fi proiectat nodul... Pur si simplu acolo la Cristian e o bataie de joc, construiesti un giratoriu in axul unei autostrazi fara nici o solutie future-proof legata de continuarea ei. Asta ca sa nu mai zic ca oricum vei demola cateva sute de metri din acel drum de legatura tocmai inaugurat.

GAC

Este foarte putin probabil sa platim ceva lui Straco. Daca valoarea contractului a fost de 280 milioane RON, pur si simplu nu poate justifica 461 milioane RON ca profit nerealizat. Daca s-a executat 40% din contract, inseamna ca valoarea la care se aplica profitul nerealizat este pe undeva la 168 milioane RON. La o marja foarte mica, data de pretul de adjudecare fata de pretul estimat initial de CNAIR, pot fi maxim cateva milioane si asta intr-un scenariu super-optimist pentru Straco.
Temerea mea este ca se va cere expertiza financiar-contabila si va dura multe luni, daca nu chiar ani.
Per ansamblu, blocarea proiectului este singura pierdere.

Europiu

In suma lor intră și lucrarea de pe DNCB, eu așa am înțeles. De ce au băgat-o și pe aia, nu mă întreba.
The problem with the world is that the intelligent people are full of
doubts, while the stupid ones are full of confidence (Charles Bukowski).

CătălinL

#27235
Extras din sentința pronunțată de Tribunalul București în cererea de ordonanță președințială introdusă de Straco.

În esentă, Straco a contestat că rezilierea ar fi fost nelegală, întrucât după deschiderea procedurii de insolventă rezilierea nu ar mai putea opera pe cale extrajudiciară (cum s-a întâmplat în cazul nostru), ci doar pe cale judiciară, pronunțată de judecătorul sindic.

Nu s-au analizat chestiuni ce țin de fondul cauzei (dacă intr-adevar Straco ar fi in culpă contractuala), ci doar strict aspecte de legalitate a procedurii de reziliere.

Se pare ca Straco are dreptate.



Ultima condiție care trebuie analizată ține de aparența dreptului. Aceasta a fost lăsată la urmă dat fiind că necesită o analiză mai întinsă.

Astfel, pârâta a înțeles să rezilieze pe cale extrajudiciară contractului de lucrări nr. 92/_____/19.02.2015, făcând aplicarea prevederilor conținute de acest contract și de Codul civil. Dar se observă că în speță există un conflict între dreptul comun, reprezentat de Codul civil, și dreptul special, reprezentat de Legea nr. 85/2014, care la art. 123 alin. 1 și 3 arată următoarele:

(1) Contractele în derulare se consideră menținute la data deschiderii procedurii, art. 1.417 din Codul civil nefiind aplicabil. Orice clauze contractuale de desființare a contractelor în derulare, de decădere din beneficiul termenului sau de declarare a exigibilității anticipate pentru motivul deschiderii procedurii sunt nule. Prevederile referitoare la menținerea contractelor în derulare și la nulitatea clauzelor de încetare sau accelerare a obligațiilor nu sunt aplicabile în privința contractelor financiare calificate și a operațiunilor de compensare bilaterală în baza unui contract financiar calificat sau a unui acord de compensare bilaterală. În vederea creșterii la maximum a valorii averii debitorului, într-un termen de prescripție de 3 luni de la data deschiderii procedurii, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar poate să denunțe orice contract, închirierile neexpirate, alte contracte pe termen lung, atât timp cât aceste contracte nu au fost executate în totalitate ori substanțial de către toate părțile implicate. Administratorul judiciar/Lichidatorul judiciar trebuie să răspundă, în termen de 30 de zile de la primire, notificării contractantului, formulată în primele 3 luni de la deschiderea procedurii, prin care i se cere să denunțe contractul; în lipsa unui astfel de răspuns, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar nu va mai putea cere executarea contractului, acesta fiind socotit denunțat. Contractul se consideră denunțat:

a) la data expirării unui termen de 30 de zile de la recepționarea solicitării cocontractantului privind denunțarea contractului, dacă administratorul judiciar/lichidatorul judiciar nu răspunde;

b) la data notificării denunțării de către administratorul judiciar/lichidatorul judiciar. [...]

(3) Debitorul decade din beneficiul termenului dacă, în primele 3 luni de la data deschiderii procedurii, cocontractantul notifică administratorului judiciar intenția privind denunțarea contractului sau declararea anticipată a exigibilității. Ulterior menținerii contractului, cocontractantul poate solicita rezilierea acestuia pentru culpa debitorului, soluționarea cererii făcându-se de judecătorul-sindic.

Din conținutul acestor texte rezultă că odată ce pârâta nu a înțeles să denunțe contractul potrivit procedurii speciale, iar contractul a fost menținut (cum se întâmplă în speța de față), rezilierea nu mai poate fi solicitată decât pentru culpa reclamantei și pe cale judiciară (înaintea judecătorului sindic, după cum rezultă clar din art. 123 alin. 3 teza finală).

Având în vedere acest conflict între legea generală (Codul civil permite rezilierea unilaterală extrajudiciară, neimpunând ca regulă desființarea pe cale judiciară a contractului – cf. art. 1550, 1552 și 1553 C. civ.; mai mult, o parte din doctrină este de părere că în prezent vinovăția debitorului nu mai reprezintă o condiție pentru reziliere, care nu mai este privită drept o sancțiune de drept civil, ci ca un remediu pus la dispoziția creditorului care nu-și mai poate vedea îndeplinite obligațiile asumate de debitor – în acest sens, spre ex. I.-F. P___ în L. P__, I.-F. P___, S.-I. V___, Tratat elementar de drept civil. Obligațiile, 2012, nr. 203, pp. 288-291) și legea specială (art. 123 alin. 3 teza finală din Legea insolvenței, care impune rezilierea judiciară numai pentru caz de culpă a debitorului atunci când acesta se află în insolvență iar contractul a fost menținut), tribunalul trebuie să considere aplicabil cel din urmă drept, dat fiind că este de principiu că legea specială derogă de la cea generală (specialia generalibus derogant).

În aceste condiții, privind problema doar din perspectiva aparențelor, astfel cum impune art. 997 alin. 1 C. proc. civ., reiese că teza susținută de reclamantă este corectă, rezilierea neputând opera decât în urma sesizării judecătorului sindic și ținând în seamă culpa debitorului. Or, după cum se observă, pârâta nu a înțeles să sesizeze pe acest din urmă judecător, motiv pentru care aparența, fie și numai pentru acest motiv este în favoarea reclamantei.

D__ fiind că pârâta nu a înțeles să sesizeze judecătorul sindic, iar acest fapt este în sine apt a crea aparențele unei nelegalități, tribunalul nu mai trebuie să verifice problemele substanțiale referitoare la motivele pentru care pârâta a înțeles să înștiințeze pe reclamantă cu privire la reziliere (pentru a nu încărca prezenta sentință de considerente supraabundente).

Pentru acestea, fiind îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de lege, se va admite cererea și se va dispune suspendarea efectelor înștiințării de reziliere a contractului de lucrări nr. 92/_____/19.02.2015, înregistrată sub nr. 92/_____/11.03.2021, emisă de CNAIR SA și suspendarea executării scrisorii de garanție bancară pentru plata avansului nr. _____-02-_______, emisă de UniCredit Bank SA, până la soluționarea definitivă a cererii privind anularea aceleiași înștiințări. Cât privește suspendarea executării scrisorii de garanție bancară, se reține că aceasta este consecința automată a stabilirii aparenței de nelegalitate a înștiințării de reziliere a contractului dintre părți și produce efecte numai în limitele executării acesteia ca efect al rezilierii contractului.

caveman

Ministrul Drula a declarat ca este foarte increzator ca statul are dreptatea de partea sa in litigiul cu Straco. (link, minutul 18:19).

"Pe cine nu lasi sa moara, nu te lasa sa traiesti."  :lol:
In Olanda un pasaj sub autostrada se construieste intr-un weekend. Noua cat ne-ar lua si cat ar costa?

KnX


vladioan_bv

cu o traducere a ceea ce ne a transmis Catalin mai sus, ne poate ajuta cineva?

bacovia

Pe scurt avocatii STRACO cunosc mai bine legislatia decat juristii MT.