Autostrada A3 București-Borș

Started by Ionut, September 14, 2011, 08:14:47 AM

Previous topic - Next topic

0 Members and 17 Guests are viewing this topic.

mirceaeliade

Am si eu o intrebare vis a vis de alunecari: nu ar putea UMB sa faca sapaturi acum unde sunt zonele de risc maxim de alunecari, poate sa sape cu 1-2 in  plus decat e in calendar, si dupa aia sa mute santierul/muncitorii pe restul de 95% din traseu, si cat le ia sa termine dincolo, sa dea ocazia la terenul natural sa o ia la vale pe cat poate timp de un an intreg?  si dupa aia, unde s-a deplasat poate sa presupuna ca marea majoritate de alunecari deja au avut loc si doar sa intareasca ce a ramas DUPA alunecarile 'naturale' neprevenite/neintarziate de constructii de ciment?

avumit

Am mai scris candva pe aici. Eu am mari emotii cu bucata asta de autostrada. Inclusiv Tunelul Meses. Se stie "de pe vremea lui Ceausescu" de problemele din zona. S-a facut un super stiu, foarte serios. S-a abandonat ideea de tunel. Panza freatica este foarte sus, inclusiv un parau subteran.
Nu stiu ce tehnologii au mai aparut recent...
* se dorea a fi o mare realizare pt Zalau in nu stiu ce cincinal.

Seraphymus

Oare de Nușfalău - Poarta Sălajului, nu se mai știe nimic, care e stadiu licitație, pe când se anunță lista scurtă si pe când se preconizează deliberarea câștigătorului, nu ne pot ajuta vrăbiuțele?

raulbogdan23

Cateva cadre surprinse ieri din avion cu o portiune din Chetani - Campia Turzii














Powered by API/PUM imgur uploader

GAC

Ca sa clarific ideea cu hidroizolarea dealurilor.
1. Problema curenta este data de umiditatea solului din dealuri, sol care este multi-stratificat. Fiecare strat se comporta diferit la o anumita umiditate si rezistenta mecanica se reduce cu cresterea umiditatii. Problema este exacerbata de faptul ca acele dealuri sunt integral din "pamant", fara un substrat de roca. Asadar alunecarile pe care le vedem sunt de profunzime, nu un fenomen superficial (daca inlaturam pamantul care a alunecat, avem toate sansele sa mai generam o alunecare, mai ales daca o sa mai ploua).
2. Pentru a face dealurile mai stabile trebuie eliminata apa (factorul ce reduce stabilitatea solului) prin hidroizolarea dealurilor cu o folie impermebila de plastic. Astfel, apa nu va mai patrunde in urma precipitatiilor, iar cea existenta deja in masa dealului se va drena incet incet in panza freatica, astfel ca rezistenta mecanica a solului va creste peste acel punct critic ce face in prezent ca dealul sa fie susceptibil la alunecari);
3. Din pacate plasticul este susceptibil la razele UV. Un plastic lasat in soare isi va pierde proprietatile si se va crapa / faramita, permitand apa sa-l penetreze. Deci si plasticul trebuie acoperit cu ceva... intrucat avem mult sol de suprafata de la decopertari, il putem folosi pentru a acoperi stratul de hidroizolatie, cu vreo 50-60 cm. Mai departe, pentru a preveni alunecarea acestui strat de sol se pot planta salcami ca sa genereze o retea de radacini care sa-l stabilizeze si sa preintampine astfel eroziunea acestui strat de sol sau alunecarea lui la vale.
4. Inteleg ca este o temere in ceea ce priveste alunecarea la vale a acestui strat de sol cu salcami cu tot, mai ales cand ploua, asa cum aluneca acum dealul cu totul. Aici cred ca trebuie facuta o distinctie. Acum dealul aluneca la vale ca urmare a faptului ca un strat din profunzimea dealului nu mai tine la masa de pamant de deasupra (zeci de metrii), deci discutam de alunecare atunci cand masa de deasupra stratului de aluneca depaseste niste zeci de tone pe metru patrat. Daca discutam de un strat de 50-60 cm, discutam de 1.5 tone maxim pe m2. Deci chiar daca va fi ud fleasca, nu o sa alunece. De asemenea, vor fi si radacinile salcamilor (care in prezent lipsesc din straturile de subsol in care este localizata in prezent alunecarea). Peste acestea, eu am mentionat si un sistem de drenare a apelor pluviale facut cu raspundere. Acest sistem trebuie sa cuprinda si o retea de tevi de drenaj amplasate imediat peste stratul de hidroizolatie si implicit la baza stratului de 50 cm de sol cu salcami. Aceasta teava de drenaj este un furtun cu gaurele ce preia excesul de apa din sol di-l dreneaza in sigutanta pana la baza dealului, apa varsandu-se in rigolele de beton (a se vedea https://www.dedeman.ro/ro/teava-riflata-pentru-drenaj-d-110-mm-dublu-strat/p/2003738). Astfel, nu va exista niciodata acea umiditate ridicata in sol in asa fel incat sa duca la alunecarea stratului de pamant de deasupra hidroizolatiei).
5. In ceea ce priveste penetrarea stratului de hidroizolatie de catre radacinile salcamilor, nu-mi fac griji. Daca vrei sa penetrezi cu degetul o puna de plastic, vei vedea ca intai plasticul se va mula pe deget si chiar si dupa penetrare, plasticul va ramane strans in jurul degetului. Acelasi lucru se va intampla si cu radacinile, procesul de crestere fiind incet. Ba mai mult, radacinile vor creste si se vor ingrosa, deci folia de hidroizolatie va ramane stransa in jurul radacinilor penetrante, preintampinand patrunderea apei.
6. In ceea ce priveste posibilitatea alunecarii stratului de pamant peste stratul de hidroizolatie, ca urmare a pantei in conditii de ploaie, mentionez ca tipul de hidroizolatie la care m-am gandit initial este de tip HDPE (https://www.dedeman.ro/ro/membrana-hidroizolatie-hdpe-izo-base-150-cm-x-20-m-400-g/mp/p/6043692?gclid=EAIaIQobChMI7KKizKj58gIViACLCh05PAyQEAYYASABEgJ7ivD_BwE). Aceasta membrana nu este plana ci are o serie de crampoane care asigura aderenta intre cele 2 straturi de sol (cel de deasupra si cel de dedesupt). Deci ipoteza alunecarii stratului de 50-60 cm de deasupra este imposibila, mai ales ca la baza acestui strat de sol vor fi tevi de drenaj care vor prelua excesul de apa din sol.
Mentionez ca nu vreau sa fac reclama vreunui producator/retailer, dar cei curiosi trebuie sa vada la ce m-am gandit.

danutzu_1069

^ Mai ai multe idei din astea?...
Ma întreb daca ai studii de specialitate sau doar parerolog....

cfdp

Am ridicat inainte de alunecari problemele geologice ale executiei si eventualul procent de neprevazute alocat pentru acestea dar acum mai vrea sa ridic o problema. 
Depozitele de pamant de sute de mii de mc care incarca taluzele adiacente traseului pot la randul lor sa provoace alunecari de teren datorat suprasarcinii. Daca va amintiti capatul de traseu Gilau -Nadaselu doua depozite au produs alunecari  pana aproape la baza dealului, au fost trecute cu vederea si tratae cu indiferenta chiar daca au afectat proproietati private in afara zonei autostrazii.

GAC

In ceea ce priveste ipoteza parerologiei, pot sa spun ca nu sunt inginer si nici geolog.
Meseria mea este sa identific factorii relevanti intr-o problema si sa identific o solutie care sa fie relevanta, acoperitoare si in buget. In acest proces folosesc si input-uri de la diversi specialisti in domenii conexe. Astfel eu pun cap la cap un plan coerent ce duce la un rezultat benefic.
In cazul de fata avem o serie de factori obiectivi:
1. un proiect cu un anumit buget ce s-a adjudecat;
2. o lege ce permite o crestere a bugetului cu max 10%;
3. o problema semnificativa ce a aparut neprevazut - o alunecare de teren masiva, ce face ca alunecarea de la Alba Nord si Aciliu sa para niste glume, in timp ce solutia de remediere risca sa coste mai mult decat valoarea intregului proiect (mutarea dealului sau mii de coloane forate);
4. amploarea problemei - estimabila ca urmare a reliefului similar si a faptului ca lucrarile abia acum au inceput;
5. necesitatea de a continua proiectul, sub riscul pierderii finantarii nerambursabile;
6. faptul ca pamantul puternic umezit este susceptibil la alunecari de teren (nu am auzit de alunecari de teren pe timp de seceta);
7. proprietatile fizice ale marnelor ude vs uscate;
8. necesitatea de a lucra cu fortele naturii si nu impotriva lor (oportunitatea de a transforma marnele dintr-un dusman intr-un prieten);
9. precipitatiile bogate din Ardeal.
Daca aspectele enumerate mai sus ar fi doar opinii, oricine ar fi indreptatit sa ma considere parerolog.
Asa cum ziceam, eu iau elementele faptice, incerc sa gasesc un factor cheie si sa vin cu o solutie tinand cont de constrangeri.
Poate ca ideea hidroizolarii unor dealuri poate parea ciudata, dar in contextul dat, ideile concurente, de a muta dealul cu totul sau de a-l stabiliza cu coloane forate par mai degraba nefezabile. Alunecarile de teren sunt de o anvergura mult mai mare fata de ce am vazut pana acum... si asta este un deal dintr-un traseu de 40 Km prin dealuri similare. Chiar daca mutarea acestui deal sau stabilizarea lui cu coloane forate ar putea intra in buget, acelasi proces ar deveni foarte problematic in cazul 2 si o imposibilitate incepand cu cazul 3.
Daca punem la socoteala si criza de foreze din Romania sau necesitatea unor coloane forate mult mai adanci decat ce am vazut pana acum, incepem sa realizam ca solutiile concurente nici macar nu pot fi luate in considerare pentru a rezolva problema.

Hercule

Se toarna asfalt la giratoriul de la conexiunea drumului de legatura A3 la DN1, zona Metro Targu Mures. La ora la care am trecut eu erau finalizate benzile dinspre exterior pe ambele jumatati ale giratoriului. Fara poze din pacate.
Deșteaptă-te române!

adiarc

acum,fara suparare,daca scrieti post-uri kilometrice,nu stiu cine le citeste integral
"Eficienta" cnair...claimuri de sute de milioane de lei,puse pe tava constructorilor pentru proiecte inexistente ( LD2 sect E ; LD 3 ; A10 )

DESFIINTATI compania Antiinfrastructura

alin2pas

În concluzie, soluțiile pentru a asigura stabilitatea solului (și a lucrărilor) ar fi:
- reducerea umidității din sol prin drenaj, împădurire sau alte metode
- reducerea volumului de roci deranjate care să pună presiune pe lucrări prin ridicarea liniei roșii (a nivelului autostrăzii), devierea traseului și / sau realizarea de tunele cut & cover, mult mai stabile decât un debleu adânc.
Soluțiile finale se pot lua doar în baza unor date mult mai precise decât putem avea noi pe forum și care pot să difere mult de-a lungul traseului, deci indiferent de nivelul de cunoștințe sau de pregătirea tehnică, toți suntem mai mult sau mai puțin părerologi.

RaduC

As fi foarte curios sa vad o curbă de distribuție a particulelor din mostre reprezentative pentru alunecarea/zona respectivă.

Poate cineva sa mi le trimită si le urc eu pe forum, anonim?

Sau si mai bine, rezultate ale forajelor cu descrierea stratificării solurilor....

Sau si mai si mai bine, modelarea terenului?

Mno, si apoi putem începe discuții pertinente si informate si despre potențialele soluții la problemă....

Hercule

Asfalt la giratoriul conexiune A3/DN1 - Metro/Targu Mures. Pozele sunt de azi, sensul de deplasare spre oras.











Powered by API/PUM imgur uploader
Deșteaptă-te române!

ivladbogdan

Cu ocazia asta (constructia giratoriului pentru legarea la A3) numa' bine va asfalta Strabag o bucatica din str. Gheorghe Doja odata cu reamenajarea. Prinde la fix, asfaltul nu mai era la prima tinerete.

Mishu23

Pe Chețani-Campia Turzii pe 15 septembrie ar trebui sa fie termenul final pentru depunerea ofertelor. Credeti ca suntem binecuvantati si avem parte de Strabag sau avem parte de Aktor/Pizzarotti?