Autostrada A7 Ploiești-Milișăuți

[dr4qul4]

Hai ca alea nu sunt dealuri. ok, nu e ca in Baragan, dar nu poti compara cu ce avem la Gilau, Soimus, Aciliu si nici macar pe A10 sau pe DX12.
Da,raurile au caracter torential. E de ajuns sa te uiti pe satelit sa vezi ce albii imense si pline de pietre avem pt fiecare firicel de apa. Dar nici Buzaul si nici macar Trotusul nu se pot compara cu Muresul. Si daca mai stiu sa numar, avem 10 poduri peste Mures de la Tg Mures la Grind. Si mai sunt si pe CF " cateva".
In plus, senzatia mea este ca problemele principale nu au fost la poduri; autostrazile s-au impiedicat mai mult de terasamente si de optimizari care ar trebui sa fie evitate din moment ce se face si PT acum.

@Ionut, poate ar trebui sa incepi de pe acum un proces cu ei ca sa-ti puna la dispozitie rapoartele intermediare si pt inainte de a fi finalizate.

[slartibartfast]

La sud-vest de Buzău sunt izvoarele Călmățuiului, o zonă unde va trebui avut grijă (de fapt acolo sunt niște ape subterane care curg din râul Buzău și alimentează o pânză freatică de unde răsar izvoare care formează Călmățuiul). Apoi, după cum spune Ionuț, râul Buzău adună o grămadă de afluenți, și e practic regularizat doar de un baraj mic la Cândești (cel de la Siriu captează doar o mică parte din afluenți). Albia majoră este imensă (am avut probleme inclusiv anul ăsta, când șantierul celor care fac podul de la Vadu Pașii a fost luat cu tot cu utilaje de o viitură), deci podul peste Buzău va trebui să fie o lucrare complexă, comparabilă cu orice pod peste un râu mare.

Celelalte râuri (Putna, Șușița, Trotuș) sunt și ele multe și problematice, dar parcă nu așa mari. Oricum, când s-a făcut calea ferată București-Roman pe timul lui Carol I, au luat-o pe la Galați, iar proiectul Buzău-Mărășești a fost lăsat pentru mai târziu tocmai din cauză de poduri. Asta ar trebui să spună multe.

O zonă mai deluroasă e între Adjud și Bacău pe la Răcăciuni-Cleja, acolo vor fi niște semne de întrebare, dar lunca Siretului pare destul de mare și ok de construit. Înspre Roman apoi e însă plat fără mari probleme.

[adiarc]

Asadar e nevoie mai mult ca oricand de un SF de buna calitate.....SF-ul "pe bune",va sublinia toate aspectele prezentate de voi....in timp ce altul,facut din birou va creea si aici autostrazi cu sindromul OS 3 - santier pentru eternitate si costuri pana la cer...

[carutasul]

Da, ce voiam să zic mai devreme și am închis-o brusc fiindcă mi-a sunat "telefonul roșu" era că am trecut odată pe o ploaie torențială și de pe versanți traversau adevărate râuri E85-ul, practic ulițele din localități erau transformate în râuri care curgeau peste șosea...  Bine, acum să nu comparăm relieful cu zona Transilvaniei sau dealul cu lilieci, probabil că soluțiile sunt mult mai simple și necostisitoare, dar nu e nici ca și cum ai trage un drum prin câmpia Teleormanului, ca să dau un exemplu la întâmplare...

[akacrys]

Ideal ar fi ca SF sa includa si perdele forestiere pentru zapada, cu totii stim ca iarna se inchide E85-ul mai tot timpul pe anumite portiuni.

[Allex]

Nu cred ca se va specifica pe undeva prin document (daca nu, vom specifica noi) ca se recomanda construirea acestor perdele forestiere. Acestea sunt recomandate mai peste tot. Problema e ca si daca se va face A7 la pachet cu aceste perdele forestiere (ceea ce nu cred) tot va dura ceva vreme pana cand vor creste copacii iar riscul de inchidere a traficului pe timp de viscol va persista pana atunci.

[dr4qul4]

Dar daca se fac exproprieri de la inceput si pentru aceste perdele, nu vom mai sta dupa exproprieri suplimentare pentru mutarea unui stalp 

[horatiu.cosma]

Problema mare cu inzapezirea e pe drumurile est-vest, nu pe cele nord-sud, cum e preponderent A7. Oricum nu prea cred ca se va face un culoar de expropriere de 200 de metri ca sa se planteze copaci. In cel mai bun caz se va face ca la Gilau-Nadasel, salcami pe deblee.

[frunzaverde]

Celelalte râuri (Putna, Șușița, Trotuș) sunt și ele multe și problematice, dar parcă nu așa mari. Oricum, când s-a făcut calea ferată București-Roman pe timul lui Carol I, au luat-o pe la Galați, iar proiectul Buzău-Mărășești a fost lăsat pentru mai târziu tocmai din cauză de poduri. Asta ar trebui să spună multe.

Linia a fost construita pe la Galati pentru ca Romania avea nevoie rapid (era in intarziere imensa fata de restul Europei) sa-si lege orasele mari si porturile intre ele, si nu avea bani decat pentru o singura magistrala. De asta linia a fost serpuita, nu pentru poduri, era nevoie de conectivitate - si un ocol de 100 km la 25-30 km/h viteza comerciala pentru Bucuresti - Iasi era acceptabil fata de diligenta care mergea cu 4-5 km/h iarna si cel mult 10 km/h vara.

Aceiasi serpuire a avut loc si in Muntenia, unde linia urca pana la Pitesti, pentru ca apoi sa coboare spre Slatina - Craiova si apoi Severin - Varciorova. Acolo relieful ales era semnificativ mai greu decat directa Bucuresti - Craiova, construita de-abia in 1947.

Cat despre Buzau - Marasesti, astea sunt datele:

- legea 591/17.03.1879 aproba constructia, aloca capitol din buget si infiinta Serviciul Liniei (serviciul de proiectare). Echivalentul azi ar fi indicatorii tehnico-economici (care in legea respectiva erau "cat mai repede", "cat mai ieftin", "proiectare locala", "poduri de lemn", "proiectare facuta de minister").
- la 14.04.1879 se infiinteaza Serviciul Liniei, primul birou de proiectare feroviar din Romania, si se angajaza oamenii. CFR nu exista pe-atunci, Serviciul Liniei Marasesti - Buzau era prima entitate din Romania care facea orice pe cale ferata (pana atunci totul era cumparat prin concesiuni "la cheie", inclusiv operare, pe sistem DBO).
- la 1.05.1879 incepeau masuratorile in teren si lucrarile efective de proiectare.
- la 30.08.1879 era finalizat primul caiet de proiectare, echivalentul SF-ului de azi. Exista suficienta documentatie pentru licitatii.
- la 15.09.1879 era infiintata Directiunea Cai Ferate Marasesti - Buzau, care urma sa faca licitatiile, sa serveasca drept inginer-consultant si beneficiar si sa detalieze proiectarea.
- la 30.10.1879 licitatiile erau finalizate si atribuite. 17 loturi de lucrari.
- la 15.11.1879 incepeau lucrarile de constructie efective.
- la 1.06.1881 trecea primul tren de pasageri in regim comercial, cu anumite lucrari ramase de executat (apropo de receptie).
- la 20.08.1881 trecea primul marfar in regim comercial
- la 6.10.1881 se taia si panglica de receptie finala.

De la zero absolut (nimeni nu stia cum se face, nu exista nici institutia, nici nimic) la gata-complet, in 2 ani si 7 luni.

Nu, nu e nimic complicat acolo - la A7 e totul extrem de simplu fata de alte lucrari facute chiar si acum 50-100 de ani si in Romania si in lumea larga. Acum 140 de ani, totul manual, cu muncitori analfabeti si cu 17 ingineri in total, cu organizare pornita de la zero, cu studii inexistente (nu existau harti topografice, nu existau lucrari anterioare, nu existau...) au dat-o gata in 2 ani jumate. In 2018 ne invartim in jurul cozii birocratice si ne plangem ca e greu sa faci poduri acolo unde mai sunt zeci de alte poduri. Nu, nu e greu. E usor. E banal. Doar ca ne-am construit institutii care nu sunt capabile sa faca nici macar usorul si banalul, dar sunt excelente la a gasi scuze, la a pasa raspunderea in "circuite" absurde, la a se acoperi de hartoage inutile cu abrevieri lungi, care iau ani sa se faca, dar in care nu scrie nimic util, si, bineinteles, la a explica savant cat de utile sunt.

[carutasul]

Mulțumim pentru "pagina de istorie". Se pare că lipsa hărților e de fapt un avantaj, acum avem prea multe și proiectantul e tentat să nu mai meargă deloc în teren

[Ionut]

Mi-am adus aminte ca ieri voiam sa va zic ceva legat de perdelele forestiere. Foarte putini (mai) stiu ca exista un "tronson experimental" proiectat pe A1 in zona Arad, parca pe segmentul Arad-Pecica, acolo unde s-a proiectat din capul locului un segment cu puieti langa autostrada, o mini-perdea forestiera.

Vom face presiune si pentru poduri OK si pentru perdele forestiere pe A7 pentru ca este nevoie de asa ceva. Chiar daca arborii vor creste greu, e momentul oportun acum, in pregatire/proiectare, sa gandim aceste solutii. Nu cand o sa fim (iar) inzapeziti pe drum.

[tom_sawyer]

Au fost publicate pe SEAP anunturile de atribuire pentru Ploiesti-Buzau si Buzau-Focsani.

Se subcontracteaza ~30% din contract catre Geostud SRL - elaborare studiu geotehnic si de seismicitate.

[StefanCelMare]

Știu că sună bine subiectul plantării de arbori pentru perdele forestiere, dar din punct de vedere biologic, plantarea de specii de plante invazive este de evitat.
Se vor cheltui curând vreo 6 milioane de euro bani europeni pentru un proiect de cartare a speciilor invazive, și stabilire măsuri de combatere.
Salcâmul este pe această listă, cu toate protestele (este specie meliferă, iar unii susțin că, fiind introdusă deja de sute de ani, de pe la 1600-1700, ar fi deja acceptată).
Problema majoră a salcâmului este că fixează azotul în sol, schimbând proprietățile acestuia pentru perioade mari de timp.
Noi nu am avut în vegetația Europei arbori din familia Fabaceae care să fixeze azotul în sol pe suprafețe mari (poate prin sudul Europei, dar oricum nu unii care să crească foarte rapid).
Efectele plantării salcâmului sunt incomplet cunoscute. Din ceea ce se știe, el evadează din plantații cu ușurință, și crează desișuri pe care vor crește cu greu alte specii, chiar și după defrișare (datorită schimbării compoziției solului). Va rămâne vegetație de zone îmbogățite în azot, care este foarte inestetică și cu utilitate redusă.
Oare montarea de parazăpezi nu este o soluție?
Pentru perdele de pădure ar trebui puși arbori locali (Gorun, Stejar, Frasin, etc).
Cresc mai greu, dar au un rol clar în ecosistem, și nu produc anomalii.

[Ionut]

Este o veste buna ca Geostud face studiul geo. Sunt cam cei  mai buni/profi.

[TibiV]

Problema majoră a salcâmului este că fixează azotul în sol, schimbând proprietățile acestuia pentru perioade mari de timp.
Noi nu am avut în vegetația Europei arbori din familia Fabaceae care să fixeze azotul în sol pe suprafețe mari (poate prin sudul Europei, dar oricum nu unii care să crească foarte rapid).
Efectele plantării salcâmului sunt incomplet cunoscute. Din ceea ce se știe, el evadează din plantații cu ușurință, și crează desișuri pe care vor crește cu greu alte specii, chiar și după defrișare (datorită schimbării compoziției solului). Va rămâne vegetație de zone îmbogățite în azot, care este foarte inestetică și cu utilitate redusă.
Oare montarea de parazăpezi nu este o soluție?

Stai asa ca nu-i asa....Noi am vorbit pe aici de plantarea de salcami NU pentru a face locul altor plante, ci pentru ca salcamii sa ramana pe locul respectiv (deblee) si sa fixeze zolul pe termen cat mai lung.
Nu cred ca si-a pus cineva problema "daca plantam salcami la Aciliu, va fi groaznic, pentru ca peste 30 de ani nu vom mai putea planta trifoi in locul ala".

Noi discutam despre faptul ca salcamul are o crestere rapida si radacini adanci.
Adica face (natural, eco-bio) o treaba mult mai buna decat orice "geogril" (sau alte "fake-uri").

Nu era vorba de "reintroducerea in circuitul agricol" (mama, cum mi-aam reamintit "limba de lemn" de pe vremuri...) a terenurilor respective... Sau "defrisarea de salcami". Ar trebui sa fii un pic...hmmm. cumva... Ca sa defrisezi salcami de pe pante/taluzruri abruote...
Daca punem salcami ca sa stabilizam solul, nu vom dori sa punem dupa aia lucerna.
Ca nu dorim sa asteptam "sosirea taluzului in gara, cu peron pe stanga si lucerna pe dreapta"...

La salcam conteaza doua lucruri:
1. Lungimea radacinilor (buna...)
2. Viteza de crestere (foarte buna). Bambusul ar creste mai repede, dar nu prea se potriveste cu temperaturile din Romania...

O padure/padurice de salcami poate trai "a la long", si dpdv al infrastructurii exact asta ne dorim.
O cultura "solida", cu "radacini adanci" si un "spor natural al populatiei cat mai mare".

Acum pe bune, ce ai impotriva salcamilor ?!....