News:

Educația pentru riscuri în trafic, lecțiile suedeze!

Main Menu

Siguranța circulației rutiere în România

Started by Ionut, December 14, 2011, 05:23:45 PM

Previous topic - Next topic

0 Members and 1 Guest are viewing this topic.

Voicu

^ În codul rutier sau penal? Pentru că aici poate ajunge la a fi considerată constrângere (Nötigung), infracțiune prevăzută în codul penal.

danutzu_1069

In Codul rutier.
Constituie contravenție.

Ionut

API pe Facebook

Educația pentru riscuri în trafic.

Mai mulți membri ai Asociației Pro Infrastructură au participat recent la cursul obligatoriu de educație rutieră din Suedia, țara cu cel mai înalt grad de siguranță pe șosele din UE. Am comparat diferențele față de școala autohtonă ca să ne dăm seama dacă materia predată tinerilor noștri șoferi este una din cauzele (principale) care pune România la coada clasamentului siguranței rutiere europene, în fiecare an.

Trainingul cu pricina durează două zile și trebuie parcurs de toți viitorii șoferi suedezi. Într-un mediu controlat, cursanții sunt expuși efectelor accidentelor, cum ar fi simularea rostogolirii în autoturism (cu centura pusă, evident) și a impactului frontal la viteză mică (7 km/h, tot cu centura), plus un tur ghidat unde exponatele sunt fiare contorsionate, foste vehicule implicate în accidente similare dar cu grade diferite de siguranță Euro NCAP.

Am mers și în poligon să facem celebrul test al elanului: manevra de evitare in-extremis a pericolului care îi pune pe viitorii șoferi în situația stresantă de a pierde controlul mașinii. E un prilej de conștientizare a limitelor tehnice ale autovehiculului și a importanței cruciale a calității și vechimii anvelopelor, mai ales pe carosabilul umed.

Experiența pierderii controlului la volan ți se întipărește bine de tot în minte și în mușchi. Scopul este ca șoferul să înțeleagă riscul și să conducă mereu preventiv, nicidecum să dobândească deprinderi de pilot și să se creadă stăpân pe situație. Nu este!

Pregătirea teoretică a fost îndeosebi despre efectele oboselii, alcoolului și drogurilor la volan. Puțini conștientizează că alcoolul persistă în organism până a doua zi, iar în diminețile de sâmbătă și duminică în Suedia se rețin cele mai multe permise pentru condus băut.

Știați că joi după-amiază se petrec cele mai multe evenimente generate de oboseală? Sau că probele de păr arată cu mare precizie consumul de droguri din trecut, la fel cum analizele de sânge indică alcoolemia? Ori că accidentele fatale sunt cauzate în proporție covârșitoare, de 80%, de către bărbați la o distribuție egală a permiselor între cele două sexe? Cercetarea e la ea acasă în Suedia. Ceea ce nu ar strica și pe la noi prin țară.

Morala este că șoferul este ÎNTOTDEAUNA responsabil. Fără vreo excepție, fără circumstanțe atenuante. Te-ai urcat la volan, tu răspunzi, indiferent cât de mult sau de puțin te ajută mașina.

Redobândirea permisului suspendat începe de la 800 de euro doar amenda, la care se adaugă costul repetării cursurilor. Spre surprinderea noastră, viitorii șoferi nu învață sistematic cu instructor tot catalogul de indicatoare, marcaje și intersecții. Adesea adolescenții învață cu părinții condusul mașinii, în mod legal, pe drumuri publice.

Concluzia? În Suedia, cine nu conduce preventiv pică la examen. Adresăm un gând de schimbare și Politiei Rutiere și Parlamentului care să impună astfel de cursuri obligatorii în care șoferii români să învețe elementele critice predate de scandinavi: reducerea (adaptarea) vitezei și renunțarea la vitejii, înțelegerea riscurilor oboselii, alcoolului și drogurilor, nepurtarea centurii, neasigurarea obiectelor din vehicul, calitatea anvelopelor și multe alte subiecte cruciale de siguranță rutieră care la noi adesea nu sunt nici măcar note de subsol în curriculumul predat noilor șoferi.

📷 În descrierea imaginilor găsiți câteva lecții învățate și experiențe deosebit de importante prin care au trecut membrii organizației noastre. Despre ele și despre altele, vă vom mai povesti în detaliu în viitor.

Simularea rostogolirii cu autoturismul. O experiență de neuitat și nedorit: practic ești paralizat, sângele îți vine în cap, tot corpul se încordează, ești derutat, speriat și abia poți să gândești. Și asta în condiții de perfectă siguranță, într-o simulare. În viața reală, singura ta șansă de supraviețuire este centura. Dacă o porți. O altă lecție crucială este să ai măcar 10-15 centimetri între vârful capului și plafonul mașinii.

Mâna pe care o vedeți este a lui Octavian, unul din cei doi Vicepreședinți API. Alături, în scaunul pasagerului, este Ionuț, Directorul Executiv API.


Momentul impactului într-un accident simulat petrecut la viteza de doar 7 km/h. Testul se face cu ochii închiși. Instructorul ne-a cerut în mod expres să facem tot efortul ca să ținem capul lipit (rezemat) pe tetieră. Observați că niciunul din cei 4 "cobai" nu a reușit asta în momentul impactului. De fapt, nimeni nu poate reuși asta, nici măcar sportivii de performanță, nici măcar la 7 km/h, ce să mai vorbim de viteze mai mari!

Lecția învățată? Poartă centura, mereu, chiar la viteze mici, singura care te poate feri de impactul deloc plăcut dintre fața ta și volan. Și/sau parbriz, la viteze mai mari. Și lasă vitejiile, redu viteza, viața, dar și fața ta, au prioritate.


Știai că lada de bere te poate ucide chiar dacă nu o bei? Plasarea și asigurarea bunurilor în portbagaj este crucială în caz de accident. Bunurile, mai ales cele grele, se plasează lipite de partea frontală a portbagajului (lipite de bancheta din spate a mașinii) și, ideal, trebuie asigurate astfel încât să nu se deplaseze.

În stânga vedeți ce deformare teribilă a banchetei din spate a produs lada poziționată în partea din spate a portbagajului. În dreapta, lada lipită de bancheta din spate practic nu a produs niciun fel de problemă. Bunurile neasigurate corespunzător în portbagaj, dar și în habitaclu, devin proiectile în caz de accident (inclusiv oamenii care nu sunt prinși în centură).

JohannDB

Educația pentru riscuri în trafic.
    Și pe la alte case se face un astfel de lucru, dar în exemplul meu, mă voi referi la cei ce lucrează cu/în transporturile grele, agabaritice și operatorii/utilizatorii de macarale....
 Pe Germania există o entitate  numită "BSK - Bundesverband Schwertransporte und Kranarbeiten"......

 Cine vrea să lucreze în brașa asta, pe Germania, are nevoie de atestarea respectivă, valabilă doi ani până la următoarea reavizare/reatestare...... Poate participa orice cetățean "european" ce respectă condițiile legale, și ulterior va putea lucra pe teritoriul german.
  La momentul zero, faci 2 zile de școală cu patru materii : legislație specifică, construcții de poduri, probleme de trafic și colaborare cu poliția rutieră și eliberarea, caracteristicile, interpretarea unui AST (autorizații nemțești).... A doua zi la sfârșitul cursului se dă o testare tip grilă, în care trebuie să ai minim 70% răspunsuri corecte; asta implică cunoașterea scris-citit a limbii germane.
  La expirarea celor doi ani (până la termenul înscris pe autorizația personală) trebuie să faci din nou o zi de curs (în unul din cele 4 centre dispuse pe teritoriul german, cum a fost în acest început de an, în funcție de numărul de cursanți) o zi de curs care inglobează prescurtat materiile inițiale, iar la sfârșitul cursului ți se vizează atestatul și pleci direct la treabă......
  Pentru nemți la reatestare, dacă vrei, "freiwillig"/voluntar, poți să ceri să mai dai un test grilă, dar numeni nu se mai chinuie cu acest test, deoarece în opinia lor luarea testului de prima dată e considerată că a adus cursantului însușirea cunoștințelor necesare..... Repetarea cursului la doi ani,cu lectorul în față, pentru ei este mult mai importantă decât un test, deoarece la aceste cursuri se discută practic foarte multe aspecte legate de activitatea respectivă (de multe ori ziua de curs nu junge), începând cu cei de la BSK la cei din poliția rutieră germană... Se repetă lucrurile de bază, se dicută ultimele evenimente și mai ales tendințle de reparație a unor legi  emise (și la ei din birou) conectate la realitatea de pe șosea.......
 Lectorii la ei ?? Polițiști în serviciu, specializați pe transporturi grele (noi ??-nu avem asa ceva, ne vin tineri scăpați de școală fără habar de așa ceva și care te pierd pe drum....), lucrători în serviciile de autorizări zonale (care emit autorizații și cărora le poți spune direct, despre aberațiile din trasee și impuneri neavenite pe autorizații), profesori de universitate de la catedrele de drumuri și poduri (în februarie o doamnă dipl. ing de la Stuttgart) și juriști axați pe domeniul transporturi....

 Din păcate la noi, trebuie să tocești niște "legislație" și să dai testul grilă obligatoriu la fiecare cinci ani.... Nu ai cu cine discuta, nu ai cui să-i spui de realitatea rutieră, n-ai pe cine să informezi despre marasmele impuse pe drumuri, de costrângerile dimensionale prin parapetizarea idioată pe tot mai mulți kilometri, de aberațiile de proiectare, de dimensionare greșită, de nimic, etc, etc, ......

 Dacă ați pierdut timpul citind...; ce am vrut să arăt ?? Modul de abordare a unei probleme grele....

 Ca post scriptum....... Școala de șoferi de azi o consider deficitară și foarte simplificată, în dauna siguranței.... Nu mai departe eliminarea în anii 90 a poligonului, a condusului de noapte.....
Cine-și mai aduce aminte "la profesioniști" cum se luau gradele și categoriile, la câți ani și după ce examene ??