Siguranța circulației rutiere în România

Started by Ionut, December 14, 2011, 05:23:45 PM

Previous topic - Next topic

0 Members and 7 Guests are viewing this topic.

kitsune

Da, ăla pare a fi. Dar e pus la dracu', dincolo de trotuar. Plus că mai e acolo și un stâlp și un banner/afiș.
Nu îmi iesee din cap ideea că puțin mai mult var pe jos și niște semne mai vizibile pot evita niște accidente grave. Plus niște becuri noaptea (avem pe la Küstenge, dar nu peste tot):

(GPS)



Powered by API/PUM imgur uploader
Natural stupidity is much more dangerous than artificial intelligence

b1

#6961
Și in Galați sunt astfel de treceri precum cele din CT, dar doar pe bulevarde, pe străzile mai mici nu exista, în plus copacii blochează lumina de la lămpile stradale și devine și mai greu sa observi pietonii noaptea. :hm:
Gândirea de grup presupune că valorile grupului nu sunt doar indicate, ci și corecte și bune.

kitsune

Bineînțeles, nu neapărat așa. Dar nu aveam altă poză. Iar referitor la pomi, probabil că vreun vogon* așteaptă un aviz de la mediu ca să toaleteze copacii. Între timp, leafa merge.

*The Vogons are one of the most unpleasant races in the galaxy, bad tempered, bureaucratic, officious and callous. They are said to be vile and ill tempered, though they are known to be intelligent. They wouldn't save their own grandmothers from the Ravenous Bugblatter Beast of Traal without an order, signed in triplicate, sent in, sent back, queried, lost, found, subjected to public enquiry, lost again, and finally buried in soft peat for three months and recycled as firelighters.
Natural stupidity is much more dangerous than artificial intelligence

b1

Poza ta este bună  :), eu mă refeream la copacii care blochează lumina de la stâlpii obișnuiți de iluminat.
Gândirea de grup presupune că valorile grupului nu sunt doar indicate, ci și corecte și bune.

cristi5

#6964
Quote from: kitsune on August 20, 2021, 10:39:57 PM
Nu îmi iesee din cap ideea că puțin mai mult var pe jos și niște semne mai vizibile pot evita niște accidente grave.

Evident. Un specialist in psihologie cognitiva avea o "linie" in fata casei, era "granita" dintre doua tipuri foarte diferite de asfalt. A observat ca foarte rar vreun sofer calca "linia", chiar daca dpdv rutier ea nu insemna nimic! Ba chiar si pietonii mergeau ori de o parte ori de alta (strada rezidentiala americana, fara trotuar probabil)

Oamenii au o tendinta naturala de a respecta limite, chiar si alea desenate. Nu respecta toti, de fiecare data, daca nu e gard/beton, dar cu cat e mai clara si mai groasa linia, cu atat respecta mai multi, mai des.

Sinesti-Movilita e exemplu de manual. Marcaj gros, respectabil intre sensuri. Daca ar intra multi pe interzis am vedea accidente grave. Nu le vedem deocamdata.

Liniile simple continue le calca toti si se sterg. Valoare aproape zero. Liniile duble impun mai mult respect, sunt mai putin calcate, rezista mai mult etc.

——

Apropo stiti de cand se marcheaza drumurile cu alb? In timpul blitz-ului la Londra era asa intuneric din motive de camuflaj, ca nu vedeau nici soferii nici pietonii unde merg... Albul se intrezarea cat de cat in bezna.

kitsune

Vorbim de copaci care blochează lumina... Ce te faci când municipalitatea, prin subcontractorii ei, plantează (cu bună știință sau cu indiferență/incompetență) ierburi și alte buruieni care blochează vizibilitatea, în așa fel încât nu te mai poți asigura, chiar să vrei?





Powered by API/PUM imgur uploader
Natural stupidity is much more dangerous than artificial intelligence

RaduG

#6966
Scanteia din 1976.01.24 http://www.bibliotecadeva.eu/periodice/scanteia/1976/01/scanteia_1976_01_10396.pdf

Academina Română punea problema, pentru prima dată în România, ca automobilele să fie dotate cu o trusă de prim ajutor, iar ambulanțele să nu mai fie niște vehicule de cărat bolnavi, ci să poată acorda asistență de urgență la locul unui accident. Apar și primele idei despre integrarea serviciilor de urgență miliție-salvare.





Powered by API/PUM imgur uploader

QuotePoate fi considerat accidentul rutier
o problemă de sănătate publică ?
LA SESIUNEA ACADEMIEI DE ȘTIINȚE MEDICALE, SPECIALIȘTII AU RĂSPUNS AFIRMATIV
Șl AU PROPUS SOLUJII PENTRU A-L PREVENI Șl PENTRU A-l DIMINUA EFECTELE
Frecvența accidentelor
rutiere în lume devine îngrijorătoare : numărul celor care își pierd viața ca
urmare a unor asemenea
accidente este de circa
250 000 persoane pe an.
Studii întreprinse de Organizația Mondială a Sănătății, în rîndul a 553 milioane locuitori din diferite
țări, arată că între 15 și 50
de ani riscul morții prin
accident este de 3 ori mai
mare decit din cauza bolilor. O investigație recentă
întreprinsă de - medici englezi a evidențiat că aproape jumătate din cei accidentați iși pierd viața, iar
în multe țări frecventa
traumatismelor este de patru ori mai mare la grupa
de vîrstă de 19—20 de ani
decît la restul populației,
deci oameni în plină tinerețe și vigoare.
în țara noastră. în ciuda
eforturilor mari care se
fac pentru supravegherea
circulației și prevenirea accidentelor, numărul acestora este încă mare. Din
statisticile întocmite de
Inspectoratul General al
Miliției rezultă că în anul
trecut, de pildă, numărul
accidentelor de circulație
soldate cu vătămări de persoane a crescut cu circa 7
la sută față de 1974 ; dar
mai grav este faptul că
numărul persoanelor decedate a sporit cu aproximativ 13 la sută. Dintre persoanele accidentate, primul
loc 11 ocupă pietonii (în special bătrîni și copii), apoi
pasagerii autovehiculelor și
la sfirșit conducătorii auto,
în ceea ce privește repartiția pe ore, s-a constatat
că cifra maximă a accidentelor este între orele 16—19.
Față de această situație,
este evident că accidentul
rutier devine și o problemă de sănătate publică. Acest argument a stat la
baza includerii acestui subiect în tematica celei de-a
Vil-a sesiuni științifice anuale a Academiei de științe medicale.
,,Ne-am propus — precizează acad. Aurel Moga,
președintele Academiei de
științe medicale — să punem în discuție o problemă
de stringentă actualitate ;
aspectele medico-sociale ale
accidentului rutier au fost
dezbătute în cadrul unui
simpozion și a două mese
rotunde de specialiști din
unitățile medicale -și specialiști din cadrul Ministerului de Interne. Ministerului Apărării Naționale. Ministerului Transporturilor și
Telecomunicațiilor. Colaborarea s-a dovedit utilă, deoarece au putut fl abordate probleme de interes medico-social : clinica și epidemiologia accidentului rutier, criterii de apreciere
a capacității pentru conducerea auto ș.a. Sintem
convinși că atit discuțiile
purtate, cît și propunerile
și recomandările făcute forurilor interesate vor găsi
aplicare și, astfel, alegerea
temei se va justifica din
plin".
Ce concluzii s-au desprins in legătură cu prevenirea și diminuarea efectelor accidentului rutier ?
Dezvoltarea și intensificarea traficului rutier din
țara noastră în ultimii ani
au făcut ca odată cu creșterea numărului accidentelor
de circulație să se obțină
și o experiență medicală în
domeniul patologiei specifice a accidentului rutier,
al chirurgiei, traumatologiei etc. Pe baza acestei
experiențe s-au făcut o
serie de propuneri și recomandări cu privire la măsurile necesare pentru acordarea unui prim ajutor
competent și rapid, întrucit, se știe, de eficacitatea
și rapiditatea acordării
primului ajutor la locul
accidentului, depinde în cea
mai mare măsură evoluția
sănătății victimei. De aceea. numeroși specialiști
au subliniat importanța acordării asistenței la locul
accidentului de către un
personal calificat. ,,Salvatorii" improvizați fac adesea mai mult rău decît
bine. Statistici din R.F.G,
arată că în anii 1955—1964
circa 30 la sută din accidentați ar fi putut fi salvați dacă ar fi primit ajutorul adecvat la locul accidentului sau pe timpul
transportului.
Recomandările făcute în
cadrul sesiunii de către
specialiști, care vor trebui
să stea în atenția factorilor răspunzători de îmbunătățirerț ajutorului medical. s-au referit, între altele, la instruirea personalului de intervenție (medici, personal auxiliar, lucrători de miliție, șoferii
de pe ambulanțe și autovehicule) și chiar întreaga
populație, pentru ca fiecare în parte să știe ce are
de făcut pentru a menține
în viață accidentatul și a
nu-i agrava starea ; îmbunătățirea sistemului de alertare a formațiunilor medicale prin colaborarea personalului medical și a organelor de miliție. Specialiștii au arătat că organizarea științifică a asistenței medicale, inclusiv a ajutorului medical de urgentă în condițiile accidentului rutier necesită în general o mai bună cunoaștere și interpretare a datelor moderne de fiziopatologie, specifice leziunilor determinate de traumatism.
Aceste precizări se bazează
pe faptul că. potrivit unei
statistici O.M.S., în lume
sint foarte frecvente, in
cazul accidentelor de circulație, leziunile craniocerebrale. maxilo-faciale.
ale trunchiului și membrelor, și anume : 70 la sută
dintre accidentați prezintă
leziuni craniene. 30 la sută
la una sau ambele gambe,
printre conducătorii auto
25—30 la sută prezintă leziuni toracice sau abdominale, iar șoferii accidentați
de pe autovehiculele grele
circa 10 la sută leziuni ale
coloanei vertebrale, predominînd politraumațismele.
Unele traumatisme pun
viața în pericol imediat
după accident, mai ales din
cauza manipulărilor neindeminatice în timpul scoaterii de sub vehicul sau al
transportării spre spital.
în ideea că autosanitarele trebuie să devină adevărate unități medicale
pentru acordarea unui tratament medico-chirurgical
specializat, chiar la locul
accidentului, în cazurile
mai grave, doi specialiști
(Iuliu Șuteu și Gh. Niculescu) au realizat o instalație specială ,,autooperatorie mobilă" cu posibilități
de spitalizare pentru o
scurtă perioadă. Privitor
la amenajările tehnice de
siguranță, s-a insistat ca
fiecare autovehicul să fie
dotat cu o trusă sanitară
standard, conform normelor internaționale O.M.S.,
centuri de siguranță adecvate etc.
Este de dorit ca numeroasele recomandări făcute
in cadrul sesiunii să fie analizate cu toată temeinicia, întrucît implicațiile
socioeconomice ale accidentului rutier impun luarea urgentă a unor măsuri
concrete, care să fie aplicate cu eficiență.
Elena MANTU

cristi5

Deci in 74 mureau in lume 250k pe an in accidente rutiere. Acum mor 1,3 milioane.

N-am gasit in text numarul mortilor din ro in 74, doar cresterea procentuala fata de anul precedent (13%)

RaduG

Apăruse Dacia 1300 de curând (în 1969 dacă nu mă înșel), care se producea în serii mari, și creștea masiv numărul de automobiliști. Evident, creștea și numărul accidentelor.

bogdymol

Am găsit statistica aceasta referitoare la numărul de decese pe șoselele din Europa și SUA. România e la coada Europei ca și cifre, dar în mod surprinzător, stă mult mai bine decât majoritatea statelor SUA.

Cam cu toții de aici dăm vina și pe infrastructura precară din țara noastră pentru numărul mare de accidente, și de cele mai multe ori pe bună dreptate. Totuși, nu pot să înțeleg de ce cifrele din SUA sunt atât de rele. Infrastructură au, poliție care să vegheze au iarăși (ambele peste ce avem noi), și totuși, accidente se întâmplă. De ce?

Statistică decese pe șosele Europa + SUA

Powered by API/PUM imgur uploader
Locuit, Vizitat, Condus în: A B BG BiH CH CY CZ D DK E F FIN FL GBZ GR H HR I IL IRL L LT M MK MNE NL P PL RO RSM RUS S SK SLO SRB TR UK V
+ Australia, Canada, Egipt, Hong Kong, Macau, Malaysia, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Emiratele Arabe Unite & Statele Unite ale Americii
drumurile mele

Ionut

Probabil sunt foarte multe accidente in statele cu multe zone rurale, acolo unde sunt drumuri 1x1 si unde rednecks-ii conduc haotic. (Si beti, drogati etc.)

bogdymol

M-am gandit si la asta, dar...

Si noi avem drumuri 1+1, care sunt folosite nu numai ca drumuri locale sau de tranzit pe distante scurte (ca la ei), ci si ca tranzit pe distante lungi.

Iar rednecks-ii ce conduc haotic sau beti, avem si noi destui "Vasile betivul satului care e tot timpul la volan" sau zmeii soselelor care sicaneaza pe toata lumea.

Nu stiu, mie mi se pare ca stam surprinzator de bine daca ne raportam cu ei, si nu inteleg exact motivele.
Locuit, Vizitat, Condus în: A B BG BiH CH CY CZ D DK E F FIN FL GBZ GR H HR I IL IRL L LT M MK MNE NL P PL RO RSM RUS S SK SLO SRB TR UK V
+ Australia, Canada, Egipt, Hong Kong, Macau, Malaysia, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Emiratele Arabe Unite & Statele Unite ale Americii
drumurile mele

Ionut

Ca sa intelegem exact, ar trebui sa vedem care este distributia mortilor pe soselele din US. Daca se moare mult in orase (ca la noi) sau nu. Daca se moare pe soselele principale in afara oraselor sau daca se moare pe drumurile secundare/regionale/locale. Cu siguranta este si your-average-Joe de vina pentru ca soferii americani conduc haotic chiar si aia care conduc decent. Indiferent cum ar fi, ca sa intelegem de ce stau asa prost, trebuie sa vedem mult mai multe date. De exemplu, cine moare (sofer, pasager masina, pieton).

Europiu

^ și ^^ Poate că o corelare cu numărul de kilometri parcurși sau gradul de motorizare ar fi mai relevantă decât cu populația totală. Sunt convins că gradul de motorizare al populației rurale de la noi e semnificativ mai redus decât în Statele Unite.
The problem with the world is that the intelligent people are full of
doubts, while the stupid ones are full of confidence (Charles Bukowski).

Ionut

Da, cu siguranta americanii fac foarte multi km cu masina. In primul rand orasele lor sunt metropole intinse cu zone periferice cum nu exista in RO si nici nu sunt mari fani rail (cum sunt spaniolii sau europenii care au apa calda tot timpul). Sunt multe diferente cand stai si analizezi.