Siguranța circulației rutiere în România

[vancouver]

In primul rand bravo. O treaba buna.

In al doilea rand, hai s-o facem buna pana la capat. ALOOOOO, DRDP-u sau politia. Indicatoarele alea rutiere, fie si provizorii, care anunta santieru, se monteaza la O INALTIME DE 2 METRI PESTE SOL. Astfel incat sa fie vizibile si din a doua masina din coloana, si de a treia, etc... macar peste un autoturism sa fie.

In vestul Europei toate semnele, indicatoarele sunt la minim 2 metri. Asta da si o impresie de ordine si civilizatie. La noi.... care, cum apuca si pomeneste.

S-AUDE DRDP BRASOV si POLITIA BRASOV. Bravo pentru parapeti si hai cu semnele alea la inaltime minim de 2 metri peste tot, in tot judetu. Intram si noi in civilizatie un pic. Sunt amanunte, dar uneori nu-i de gluma, ca e vorba si de siguranta in trafic. Ca sa fie mai clar: punctul cel mai jos al unui indicator rutier sau semn de circulatie trebuie sa fie la 2,00 m deasupra nivelului asfaltului. Atunci arata bine si e vizibil.

[Earthchild]

Ca sa aiba minim 2 metri inaltime si sa nu cada la prima pala de vant, indicatoarele trebuie sa fie montate pe suporti mult mai stabili.
Greu cu asta. Mai simplu pitice si strambe.

[pasadia]

Sunt multe de comentat, nu numai inaltimea semnelor de avertizare. Chit ca... numai luni au fost 2 accidente exact in zonele in care se lucreaza.

Ideea e ca pe 16 decembrie a fost un accident cu morti in zona, mentionat de mine in acest mesaj, iar la mai putin de o saptamana prefectul a anuntat ca vor monta parapeti pe mijloc. Au mai trecut apoi 10 zile (Craciunul si Anul Nou) si iata-i ca sunt aproape gata cu lucrarea. Deci da, teoretic Bravo si felicitari. Iata ca se poate!

Dar:
- problema era una arhicunoscuta de foarte mult timp - vezi si acest mesaj al lui horatiu (pus pe topicul centurii brasov caci parapetii se monteaza pe DN11 in apropierea nodului cu centura si constructia nodului generase oricum o parte din problema, cea privind intrarea spre Stabilus - discutata in mai multe masaje acum 16 luni.

- rezolvarea atat de rapida nu imi arata decat ca parapetii existau pe stoc, achizitionati (probabil in urma acelei licitatii de demult care prevedea montarea de New Jersey peste tot pe unde este 2+2). Caz in care ma intreb de ce nu ii montasera mai din timp...

- mai mult decat atat, santierul este anuntat strict pana la giratoriu din Harman, desi 2+2 mai avem inca 1,4 km pana la nodul DN11 cu DN10. Sa intelegem ca pe acolo nu e nevoie de parapete? Acolo nu se pot intampla accidente?

[pbh]

^ "Aluneci ca in baie pe gresie" (citat de Digi24)... orice sofer din nordul Europei ar rade cu spatele de ei. Unde e mai probabil (si mai periculos) sa aluneci, pe un DN cu curbe sau pe o autostrada?

Sa limiteze autostrada la 90 in zonele respective. Pot sa si ingusteze la o banda pe sens, sa repare cealalta banda...

Autostrada e oricum mai sigura decat DNul, chiar daca ar fi plastic lucios si ud.

Nu e mai ieftin/eficient sa pui niste semne din astea decat sa tii ditamai investitia inchisa???


In mod super-ironic, indicativul acestui semn in normativul suedez este... A10

Nu mai dati exemplu Suedia , va rog. Nu exista asemanari , nu poti judeca cu mentalitatea romaneasca comportamentul suedezului.
In primul rand , aici se respecta regulile de circulatie- Degeaba pui un semn de limitare de viteza sau drum alunecos "varning för slirig vägn" pe autostrada , nu va fi respectat de majoritatea soferilor romani.
In al doilea rand suedezul este un foarte prost sofer dupa standardele romanesti si nu numai. Daca il scoti din Suedia (adica din elementul lui) face accidente grave cand este sub "presiune". In Germania intrarile pe autostrada se numesc "banda suedeza a mortii". Este ca si cand ai lua un "inotator" care a inotat doar in piscina din curte si il arunci in ocean in mijlocul furtunii.
Foarte des dai pe aici de un sofer care merge cu 30km/h pe DX in zona cu 100km/h si are coloana de 1 km in spate, dar nu auzi un claxon. Si nu este de mirare sa vezi o mumie la volan cand depasesti.
In ceea ce priveste excesul de bitum este reala problema chiar si in Suedia, unde vezi doamne stiu sa derapeze, adica intra cu gratie in parapeti. Numai anul acesta am vazut 8 accidente pe o zona in care au schimbat asfaltul in decembrie. Au pus acel asfalt "lucios" pe o portiune de 300 metri pe drumul care il navetez zilnic. Pe acel DX, pe banda a doua unde au facut reparatia, 8 suedezi au ras corzile de demarcatie intre sensuri in primele 10 zile ale acestui an. Concluzie , saptamana viitoare schimba asfaltul . Este usor sa iti dai seama unde este asfalt de genul acesta deoarece zgomotul anvelopelor se atenueaza sesizabil si este mai lucios in ploaie
As putea sa va spun si despre dezapezire, cum sunt multe drumuri pe care nu mai vezi asfaltul decat in Martie samd

In concluzie trebuie sa gandesti si sa conduci ca in Suedia pentru ca aceste reguli/teorii sa functioneze in Romania.

[HVMihnea]

In sfarsit, au aparut niste limitatoare de viteza pe Calea Turzii(Cluj)!  Sunt destul de interesante, nu cred ca am mai vazut in Romania (nu am mai vazut, nu spun ca nu mai sunt): te si franeaza si te si tin pe banda ta (mie nu mi-au incaput rotile printre ele, dar pana la urma intentia conteaza  )
Astept cu drag sa apara si la trecerile pentru pietoni(acolo nu au pus- sper ca urmeaza).


free image hosting sites

[Dan_s]

mie nu mi-au incaput rotile printre ele, dar pana la urma intentia conteaza 

Pe acolo trec autobuzele, in Ploiesti sunt asa de mai multi ani deoarece troleele se stricau des din cauza socurilor.

[TibiV]

Asta este la nivel global, dar se aplica si la noi....

Banca Mondială vrea ca accidentele rutiere să fie abordate ca o boală ce poate fi prevenită

   Guvernele ar trebui să trateze accidentele rutiere ca o problemă de sănătate publică şi în consecinţă să îmbunătăţească sistemele publice de transport, planificarea rutieră şi designul urban astfel încât să reducă accidentele şi decesele rutiere care afectează ţările sărace, se arată într-un raport al Băncii Mondiale, transmite Reuters.
   Transferul responsabilităţii pentru accidentele rutiere de la şoferi spre specialiştii în urbanism şi autorităţile de transport reprezintă un element crucial în reducerea numărului de 1,3 milioane decese provocate anual de accidentele rutiere, potrivit raportului publicat joi de World Resources Institute (WRI) şi Banca Mondială.

   "Ar trebui să privim decesele provocate accidentele rutiere ca inacceptabile şi să ne străduim la nivel de societate să le eliminăm. Facem la fel pentru poliomielită, pentru malarie sau tuberculoză. Credem că siguranţa rutieră ar trebui tratată la fel", a declarat Ben Welle, co-autorul raportului şi asociat la World Resources Institute.
   Impunerea unor limite de viteză, asigurarea că vehiculele respectă normele tehnice şi construirea de trotuare, sensuri giratorii şi piste de biciclete pot ajuta la reducerea accidentelor, subliniază autorii raportului, care au sfătuite statele să stabilească ţinte pe termen lung pentru reducerea la zero a deceselor provocate de accidente rutiere.

   Raportul arată că persoanele sărace sunt mai vulnerabile la accidentele rutiere, în condiţiile în care aproximativ 90% din decesele provocate de accidente rutiere au loc în ţările cu venituri mici şi medii. În schimb, rata deceselor în ţări care au adoptat sisteme de siguranţă complete precum Suedia şi Olanda a scăzut la 3-4 decese la 100.000 de locuitori, comparativ cu 24 de decese la 100.000 în ţările sărace.

   "Siguranţa rutieră a fost văzută ca un lux pe care doar ţările bogate şi-l pot permite, chiar dacă realitatea arată că doar 1-3% din bugetul de transportat al unei ţări poate avea un impact semnificativ asupra siguranţei rutiere", subliniază Anna Bray Sharpin, un alt autor al raportului. Potrivit acesteia urbanizarea rapidă şi majorarea cheltuielilor pentru transport şi infrastructură oferă o oportunitate pentru ca oraşele să fie concepute astfel încât să fie îmbunătăţită siguranţa.
   Accidentele şi decesele rutiere au un impact economic ridicat costând un număr de 82 de ţări cu venituri mici şi mijlocii aproximativ 220 de miliarde de dolari pe an sub formă de cheltuieli medicale şi pierdere de productivitate, echivalentul a 5% din PIB.

Agerpres

[Ionut]

FORT consideră necesară pregătirea şoferilor
în utilizarea aplicaţiilor inteligente pentru siguranţă în trafic

Reprezentanţii Federaţiei Operatorilor Români de Transport (FORT) susţin ideea ca, la orele de pregătire teoretică şi practică pentru obţinerea permisului de conducere auto, să fie predată şi modalitatea de utilizare a aplicaţiilor inteligente de tip ITS (Sisteme Inteligente de Trafic), întrucât multe evenimente rutiere neplăcute au loc din cauza lipsei de experienţă a şoferilor în utilizarea corectă şi în condiţii de siguranţă a acestor aplicaţii.

"Având în vedere faptul că inteligenţa artificială preia din ce în ce mai mult din sarcinile şoferului raportat la controlul autovehiculului, urmând a fi integrată masiv în producţia de serie a acestora, dar şi din cauza faptului că foarte multe evenimente rutiere au loc din cauza lipsei de experienţă în utilizarea corectă şi în condiţii de siguranţă a acestor aplicaţii, FORT consideră că este nevoie acută de pregătire corespunzătoare (utilizarea ITS) în cadrul etapelor prin care trece un şofer în vederea obţinerii permisului auto şi atrage, totodată, atenţia autorităţilor asupra faptului că infrastructura rutieră necesită investiţii serioase pentru a realiza comunicarea în timp real de tip vehicul-infrastructură, respectiv pentru ca aplicaţiile inteligente pe componenta de securitate activă să funcţioneze în mod corespunzător. Cu alte cuvinte, degeaba autovehiculul are instalat un sistem ce nu permite efectuarea unei manevre cu încălcarea marcajului continuu, dacă acest marcaj nu este prezent la nivelul carosabilului", susţin reprezentanţii FORT.
       
Potrivit unui sondaj realizat de FORT în rândul şoferilor profesionişti ce utilizează cu o frecvenţă ridicată astfel de aplicaţii, dar şi prin monitorizarea directă în trafic, în România procentul de utilizare a aplicaţiilor ITS este de 60% în rândul şoferilor amatori din categoria de vârsta 18-40 de ani, 40% în rândul şoferilor din grupa de vârstă 40-60 de ani şi sub 5% în rândul şoferilor cu vârsta peste 60 de ani, iar aceste date statistice sunt valabile cu preponderenţă pentru maşinile aflate în trafic urban, dar şi pentru autovehiculele ce circula în trafic extraurban.

Agerpres

[perfidus]

Preiau un mesaj de pe Traficul rutier in direct
[/quote]

WRSB? Hai dl Ionita, dl Stroe, ca nu-i asa lunga valea Oltului. Sau mai asteptam sa moara cativa, vinovati sau nu?

@Cristi5, ma indoiesc ca se poate monta asa ceva in zona aceea de 1+1. Incepe de la barajul Turnu, trece sinuos peste doua viaducte si se termina cam la intersectia cu DN7A si s-ar putea crea probleme in cazul unor masini ramase in pana sau mai lente.
O semnalizare mai buna, cu benzi rezonatoare, poate si cu mentionarea distantei pe care este activa depasirea interzisa, pentru a calma soferii nerabdatori, poate un sistem ITS cu camere de supraveghere care sa arate durata medie a unui parcurs pana la Boita sau pana la Talmaciu in functie de cat de aglomerat este drumul - ca pe autostrazile din Franta, sunt multe solutii posibile. Dar cine trebuie sa le gandeasca, noi pe forum? 
A1 PiSi mai dureaza 7-8 ani minim. Pacat de vietile nevinovate ce se vor mai pierde saptamanal pe acest DN7 blestemat.

[cristi5]

@Cristi5, ma indoiesc ca se poate monta asa ceva in zona aceea de 1+1. Incepe de la barajul Turnu, trece sinuos peste doua viaducte si se termina cam la intersectia cu DN7A si s-ar putea crea probleme in cazul unor masini ramase in pana sau mai lente.

Da, e ingust rau acolo. Dar WRSB (sau gard pur si simplu) pe portiunile unde e depasirea interzisa poate e o idee.

[pasadia]

https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=1985082121751986&id=1600886623504873

Sent from my ONEPLUS A5000 using Tapatalk

[Cristi N]

Foarte bun interviul de lungul DN1 / E60 Cluj - Ciucea. Asa se vede situatia si din punctul de vedere al unui fost politist care a vazut urmarile acciedentelor rutiere din acea zona. 

Poate cam heirupist prin ideea ca ne-am sui toti pe buldozere si basculante sa facem autostrazi , nu asa merge treaba.

[Ionut]

COMPANIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A., în calitate de Beneficiar, a elaborat și  depus Aplicația de Finanțare pentru proiectul "Implementare masuri specifice de crestere a gradului de siguranta rutiera (eliminarea punctelor periculoase) prin semnalizare orizontala si verticala, reamenajari de intersectii, iluminat cu led, etc -" în vederea obținerii de finanțare nerambursabilă alocată prin Programului Operational Infrastructura Mare 2014-2020.

Obiectivul general al  proiectului il reprezinta cresterea gradului de siguranþa rutiera, prin identificarea sectoarelor de drumuri din administrarea CNAIR S.A. cu grad scazut de siguranTa rutiera, ceea ce va conduce la reducerea numarului de accidente rutiere, mentinerea unei fluente ridicate a traficului, introducerea de noi elemente de siguranta, cresterea sigurantei rutiere in localitatile liniare dea lungul drumurilor nationale, modernizarea infrastructurii rutiere astfel incat sa corespunda nevoilor de mobilitate si nevoilor de dezvoltare economica, prin cresterea capacitatii de transport, fara scaderea gradului de siguranta rutiera.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

1. Identificarea punctelor negre;
2. Identificarea sectoarelor cu risc ridicat de accidente rutiere;
3. Identificarea si implementarea solutiilor tehnice corespunzatoare fiecarui punct negru;
4. Propunerea de solutii tehnice pentru 150 puncte negre. 

Valoarea totală a proiectului este de 1,906,741.49 lei (inclusiv TVA) si va fi finantat prin Programul Operational Infrastructura Mare 2014-2020 astfel: 75% contribuția Uniunii Europene din Fondul European de Dezvoltare Regionala - 1,209,627.44 lei, 25% contribuția națională (bugetul de stat)- 403,209.15 lei, iar restul de 293,904.90 lei reprezintă valoarea TVA aferentă cheltuielilor eligibile.

CNAIR

[Allex]

Evitati orasul Bacau daca tineti la parbrizurile voastre. De preferat pana la primavara, ca pana atunci nu dispare pietrisul de pe strazi.

[perfidus]

Pe factura scria nisip, dar ce sa vezi...