Portul Constanta

[Harry]

Administratia portuara a depus la Agentia de Mediu documentatia pentru obtinerea acordului pentru transformarea insulei artificiale din incinta portului in platforma industriala.

Iata ce prevede proiectul

Proiectul actual cuprinde lucrări de infrastructură pe mal și pe insulă, subtraversarea canalului cu trasee de utilităţi între mal și insulă precum și construirea a două dane amplasate una lânga alta, pe digul de Nord al insulei. Aceste lucrări vor atrage investitori dispuşi să concesioneze terenul în zona Portului Constanţa Sud şi să dezvolte investiţii menite să intensifice traficul de mărfuri prin Portul Constanţa, atât cel maritim cât şi cel terestru, respectiv rutier şi feroviar.

Investiția promovată de CN APM Constanța va cuprinde urmatoarele lucrări de infrastructură portuară:
   Umpluturi pentru obţinerea suprafeţei dorite
   Terasamente pentru îmbunătățirea teritoriului existent (28,88 ha pe insulă la care se adaugă 5,88 ha pe uscat)
   Consolidarea şi apărarea malului insulei
   Drumuri și căi ferate de acces
   Fundaţii din beton armat
   Cheu pentru descărcarea/încărcarea mărfurilor generale și lichide
   Lucrări de dragaj pentru a se ajunge la adâncimea de -16,00 m
   Amenajare cheuri pentru bac plutitor în vederea asigurării legăturii rutiere și pietonale între uscat și insulă, peste canal
   Lucrări necesare pentru utilități (alimentare cu energie electrică și apă, canalizare).


Pentru terenul situat pe Zona 1 si Zona 2 sunt prevăzute pentru Obiectul 1 lucrări de:
a)   Nivelare teren:
-   Eliberare amplasament de diverse materiale existente, depozitate aleator
-   Desecare, curăţire şi umpluturi la bălţi existente pe amplasament în zona racordului de cale ferată şi a drumului de legătură la poarta 9
-   Nivelarea terenului pe Zona 1 ce include lucrări de terasamente (săpături, umpluturi, compactări, încărcări şi transport auto al pământului excedentar în afara incintei) pentru aducerea terenului existent la cote de nivel şi declivităţi compatibile cu situaţia existentă a terenului, limitrofă amplasamentului.

b)   Nivelarea terenului pe Zona 2 ce include lucrări de curăţirea amplasamentului, săpături, umpluturi, compactări terasamente, încărcări şi transport al pământului necesar pentru umpluturi.

c)   Drumuri si pavaje:
-   Pe Zona 1 este prevăzut drum de legatura intre poarta 9 si drumul existent interior la dana 89 și 90 pe soluția de sistem rutier rigid cu îmbrăcăminte din beton ciment incadrat cu borduri prefabricate.
-   Drumurile au lăţimea carosabilului cuprinsă între 4,0m şi 7,0m, cu pantă unică în profil transversal de 2%.
-   Razele de racordare la intersecţii ale drumurilor măsurate la marginea carosabilului sunt de minim 9m.
-   Apele meteo convenţional curate ce cad pe suprafaţa drumurilor sunt dirijate prin pantă în profil transversal şi longitudinal, către puncte de colectare ce se racordează la reţeaua de canalizare ape pluviale.
-   Pe Zona 2 este prevăzut pavaj necarosabil din beton ciment, cu rosturi etanşate cu mastic. Panta pavajului în incinta parcurilor, va fi orientată către rigola racordată la reţeaua de canalizare.

d)   Racord şi rampe CF:
-   Pentru derularea procesului tehnologic de încărcare și descărcare de mărfuri se va realiza pe Zona 1 un sistem de CF cu lungimea totală de aprox. 3,75 km, racordat direct la actuala infrastuctură CF administrată de APM Constanța
-   Sistemul CF proiectat se va racorda din linia cf existentă printr-un schimbător de cale tip 49-1/9-190-dr, la Km stabilit de Regionala CFR Constanţa şi APM Constanţa, care va deveni Km 0+000 pentru noul sistem de cale ferată.
-   Sistemul CF proiectat va fi alcătuit din 2 linii pentru rampe de descărcare, 4 linii pentru rampe de încărcare şi o linie de garare.
-   Liniile CF proiectate se vor realiza cu şina tip 49 şi prinderi indirecte K. Pentru aliniamente şi curbe cu R >500m vor fi prevăzute traverse tip T13, iar pentru curbe cu R< 500m traverse de lemn (TL).
-   Poza traverselor va fi conform Instructiei 314/1989, pentru un trafic cuprins între 3 şi 15 mil. tone/an, şina tip 49 cu lungimea de 15 m. Pentru aliniament şi curbe cu R>500m s-a prevazut  poza de 1467 buc.trav. / km, iar pentru curbe cu R<500m 1600="" buc.="" de="" div="" km.="" nbsp="" poza="" prevazut="" s-a="" trav.="">
-   Liniile proiectate vor fi linii de capat si se vor termina cu opritori de cale.
-   Trecerile la nivel se vor executa cu dale prefabricate din beton.
-   Se vor evita suprapunerile schimbărilor de declivitate în plan vertical cu curbele de racordare în plan orizontal.
-   Evacuarea apelor de suprafaţă va fi prevazută în zone de deversare, respectând regimul natural din zonă.
-   Pe zona rampelor CF de incarcare/descarcare, prinderea şinelor se va face pe traverse de lemn, aşezate pe chituci sau longrine din beton armat.
-   Apele meteorice şi chimic  impure de pe suprafaţa rampelor CF vor fi dirijate prin pante (declivităţi) şi preluate la rigolele racordate la  reţeaua de canalizare industrială.

e)   Reţele de utilităţi:
•   Reţeaua de alimentare cu apă potabilă amplasată pe suprafaţa instalaţiei va fi alimentată din conducta de apă a portului Constanța și va deservi clădirile administrative, clădirile ce adăpostesc utilități, rampele de încărcare-descarcare CF. Alimentarea cu apă potabilă se va realiza din conducta de apă a portului Constanţa, ţeavă PEHD, De=110, printr-un branşament din ţeavă PEHD, De=90, racordat la un cămin echipat cu 2(două) rezervoare de înmagazinare apă V=3m3, un hidrofor şi aparatură pentru contorizarea apei. Reţeaua de distribuţie de pe suprafaţa instalaţiei va fi realizată din ţeavă PEHD, De=63.


•   Reţeaua de canalizare industrială este necesară pentru  preluarea apelor meteorice potenţial impurificate de pe suprafaţa platformei, a rampelor CF si auto, dane, cuve poduri cântărire, staţii pompare etc. Reţeaua de canalizare se va realiza din ţeavă OL, Dn=100÷200mm şi ţeavă PEHD, Dn=100÷400mm.
Apele astfel colectate vor fi dirijate către Staţia de tratare fizico – chimico – biologică amplasată în incinta instalaţiei. Staţia de tratare fizico-chimico-biologică a fost dimensionată pentru un debit maxim de Qmax.= 30l/s. Apele epurate vor îndeplini cerinţele cerute de NTPA 001/2002 (HG nr. 188/2002 modificată și completată cu HG nr.352/2005) şi vor putea fi descărcate în Marea Neagră.

•   Reţeaua de canalizare menajeră se va realiza din ţeavă OL, Dn=150mm şi ţeavă PEHD, Dn=100÷150mm şi va colecta apele uzate menajere din cadrul viitoarelor clădiri administrative, clădiri de utilităţi şi rampe de incărcare-descarcare CF, care apoi vor fi supuse unui proces de epurare biologică prin intermediul a 2(două) microstaţii biologice pentru 50 de persoane fiecare.
Apele epurate vor îndeplini cerinţele cerute de NTPA 001/2002 (HG nr. 188/2002 modificată și completată cu HG nr.352/2005) şi vor putea fi descărcate în Marea Neagră.

•   Pentru alimentarea cu energie electrică a terminalului se va realiza branşarea la ''SRA 110/6kV CONSTANŢA PORT III"(amplasată la circa 1000 m de terminal) prin două linii.
Consumatorii vitali se vor alimenta din surse UPS.
Pentru a creşte siguranţa în alimentarea cu energie electrică, sistemul de distribuţie va fi de tip dublu radial. Fiecare staţie electrică se va alimenta prin doi fideri şi două transformatoare. Fiderii şi transformatoarele se vor dimensiona astfel încât să poată suporta fiecare întregul consum al staţiei electrice.
In condiţii normale de funcţionare fiecare fider va alimenta jumătate din consumatori.
In cazul întreruperii alimentării prin unul din fideri, celălalt fider va prelua automat toţi consumatorii staţiei. Revenirea la schema normală de alimentare se va face manual de către operatorul electrician sub controlul releelor de protectie şi a logicii de control.
Pentru alimentarea consumatorilor se vor utiliza urmatoareler tensiuni:
- 230V, 1F+N +PE, din sursa UPS pentru consumatorii vitali;
- 220V cc pentru releele de protecţie şi logica de control a staţiei electrice.
- 6 kV ± 10%, 50Hz ± 0.5%, 3 Ph + PE, IT – pentru motoare cu puterea >132kW;
- 400/230V, 3F+N+PE, TNC-S pentru toţi ceilalţi consumatori;

•   Instalaţia de prevenire şi stingere a incendiilor va cuprinde:
- Reteaua de apă incendiu care constă dintr-o reţea inelară de conducte amplasate paralel cu drumurile de acces şi pe care sunt montaţi hidranţi supraterani DN 150 PN16 şi robinete de secţionare.

f)   Fundaţii si construcţii de beton:
-   Fundații izolate sau continue din beton armat rezemate pe perne de piatră spartă pentru clădiri:
•   clădire administrativă
•   clădire vestiare şi laborator
•   clădire tratare apa potabilă + chimicale
•   clădire încărcare şi descărcare cale ferată
•   clădire substaţii
•   clădire expediere-facturare.
-   Fundații de tip prisme masive din beton slab armat rezemate pe pernă de piatră spartă pentru montare pompe
-   Fundații izolate de tip tălpi dreptunghiulare extinse şi cuzineţi supraterani cu carcase de şuruburi de ancoraj pentru prindere stâlpi metalici estacade
-   Fundații izolate și fundații continue din beton armat rezemate pe pernă de piatră spartă pentru sustinerea rampelor auto sau a casei de pompe
-   Cuve de beton armat protejate hidrofug pe interior, prevăzute cu dispozitive de măsură la podurile de cântărire CF
-   Chituci pentru susţinere conducte pe trasee la sol (fundaţii izolate realizate din beton armat, de tipul talpă + cuzinet)
-   Cămine de canalizare și apă de incendiu din beton armat, prevăzute la partea superioară cu  dale de beton carosabile și necarosabile
-   Diguri de retenție realizate din beton armat monolit, turnate în tronsoane de 5 m cu sprijiniri de maluri adecvate
-   Rigole realizate din beton armat monolit, prevăzute la partea superioară cu grătare metalice  amplasate în zonele cu rezervoare, precum și în lungul rampei CF.



Cheul pentru descărcarea/încărcarea mărfurilor generale și lichide, care constituie Obiectul 2 al investiţiei, va fi prevazut cu două dane: o dană va fi folosită pentru nave cu o capacitate de până la 80.000 DWT, iar a doua dană va fi pentru nave cu o capacitate între 10.000 – 40.000 DWT.
Cele două dane vor fi amplasate una langa alta, pe digul de Nord. Dana vestica (cea mai apropiată de platformă) va gazdui petroliere de maxim 40.000 DWT, iar cea estica va fi amenajată pentru petroliere de maxim 80.000 DWT.
Lungimea minimă a cheului va fi de 630 m (130m distanţa de siguranţă şi 280m, respectiv 220m
lungimile navelor), iar lăţimea va fi de 5,00 m. Cota coronamentului va fi de +3,0 m. Pe 350 ml ai cheului adâncimea acestuia va fi de -16.00m pentru  putea primi nave de 80.000 DWT, iar pe restul adâncimea va fi de -14.00m pentru a primi nave de 40.000 DWT.
Cheul se compune din:
-   platforma operare, inclusiv piloti, cu o lungime de 30 m şi lăţime 30 m.
-   28 buc coloane forate (piloţi) pe zona de acostare (diametru aprox 1820 - 2000 mm)
-   2 x 8 buc coloane forate (piloţi) pe zona de operare (inclusiv amortizori, diam. aprox 1200 mm)
-   pasarele acces la zona acostare
-   pasarele acces la zona operare nava.

Obiectul 3 îl reprezintă zona de legătura dintre insulă și mal. Legătura se realizează prin subtraversarea șenalului dintre insulă cu trasee de conducte și cabluri . Traseul de conducte va cuprinde conducte de protecţie de diferite dimensiuni, iar unele vor avea sistem de incălzire electrică.
Se va realiza subtraversarea șenalului dintre insulă cu trasee de conducte și cabluri , iar pentru deservirea rutieră și pietonală a Zonei 2 se va utiliza un bac plutitor.
Traseul de conducte va cuprinde conducte de diferite dimensiuni (2xDN700, 3xDN500, 2xDN400,10xDN350, 7xDN100), iar unele conducte vor avea sistem de incălzire electrică.
Traseul de conducte va fi îngropat în solul de pe fundul bazinului portuar, lucrare ce presupune:
- dragarea unui șant,
- pozarea conductelor,
- umplerea șantului,
- realizarea unei protecții din piatră brută.
În această zona se vor impune restricții de ancorare pentru navele maritime și fluviale.

Dana de acostare pentru personal și mărfuri necesară pentru lucrările de organizare de șantier și ulterior pentru legătura maritimă cu portul va fi realizată sub forma unor rampe de acostare pentru bac plutitor si face parte tot din Obiectul 3.
Dana va avea un front de acostare de 15,0 ml, cu un total de 30 ml și va fi fundată la -5,00 m. În zona acesteia va fi realizată o platformă betonată de operare.

Legătura între insulă și mal, în vederea asigurării legăturii pe perioada de executie și, mai apoi a legăturii maritime cu portul, se va face prin achiziţionarea unei nave de transport (un bac plutitor) tip "car/day passenger ferry".
Caracteristicile navei sunt urmatoarele (orientativ):
• lungime totala (incl. rampa) = 42,72 m;
• latime totala = 11,78 m;
• pescaj (cu incarcatura) = 1,65 m;
• draft = 7,35 m;
• capacitate de încărcare = 62 to;
• capacitate de transport auto = 18 buc;
• propulsie cu elice, motoare Scania, 520 CP.

[NGC]

Situaţia Master Planului Portului Constanţa.

http://www.cdep.ro/interpel/2015/r2146B.pdf

[Harry]

^^ nu se vad pozele

[dr4qul4]

http://zupimages.net/up/15/28/3smf.jpg

intra aici, baga codul anti-bot si dupa se incarc toate

[NGC]

^^^ Sau vezi direct documentul original.
http://www.cdep.ro/interpel/2015/r2146B.pdf

[Harry]

COMPANIA NATIONALA "ADMINISTRATIA PORTURILOR MARITIME" SA CONSTANTA a atribuit contractul de lucrari (proiectare + executie) "Dispozitiv de linii ferate industriale in zona Poarta 10 – Port Constanta" catre SC CONSAL TRADE SRL Constanta lider al asocierii SC CONSAL TRADE SRL Constanta - SC ELCOMEX IEA SA Cernavoda - SC VIO TOP SRL Bucuresti cu valoarea 4.069.817,69 RON + TVA.

[Ionut]

Autorităţile, chemate să rezolve criza din Portul Constanţa
Organizaţia Patronală "Operatorul Portuar" Constanţa şi Federaţia Naţională a Sindicatelor Portuare (FNSP) solicită implicarea urgentă a autorităţilor abilitate pentru adoptarea măsurilor necesare în vederea remedierii problemelor din Portul Constanţa.   'În contextul în care Portul Constanţa reprezintă un obiectiv economic strategic şi de importanţă naţională, fiind principalul port naţional al României şi al şaselea mare port al Europei, considerăm că identificarea şi aplicarea unor soluţii privind problemele portuare reprezintă nu doar o necesitate, ci o prioritate a statului român', se arată în scrisoare.

Semnatarii afirmă că traficul pe grupe de mărfuri în Portul Constanţa este în scădere, evoluţie în avantajul altor porturi europene şi acuză 'variaţiunile haotice ale anumitor mărfuri tranzitate', ce duce la instabilitate economică, datorită managementului deficitar şi abuziv al APC.

[...] au constatat deficienţe privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune lucrări publice şi a contractelor de concesiune servicii, deficienţe privind modul de asigurare a urmăririi derulării contractelor, achiziţionare de servicii cu încălcarea prevederilor legale etc.

De asemenea, semnatarii scrisorii deschise afirmă şi faptul că există o recomandare privind sesizarea organelor de urmărire penală, având în vedere indiciile de săvârşire a unor fapte de natură penală de către reprezentanţii companiei naţionale.

Capital

[Harry]

bla bla bla e vorba de lupta pentru controlul portului intre Comanescu si restul ))

[Harry]

Concernul AMEROPA care controleaza compania Chimpex va investi nu mai putin de 44 de milioane de euro in construirea unui nou terminal de cereale in Portul Constanta. Investitia va fi demarata in perioada urmatoare si va fi finalizata in 2 ani. Noul terminal va putea opera peste 2.000.000 de tone de cereale anual.

[Harry]

Americanii pregatesc cea mai importanta investitie in industria constanteana, un consortiu de companii din domeniul petrolier din USA, printre care nume grele precum Master Chem Oil si Epstein au anuntat luni la New York ca vor concesiona o parte din insula artificiala (25.1 hectare) din Portul Constanta pentru o investitie de 350.000.000 de dolari intr-un terminal de petrol.
Zvonuri neconfirmate oficial anuntau ca acest terminal va dispune inclusiv de o mica rafinarie.

[Harry]

UNA CALDA: s-a finalizat extinderea digului de larg, lucrare executata de Van Oord

UNA RECE: probleme de structura la pasjaul rutier de la Poarta 6, va intra de urgenta in reparatii capitale

Iata ce probleme au fost descoperite in urma expertizei tehnice:

-structura de rezistenta prezinta la intrados infiltratii, eflorescente, segregari, exfolieri si ciupituri ale betonului, zone fara strat de acoperire cu beton la armaturi si cu armaturi corodate
-banchetele culeilor prezinta infiltratii, segregari si exfolieri ale betonului, iar la bancheta de rezemare a culeii dinspre Poarta 5 prezinta zone cu dislocari ale betonului.
-aparatele de reazem metalice tip rulou sunt rugunite si inglobate in murdarie
-rampele de acces prezinta tasari, deformari, valuriri si crapaturi.
-racordurile cu terasamentele sunt realizate partial cu sferturi de con pereate doar sub pod si care prezinta burdusiri si deformatii pe zonele laterale ale podului.
-calea pe pasaj este denivelata cu valuriri, crapaturi si gropi
-trotuarele prezinta imbracamintea si bordurile degradate, parapetul pietonal din beton armat este degradat si distrus pe anumite portiuni, iar plasele metalice de protectie din dreptul liniilor electrice de contact sunt ruginite si degradate
-dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie pe culei sunt degradate, apa curgand prin ele pe infrastrutura
-gurile de scurgere nu au prelungitori, producand scurgerea apelor pe grinzile cadrului
-pe exteriorul suprastructurii, pe partea de vest, si pe zona liniilor de contact electrice este fixata o conducta metalica dezafectata (fosta de aburi)

[TibiV]

Bine ca nu s-a prabusit pana acum...

[NGC]

http://www.cdep.ro/interpel/2015/r2584B.pdf

[Harry]

Recent la Constanta a ajuns nava Dockwise Vanguard. Un gigant plutitor folosit la transportul platformelor petroliere. Cu o lungime de 275 de metri si o latime de 79 de metri Dockwise Vanguard este cea mai mare nava din lume destinata transportului platformelor de foraj off-shore.



Dockwise Vanguard este sora MAI MARE a navei Blue Marlin cea care a facut senzatie pe internet cand a fost fotografiata transportand mai multe vapoare.



http://urban-constanta.blogspot.ro/2016/03/un-gigant-plutitor-in-portul-constanta.html

[bgd77]

E o mica greseala in link, acesta e cel corect: link

Harry, se stie de ce a venit?