Portul Constanta

[Harry]

C.N.C.F."CFR" SA- SUCURSALA REGIONALA CF CONSTANȚA a lansat licitatia pentru Reabilitarea și electrificarea liniei CF 816 Palas-Port A, consolidare tunel km. 224+670-225+160 pentru a asigura al doilea acces feroviar în Portul Constanța – expertiză și DALI

Valoarea totala estimata: 500.000 lei + tva.

Data de deschidere a ofertelor: 09.01.2023.

[Harry]

COMPANIA NATIONALA "ADMINISTRATIA PORTURILOR MARITIME" SA CONSTANTA a semnat contractul pentru PARCARE PORT ZONA SUD ȘI ORGANIZAREA EXECUȚIEI LUCRĂRILOR cu DRUM CONSTRUCT S.R.L. pentru suma de 2.767.871,71 lei + tva.

Conform documentatiei, din categoria celor mai importante lucrari fac parte urmatoarele:

-Lucrari de terasamente: sapatura, spargere beton si umpluturi cu material granular
-Asigurarea scurgerii apelor pluviale
-Pregatirea traseelor cablurilor electrice
-Pregatirea patului platformelor carosabile prin operatii de nivelare si compactare
-Asternerea straturilor de piatra sparta
-Pozarea bordurilor
-Amenajarea spatiilor verzi, plantarea unui numar cat mai mare de arbori sau arbusti
-Turnarea dalei de beton rutier
-Marcaje si indicatoare rutiere
-Amenajare locuri de parcare

[tom_sawyer]

Investiții de 75.000.000 de dolari în Portul Constanța vor aduce noi oportunități comerciale pentru multe industrii din România

București - 06 decembrie 2022 -

DP World dezvoltă două noi terminale în Portul Constanța. Construcția proiectelor a început deja și include realizarea primului terminal de camioane dedicat Roll On/Roll Off (RORO) din țară și un terminal de mărfuri agabaritice. Compania va investi 75 de milioane de dolari pentru a dezvolta infrastructura necesară celor două terminale și achiziționarea facilităților asociate. O sumă estimată la 45 de milioane de dolari din investiție este obținută de companie prin intermediul granturilor europene.

Constanța este deja cel mai mare port pentru comerțul din Marea Neagră, dar și un nod important pentru rutele comerciale din întreaga lume. În primele 6 luni ale anului 2022 s-a clasat pe primul loc în ceea ce privește volumul de mărfuri procesate, dintre toate porturile de la Marea Neagră.

Informații despre proiecte

Noul terminal RORO va putea manipula peste 45.000 de unități de transport (containere, camioane și semiremorci) pe an în prima etapă a investiției și peste 80.000 în cea de-a doua etapă. Terenul de 7,7 hectare pe care se dezvoltă va avea o capacitate de 400 de locuri de parcare pentru camioane. Proiectul va facilita angajarea a 30-50 de oameni în mod direct și alte sute de locuri de muncă în economia indirectă.

Compania DP World va putea oferi clienților rute fiabile, rapide și directe. Serviciile prestate vor include încărcarea și descărcarea, controlul documentației, parcări separate pentru fluxurile de import și export și scanarea unităților de transport.

De asemenea, va exista posibilitatea de a încărca semiremorcile pe vagoane de cale ferată și de a le livra în țări din întreaga Europă. Combinarea transportului maritim cu cel feroviar oferă beneficii majore din perspectiva reducerii emisiilor de carbon pe întregul lanț de transport.

O parte importantă a acestei investiții o constituie achiziționarea unui scanner de tip drive-through, de ultimă generație, cu o capacitate de peste 70 de camioane/oră, de altfel singurul de acest fel din țară.

Terminalul de mărfuri agabaritice este construit pentru a putea încărca și descărca mărfuri supradimensionate, cu volume foarte mari și cu forme neomogene. În terminal vor putea fi depozitate mărfuri cu greutăți de până la 22 tone/mp, cu mult peste capacitatea existentă astăzi în Portul Constanța. Astfel vor fi deschise noi oportunități pentru Portul Constanța de a deservi industrii precum extracția de petrol în largul mării sau industria energetică.

Cosmin Cârstea, CEO al DP World România a declarat: ¨Trăim vremuri fără precedent și trebuie să privim cu interes toate oportunitățile de investiții. Noile terminale se adaugă serviciilor din Portul Constanța, aduc diversitate și mai multe beneficii clienților noștri. Pe lângă gama largă de servicii intermodale pe care le oferim în port și cu rutele noastre de navigație fiabile, DP World va putea oferi servicii integrate, mai multă flexibilitate și va putea crea opțiuni de transport mai rapide și mai eficiente pentru toți colaboratorii noștri, nu doar acum, ci pe termen lung.¨

Investiția este programată să fie operațională în prima parte a anului viitor, iar întregul proces de construcție va fi finalizat până la sfârșitul anului 2023. Așteptăm cu nerăbdare să anunțăm inaugurarea și să fim martorii primelor nave care vor intra și vor ieși din noul terminal RORO!

http://www.comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=17109

[Harry]

𝐏𝐨𝐫𝐭 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̦𝐚 – 𝟐𝟏.𝟏𝟐.𝟐𝟎𝟐𝟐 – 𝐏𝐑𝐈𝐎𝐑𝐈𝐓𝐀𝐓𝐄 𝟐 - 𝐋𝐎𝐓 𝟐 𝐬̦𝐢 𝟑
Jurnal de Șantier – 𝐳𝐢𝐮𝐚 𝟕𝟎 – stadiu fizic executat 𝟓𝟏% - termen de execuție 𝟏𝟖𝟎 𝐳𝐢𝐥𝐞:
- 𝟔.𝟕𝟗𝟖 𝐦 𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚𝐬𝐭𝐫𝐮𝐜𝐭𝐮𝐫𝐚̆ 𝐂𝐅 nouă montată, reprezentând 𝟑𝟓% din cantitatea contractată;
- 𝟐𝟒 𝐚𝐩𝐚𝐫𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐚𝐥𝐞 𝐧𝐨𝐢, tip S49E1-190-1:9, montate, reprezentând 𝟔𝟖% din cantitatea contractată;
𝐀𝐔 𝐌𝐀𝐈 𝐑𝐀̆𝐌𝐀𝐒 𝟏𝟏𝟎 𝐙𝐈𝐋𝐄 𝐃𝐈𝐍 𝐃𝐔𝐑𝐀𝐓𝐀 𝐃𝐄 𝐄𝐗𝐄𝐂𝐔𝐓̧𝐈𝐄 𝐀 𝐂𝐎𝐍𝐓𝐑𝐀𝐂𝐓𝐄𝐋𝐎𝐑
Depunem toate eforturile necesare astfel încât lucrările să fie finalizate în cel mai scurt timp posibil.
https://www.facebook.com/wieberomania

[TVlad]

In partea dreapta a fotografiei se vede vegetatie de mlastina. Sper ca au cerut si refacerea sistemului de drenaj ca altfel in scurt timp o sa vedem papura crescind in stratul nou de balast.

[tom_sawyer]

#SFmodernizarePortConstanța #videosimulare

[Harry]

Performanță istorică a Portului Constanța – cel mai mare volum de mărfuri operat în porturile maritime românești în 2022
𝗧𝗿𝗮𝗳𝗶𝗰𝘂𝗹 𝘁𝗼𝘁𝗮𝗹 𝗱𝗲 𝗺𝗮̆𝗿𝗳𝘂𝗿𝗶 în porturile maritime românești a înregistrat 𝟳𝟱,𝟱𝟱 𝗺𝗶𝗹𝗶𝗼𝗮𝗻𝗲 𝘁𝗼𝗻𝗲 în anul 2022, o creștere de 12% față de 67,5 milioane tone în 2021, fiind cel mai mare trafic de mărfuri din istoria porturilor maritime românești și menținându-se, astfel, trendul ascendent din ultimii ani.
,,𝗖𝗲𝗿𝗲𝗮𝗹𝗲𝗹𝗲 reprezintă și în acest an grupa de mărfuri cu cea mai mare pondere în traficul total, Portul Constanța devenind cel mai important din Europa din acest punct de vedere, mai ales în contextul actual, cu un trafic anual de 𝟮𝟰,𝟭 𝗺𝗶𝗹𝗶𝗼𝗮𝗻𝗲 𝘁𝗼𝗻𝗲" a declarat directorul general al CN APM SA Constanța, Florin Vizan.
În traficul total, cerealele reprezintă 31,7%, urmate de petrol brut 12,57%, articole diverse 10,4%, produse petroliere 9,6%, minereuri de fier, deșeuri de fier 9,26%.
Din traficul total, 𝟳𝟵,𝟱% 𝗿𝗲𝗽𝗿𝗲𝘇𝗶𝗻𝘁𝗮̆ 𝘁𝗿𝗮𝗳𝗶𝗰 𝗺𝗮𝗿𝗶𝘁𝗶𝗺 𝘀̦𝗶 𝟮𝟬,𝟱% 𝗿𝗲𝗽𝗿𝗲𝘇𝗶𝗻𝘁𝗮̆ 𝘁𝗿𝗮𝗳𝗶𝗰𝘂𝗹 𝗳𝗹𝘂𝘃𝗶𝗮𝗹. Traficul maritim a crescut cu 16%, la valoarea de 60,1 milioane tone, iar cel fluvial, cu 15,4 milioane tone s-a menținut la aproximativ același nivel ca în 2021.
Traficul de mărfuri pe relația Ucraina a totalizat, de la începutul războiului, 11,85 milioane tone, din care 5,4 milioane tone trafic fluvial și 6,4 milioane tone, pe maritim. Cele mai mari cantități de mărfuri sunt cereale, dar au mai sosit în port și echipamente, fosfat, laminate, minereuri de fier, containere.
𝗖𝗿𝗲𝘀̦𝘁𝗲𝗿𝗶 𝘀𝗲𝗺𝗻𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮𝘁𝗶𝘃𝗲 𝗱𝗲 𝘁𝗿𝗮𝗳𝗶𝗰 se mai regăsesc în cazul următoarelor grupe de mărfuri: semințe uleioase (69,7%), minereuri de fier și, deșeuri de fier și oțel (47%), petrol brut (41,7%), produse chimice derivate din cărbuni și gudron (37,7%), minerale brute sau prelucrate (36,8%), produse petroliere (33,4%), produse metalice (28,2%), articole diverse (28,2%), echipamente, mașini (12,4%), îngrășăminte (9,5%).
O creștere se înregistrează și în cazul 𝗰𝗼𝗻𝘁𝗮𝗶𝗻𝗲𝗿𝗲𝗹𝗼𝗿 și anume 𝟳,𝟵 𝗺𝗶𝗹𝗶𝗼𝗮𝗻𝗲 𝘁𝗼𝗻𝗲 𝗶̂𝗻 𝟮𝟬𝟮𝟮, față de 6,16 milioane tone în 2021 (creștere de 28,24%). Aceeași situație se regăsește și în numărul de TEU-uri, respectiv 772.046 în 2022, comparativ cu 631.964 în 2021 (creștere de 22,16%).
Scăderi de trafic au fost înregistrate, în principal, la minereuri și deșeuri neferoase (69,7%), celuloză și deșeuri de hârtie (48,3%), ciment, var nestins, materiale prefabricate pentru construcții (23,8%), cartofii, legume și fructe proaspete sau congelate (18%), animale vii, sfeclă de zahăr (6,3%).
În anul  2022, au făcut escale în porturile maritime românești 𝟭𝟱.𝟯𝟴𝟭 𝗻𝗮𝘃𝗲, față de 14.629 nave în 2021.
În portul Constanța zona Constanța, traficul de mărfuri înregistrat în 2022 a fost de 68,24 milioane tone, o creștere cu 11,5%.
În portul Constanța zona Midia, traficul de mărfuri înregistrat în 2022 a fost de 7,02 milioane tone, comparativ cu 2021, când s-au înregistrat 5,93 milioane tone, prezentând o creștere de 18%.
În portul Constanța zona Mangalia, traficul de mărfuri înregistrat în 2022 a fost de 278.442 tone, față de 338.472 tone în 2021.

[Harry]

Administrația Porturlor Maritime a finalizat reparațiile la cheurile danelor 38 și 63 din portul Constanța
Lucrările de reparații capitale la cheurile danelor 63 și 38 din portul Constanța au fost executate conform proiectului tehnic: s-a refăcut taluzul din zona bolților blocurilor superioare, inclusiv reparații ale blocurilor cheului, ale unor zone degradate, s-a refăcut coronamentul, scara și canalul tehnologic, s-a înlocuit apărătorul de muchie metalic, s-au completat amortizorii de cheu, s-au repararat pereții canalului pe zonele degradate, s-au înlocuit și completat dalele de acoperire degradate, s-a curățat, completat și consolidat patul de fundare al cheului.
Valoarea reparațiilor la cheul danei 63 este de 2.727.695,15 lei, fără T.V.A., iar la la cheul danei 38 - 1.912.854,27  lei, fără T.V.A., din fonduri proprii CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța.

[Harry]

Directorul general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA, Florin Vizan, s-a întâlnit azi cu reprezentanții Băncii Japoneze pentru Cooperare Internațională (JBIC).
Temele de discuție s-au axat pe rolul Portului Constanța în actualul context regional, proiectele de dezvoltare în derulare și viitoare, precum și posibilitățile de extindere ale porturilor maritime.
Banca Japoniei pentru Cooperare Internațională (JBIC) este o instituție financiară publică japoneză și o agenție de credit extern care a fost creată la 1 octombrie 1999, prin fuziunea Băncii Japoniei de Export-Import și a Fondului de Cooperare Economică Internațională.

[Harry]

𝐏𝐨𝐫𝐭 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̦𝐚 – 𝟏𝟕.𝟎𝟐.𝟐𝟎𝟐𝟑 – 𝐏𝐑𝐈𝐎𝐑𝐈𝐓𝐀𝐓𝐄 𝟐 - 𝐋𝐎𝐓 𝟐 𝐬̦𝐢 𝟑
Jurnal de Șantier – 𝐳𝐢𝐮𝐚 𝟏𝟐𝟖 – stadiu fizic executat 𝟕𝟒% - termen de execuție 𝟏𝟖𝟎 𝐳𝐢𝐥𝐞:
- 𝟐𝟗 𝐚𝐩𝐚𝐫𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐚𝐥𝐞 𝐧𝐨𝐢, tip S49E1-190-1:9, introduse în cale, reprezentând 𝟖𝟑% din cantitatea contractată;
- 𝟐𝟑 𝐥𝐢𝐧𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐂𝐅 𝐜𝐮 𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚𝐬𝐭𝐫𝐮𝐜𝐭𝐮𝐫𝐚̆ 𝐧𝐨𝐮𝐚̆, reprezentând 𝟔𝟏% din cantitatea contractată;
-  𝟔 𝐚𝐩𝐚𝐫𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐚𝐥𝐞 𝐜𝐮 𝐭𝐫𝐚𝐯𝐞𝐫𝐬𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐞𝐦𝐧 𝐧𝐨𝐢, reprezentând 𝟔𝟐% din cantitatea contractată;
𝐀𝐔 𝐌𝐀𝐈 𝐑𝐀̆𝐌𝐀𝐒 𝟓𝟐 𝐙𝐈𝐋𝐄 𝐃𝐈𝐍 𝐃𝐔𝐑𝐀𝐓𝐀 𝐃𝐄 𝐄𝐗𝐄𝐂𝐔𝐓̧𝐈𝐄 𝐀 𝐂𝐎𝐍𝐓𝐑𝐀𝐂𝐓𝐄𝐋𝐎𝐑
Depunem toate eforturile necesare astfel încât lucrările să fie finalizate în cel mai scurt timp posibil.
Wiebe Romania SRL








Ce o fi gaura aia?

[kitsune]

Pare o pluvială. Sau tunel energetic. Nu reușesc să identific locația, pare Poarta 6 totuși.

[pasadia]

S-a umplut si presa de stiri legate de tunelul feroviar si evident modul de prezentare imi ridica semne de intrebare. De exemplu -

Zona este sufocată în prezent de TIR-uri, care aduc mărfuri din Ucraina, şi este mare nevoie de o alternativă. Vechiul tunel, lăsat de multă vreme în paragină, traversează două cartiere și un bulevard, și iese chiar în port. [...]Lucrările de consolidare ar putea să înceapă în 2024. Am câştiga, astfel, încă 12 kilometri de cale ferată cu o valoare comercială ridicată, mai ales că va face legătura între triajele de la periferia orașului și principala zonă de transport a cerealelor din Portul Constanța.

Asa ca intreb si eu - chiar e de asteptat un impact atat de mare? Adica portul e totusi legat si acum de triaje si de reteaua CF nationala, nu e ca si cum ar fi izolat in prezent pe CF. In plus prin tunel va fi un singur fir de cale ferata - legatura actuala fiind pe cale dubla, deci oricum avem deja mai multa capacitate decat va aduce aceasta lucrare.

[dan tm]

lucrarile vor incepe in 2024? ce rost mai are stirea daca le ia atît de mult.

[kitsune]

Dar oricum, ce rezolvă cu o linie? In afară de faptul că se ajunge mai repede in port, nu mai trebuie să meargă pe bucla aia mare din sud și să treacă prin 2 triaje. Dar după descărcare oricum trebuie trimise trenurile înapoi. Iar astea care vin trebuie să aștepte in triaj la Palas sau știu eu unde, că nu prea este capacitate de stocare in port.
Ce înțeleg eu din articol este că dacă s-ar aduce cerealele in port pe calea ferată nu s-ar mai bloca portul și A4 cu camioanele ucrainene. Păi, grâul vine de la ucraineni cu trenul sau cu camionul. De ce nu se poate încărca din camion in tren în alte locații, Medgidia, Ovidiu, Dunărea, știu eu pe unde mai sunt facilități din astea? Că doar pe linia 800 sunt zeci de silozuri unde există echipamentul necesar.

[Harry]

𝐚𝐮 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐫𝐞𝐝𝐞𝐬𝐜𝐡𝐢𝐬𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐢𝐫𝐜𝐮𝐥𝐚𝐭̦𝐢𝐚 𝐭𝐫𝐞𝐧𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐥𝐢𝐧𝐢𝐢𝐥𝐞 𝟒, 𝟓, 𝟔, 𝟕, 𝟖, 𝟗 𝐬̦𝐢 𝟏𝟎 𝐝𝐢𝐧 𝐓𝐫𝐢𝐚𝐣 – 𝐙𝐨𝐧𝐚 𝐈𝐈.
𝐋𝐮𝐧𝐠𝐢𝐦𝐞𝐚 𝐭𝐨𝐭𝐚𝐥𝐚̆ 𝐚 𝐜𝐞𝐥𝐨𝐫 𝟕 𝐥𝐢𝐧𝐢𝐢 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝟐.𝟒𝟒𝟓 𝐦.

WIEBE ROMANIA