Portul Constanta

[Neufunk]

Nu poti spune ca portul Constanta va ajunge la nivelul Rotterdam, dar este oricum subutilizat pentru ceea ce ar putea fi, datorita infrastructurii proaste dar si a unei lipse de viziune, lipsei de investitii si lipsei de interes.

Sa ajungi la nivelul Rotterdam este aproape imposibil, insa se poate ajunge la cel mai mare port din sud-estul Europei, sau in cel mai rau caz la nivelul Pireas din Grecia.

Marele avantaj al portului este ca poti sa treci de pe nava de 10,000TEU pe barja si sa ajungi prin toata Europa. Pentru Ungaria, Slovacia, Polonia de Sud, chiar si Austria, ar fi mai avantajos sa transporte pe la noi decat prin Rotterdam, insa la momentul actual nu prea merge treaba asta pentru ca nu exista infrastructura si nici nu suntem in Schengen. Distanta este identica, dar vaporul care vine din Asia nu mai da inconjorul Europei pentru a ajunge in Belgia / Olanda sau chiar in Baltica. Pe langa asta, cheltuielile cu personalul si alte cheltuieli ar fi mai mici prin Romania decat prin Olanda.

Pe Dunare, bulgarii nu voiau sa-si intretina partea lor deci navigatia era ingreunata, nu stiu daca situatia s-a mai schimbat intre timp. Pe rutier e jale iar pe feroviar situatia tot este proasta.

In Romania noastra s-ar putea imbunatatii multe lucruri cu investitii minime daca ar exista interes, dar nu prea intereseaza pe nimeni pentru ca aceste lucruri nu-ti atrag votul majoritatii.

[Harry]

^^ Absolut corect, Rotterdam e in cu totul alta liga. Investitii in port exista dar se misca greu tocmai din vina intereselor anumitor baieti destepti. Cat despre infrastructura fara falsa modestie dar e excelenta, cel putin intre Ct si Bucuresti. Ungaria, Austria, Bulgaria (da bulgaria), serbia etc. folosesc terminalele din portul constanta pentru importuri si exporturi (in special cereale)

De altfel se vede o transformare a specificitatii portului, Se renunta la vechile terminale de minereu si carbune in favoarea cerealelor (controlate de americani), containerelor (China & tarile arabe), masinilor (ford si dacia), depozitelor petroliere si de gaz (americanii din nou) si componentelor pentru eoliene.

[TibiV]

Neufunk,
ai perfecta dreptate in postarea ta...
Dar ai si o mica greseala de formulare in text.
Este o greseala larg raspandita, in special in mass-media, dar avem si foarte multi colegi de pe forum care fac aceeasi greseala.
Nu vreau sa fac pe "dom'profesor", dar trebuie macar sa semnalez problema - ai avut ghinion ca "datorita" lipsei de subiecte a cazut pe tine...

...este oricum subutilizat pentru ceea ce ar putea fi, datorita infrastructurii proaste...

"Datorita" este echivalent cu "multumita", in sens pozitiv...
Spun  "datorita" atunci cand obtin ceva bun in schimbul actiunilor/eforturilor altuiva - si atunci ii sunt dator...
Cele doua formulari sunt echivalente...
"Datorita" presupune o "indatorare" a ta, ca rasplata a unui bine care ti s-a facut:
"Am devenit medic datorita (multumita) familiei mele, care a sacrificat toul ca eu sa pot urma scoala..."
sau:
"Am scapat cu viata din avalansa datorita/multumita eforturilor facute de cei de la Salvamont"

Atunci cand vorbim in sens negativ, nu trebuie folosit "datorita", ci "din cauza". Adica vorbim dspre cauza unui incident neplacut...
Nu spui "mi-am distrus doua jenti datorita (=multumita) gropilor din sosea", ci spui "mi-am distrus doua jenti din cauza gropilor din sosea".

Evident ca este anapoda fraza:
"Am devenit medic din cauza familiei mele" (adica eu as fi vrut sa fiu vidanjor, dar nu m-au lasat ai mei sa imi realizez "visul"...  )

La fel de anapoda este si:
"Am scapat cu viata din avalansa din cauza eforturilor facute de cei de la Salvamont"

P.S.     
Te rog sa nu iei ca pe o "critica" personala. Pe "seceta" asta de subiecte, pur si simplu mesajul tau mi-a sarit in ochi...

Si din pacate este o greseala generalizata, promovata "la greu" in mass-media, in special la posturile TV "de stiri".
Vei vedea sute de accidente sau dezastre naturale "datorita cetii", "datorita precipitatiilor", "datorita unei pene de curent" etc. etc. etc.
Mai frate, dar unde este "din cauza" ?... 

[carutasul]

Mulțumesc, e lămuritor
Deci  Dunărea ar fi unul din motivele importante  (ceea ce e bine, că e o chestie de geografie pe care nu prea o poți schimba:) , chiar dacă atunci când nu ești pe fază mai poți păți câte un "Rostok"  ).

[kitsune]

Din păcate mărimea navelor ce intră in Marea Neagră e dictată de Bosfor. Şi chiar dacă am mări danele din Constanța ca să poată intra navele mari, dacă ele nu încap prin Bosfor, degeaba.
Mă refer aici la containere, nu ştiu care este cea mai mare navă ce incape la DP World sau Maersk Agigea, dar sigur nu e de 10000 teu. Relația Asia-Europa se face cu nave de 18-19-20 mii teu, alea nu incap pe Bosfor.  A pune un 10000 de teu pe linia asta e pierdere de bani. Asa ca suntem in ipostaza de a aduce marfa cu navele mari, marfa pe care o lasam intr-un hub din Mediterana si o preluăm in transhipment pe nave mai mici pentru a o aduce la Constanța,  de acolo pe Dunare/rutier/feroviar mai departe. E oricum mai eficient decât a o duce la Le Havre/Rotterdam/Hamburg si inapoi la Budapesta. Dar ce mă opreşte să o duc în Adriatică sau ìn Italia si apoi in EU?
O linie Asia - Europa are de obicei opriri in China (Longshan deep water terminal), un Singapore (sau Malaezia), Suez, Malta, Rotterdam, Hamburg (optional un Bremerhaven, Southampton sau terminalul de la Londra, Le Havre) iar la intoarcere se opreste la Suez si mai lasa si acolo cate ceva.
La cereale, da, acolo se folosesc handymax, supŕamax, nave mici, de 55-65000 tdw, n-am văzut mai mari (cu toate că sunt mineraliere de 180000 cu certificat de cereale, dar n-am auzit să incarce vreodată).
La prafuri (minereu si cărbune vrac), pescajele uzuale sunt de 18-19 m, rar 20, danele noastre fac față. Dar nu prea mai importăm noi atâta minereu sau cărbune să umplem un capesize.

[ghrt]

Fără a mă pricepe, la un moment dat am vrut să aduc ceva din China şi am constatat că sunt curse regulate din China - Asia - Suez - Bosfor - Constanţa plus ceva de pe la ruşi şi Odessa. Nu cred că transbordau deoarece traseul părea continuu.

[kitsune]

Da, sunt si linii directe, dar cu nave "mici" de 8000 teu. Sau cel putin erau acum cativa ani. Dar grosul pentru Europa de vest se face cu 19-20000 teu. Ca o curiozitate, un 8500 teu are de ex. un motor MAN B&W 12K98 MC-C de 94000 CP, arde intre 170-240 t de păcură pe zi (in funcție de viteză). Un 19000 teu are un motor MAN B&W 12S90 ME-C de 94000 CP (deci alezaj mai mic, cursa mai lunga, aceeasi putere),  si un consum asemănător de combustibil la o capacitate de transport dublată.
Dar, intre Port Said si Rotterdam sunt 3355 mile,  adica aproape 8 zile la 18 noduri, din care o zi in SECA (se consumă motorină, nu păcură), in timp ce intre Port Said si Constanța sunt 1017 mile, adică 2 zile jumate la 18 noduri, fără zonă restricționată de emisii, deci doar păcură pentru propulsie. Ținând cont că se poate face transhipment pe barje care să urce pe Dunăre, e mai rentabil să vii cu containerele pe un 190000 (deja se construiesc 24000 teu daca nu ma insel) până la Suez (Port Said est) să le laşi acolo să le ia un 8-10000 teu care să le aducă la Constanța şi apoi pe Dunăre in sus decât sa le lasi la Rotterdam si sa vii cu ele inapoi.
Atât doar, că suntem limitați de Bosfor la mărime

plus ceva pe la rusi si Odessa

Au rusii terminal de containere in Marea Neagră? Poate era vorba de Ilicevsk (actualmente Chernomorsk) la ucrainieni, lângă Odessa. Pe partea rusă, singurul port mai acătării e Novorosiisk, poate au făcut acolo vreun terminal, dar portul e cam intre munți, e naşpa să pleci cu marfa de acolo.

[Harry]

Permite mi sa te contrazic. Linia China Express leaga China de Portul Constanta cu portcontainere de peste 10.000 TEU. Una dintre nave este CMA CGN VOLGA de aproape 11.000 teu

[Harry]

Compania ploiesteana Jetfly Hub va construi in Portul Constanta un terminal pentru depozitarea combustibilului folosit de avioane.

Amplasamentul dorit pentru efectuarea lucrarilor este in Portul Constanta Sector Sud, Parcela Nr. 2.1 in suprafata de 85.335 mp.

Obiectivul instalatiei Terminalul Jet-Sea Constanta, consta in preluarea si stocarea temporara a combustibilului de aviatie descarcat din vapoare sau cazane CF si incarcat apoi in diferite mijloace de transport in concordanta cu politica de marketing (vapoare, cazane CF, autocisterne).

Pentru terenul studiat sunt prevăzute lucrări de:

a) Nivelare teren:
ce include lucrări de curățire a amplasamentului, săpături, umpluturi, compactări terasamente,
încărcări și transport al pământului necesar pentru umpluturi.

b) Drumuri și pavaje:
c) Platforme CF si auto;
d) Rețele de utilități;
e) Construcții de beton:

Fundații pentru
‐ rezervoare cilindrice orizontale;
‐ rezervoare cilindrice verticale;
‐ pompe;
‐ stalpi otel;
‐ platforme auto ;
‐ suporții conductelor;
‐ cantare CF.
‐ Structura cladiri tehnice si administrative;
‐ Cămine de canalizare și apă de incendiu din beton armat;
‐ Diguri de retenție;

f) Cladiri:
‐ Cladiri tehnice si administrative;
‐ cladiri posturi de incarcare din rampa CF;
‐ cladire aferente transport naval;
‐ statii locale;
‐ statii centrale PSI;
‐ separator vidanjabil;
‐ anexe tehnice;
‐ cladire poarta.

g) Conexiune intre terminal si dana maritima prin intermediul conductelor de descarcare
incarcare, conducte ce vor fi ingropate la 1,5 m adancime (latimea santului fiind tot de 1,5 m) si
conectate la colectorul de racordare a vapoarelor.
Lucrările se vor executa numai de către unităţi specializate, care dispun de mijloace tehnice de
execuţie şi control corespunzătoare precum şi de personal calificat pentru astfel de lucrări.

Profilul de productie consta in descarcarea carburantului JET A1 aprovizionat prin diferite
mijloace de transport (vapoare, vagoane) si stocarea temporara in cele doua rezervoare.

Livrarea carburantului se face prin incarcare in diferite tipuri de mijloace de transport in functie
de planul de marketing (autocisterne, vagoane, vapoare).

Capacitatea maxima de stocare in rezervoarele cilindrica verticale va fi de 78.500 tone. In
cadrul parcului de rezervoare vor fi construite 2 rezervoare a cate 38.250 tone, in care se vor
stoca urmatoarele produse:
‐ Jet (combustibili aviatici)
‐ Kerosen

Rezervoarele vor fi amplasate in dig de retentie, dimensionarea digurilor se va realiza astfel
incat volumul acestora sa respecte legislatia in vigoare.

[Harry]

COMPANIA NATIONALA "ADMINISTRATIA PORTURILOR MARITIME" SA CONSTANTA a lansat astazi licitatia pentru Proiectare si executie lucrari de modernizare Dig de larg – Dana 0 (etapa a II a).

Obiect achizitie: Pentru anularea efectelor care au condus la starea actuala, este necesar sa se realizeze lucrari de modernizare a zidului de garda, pe toata lungimea acestuia, pe zona care nu a fost reparata intre anii 2011-2012. In conformitate cu expertiza tehnica intocmita de catre SC IPTANA SA in anul 2009, lucrarile de modernizare vor consta in : indepartarea protectiei existente de pe toata suprafata si se va realiza o noua protectie din beton armat cu plasa de armatura si pe paramentul exterior, se va executa o protectie similara, pana la unirea cu protectia realizata in etapa I. Primul an contractual – 36 % din valoarea ofertei; Al doilea an contractual – 32 % din valoarea ofertei; Al treilea an contractual – 32 % din valoarea ofertei. Entitatea contractanta isi rezerva dreptul ca pe toata durata de executie a contractului, functie de disponibilitatile banesti pe care le detine, sa modifice graficul de executie cu acordul Executantului, in sensul devansarii lucrarilor si platilor aferente, stabilite prin graficul initial.

Valoare estimata totala: 2.195.000 lei + TVA.
Data limita de depunere a ofertelor: 12.04.2018

[ghrt]

Niţel shipspotting, în Bosfor Pare a fi CMA CGM LOIRE, 9365 Teuri. Parcă Bosphorus class este de maxim 300 metri, nava asta e la limită. Noi suntem la limita ailaltă )) şi făceam competiţie cine ajunge primul în Marea Neagră ))



Din ce am mirosit, toate navele ce au traversat Bosforul (şi treceau permanent, cam din sfert in sfert de oră) erau pe motorină. În larg schimbau şi se simţea imediat la mile distanţă.

[Neufunk]

Sa nu uitam ca turcii aveau ei un science-fiction (si pareau destul de seriosi) pentru a face un canal, ca alternativa la Bosfor, cu o adancime de 25 de metri daca nu ma indoiesc..

[kitsune]

^^
Ok Harry, 11000 teu. Dar ăsta e cam maximum. Poate vreo mie mai mult, mai lărgeşti puțin, mai umbli la cifre, etc. doar teu inseamnă "twenty footer equivalent unit", bagi supercontainere de 45' şi zici că ai teu mai mult. Dar dimensiunile navei sunt limitate la "Bosformax". Nu stiu cat e exact, trebuie sa fie pe undeva detaliile astea.
Nu zic ca nu e rentabila o linie China - Marea Neagră, doar zic ca e mai ieftin sa transporti cu 20-24000 teu pe distante lungi. Doar ca astea nu incap prin Bosfor.
Acum vreo 12 ani chiar eram pe linie China - Marea Neagră,  cu CMA CGM, descărcam la Constanța in dana veche, langa poarta 5, vapor de 2800 teu, 2 zile la operare. Acum cred ca un 10000 nu sta mai mult de o zi la Agigea

[carutasul]

^^
Chiar că mă gândeam că la cât de megaloman e Erdogan Dar realitatea e că asta ne-ar ajutam mai mult pe noi decât pe ei deci probabil nu .
Ideea era, și mulțumesc tuturor pentru lămuriri, că portul Constanța e foarte viabil, și dacă ne-am mișca mai cu talent la restul infrastructurii - măcar centura Bucureștiului, că asta chiar e mult prea simplă - după emisiunea cu Ionuț deja am început să  mut acest eșec de la prostie la sabotaj - măcar să cârpim căile ferate... 

[Neufunk]

Din ce am citit eu, nu prea este o limita la trecerea prin Bosfor, dar recomanda sa nu se treaca de 300 la petroliere. Totusi, sa nu uitam ca sovieticii au proiectat si inceput sa construiasca port-avion de 330m in Ucraina, deci se poate trece. Probabil ca trebuie mult mai multa birocratie si e mai scump, dar nu cred ca este imposibil.