Portul Constanta

[Ionut]

Discutii si stiri despre Portul Constanta.







Mai multe poze.

[Ionut]

Transporturile vor un parteneriat între portul Constanţa şi porturile georgiene Poti şi Batumi

"Am convenit cu ministrul georgian să întărim cooperarea dintre ţările noastre în domeniul infrastructurii de transport prin semnarea unor parteneriate de colaborare între portul Constanţa şi principalele porturi georgiene, Poti şi Batumi.

În ultimul an de zile, portul Constanţa a dezvoltat parteneriate similare cu porturile Rotterdam, Dubai sau Istanbul, semn că partea română a înţeles că trebuie să profităm de statutul nostru de poartă de intrare în Uniunea Europeană pentru mărfurile din Asia Centrală şi de Sud-Est", a declarat Anca Boagiu.

sursa: ZF

[iotu]

Constanţa devine port pentru o linie de croazieră

MSC Cruises a ales Constanţa ca port de operare pentru navele sale de croazieră. Astfel, Constanţa devine pentru prima dată nu doar o escală de vizită în itinerariul navelor de croazieră, ci şi punct de îmbarcare.

Sursa: http://incomemagazine.ro/articole/constanta-devine-port-pentru-o-linie-de-croaziera

[bogdymol]

Portul turistic Constanța





Portul de vase mari





Poze gasite pe peterlengyel.wordpress.com

[Harry]

Salut baieti (si fete daca sunt)!

In primul rand doresc sa spun bun regasit unora si incantat de cunostiinta pentru ceilalti!

Ca prim post doresc sa fac o scurta trecere in revista a principalelor investitii din port.

1. Restaurarea Garii maritime vechi - cladire cu functiune mixta ridicata in 1933: gara feroviara si maritima, in prezent gazduieste spatii de birouri
2. Extinderea pe orizontala a turnului Navrom -  aici s-a petrecut un lucru bizar, la scurt timp dupa finalizarea noii aripi schele au fost repuse pe imobil 
3. Extinderea spre sud a danei de gabare cu 170 de metri liniari, în vederea eficientizării activităţii portuare desfăşurate în zonă, iar prin crearea unui teritoriu suplimentar de 10.900 de metri pătraţi să ofere condiţii pentru realizarea unor lucrări de suprastructură care conduc la creşterea traficului. De asemenea, obiectivul va creşte veniturile administraţiei portului prin închirierea teritoriului nou-creat, cât şi din traficul suplimentar generat. Investiţia se ridică la 24.496.819 RON, din care contribuţia Comisiei Europene, prin Fondul European de Dezvoltare Regională, este de 8.609.540 de RON, iar contribuţia bugetului de stat 15.887.279 de RON.
(foto) APMC

4. Extinderea retelei de apa si canalizare in Portul Constanta Sud Agigea
5. Extinderea retelei de cale ferata si amenajarea unei statii CF in Portul Constanta Sud Agigea
6. Extinderea digului de larg. De mentionat ca aici s-a renuntat la folosirea celebrilor stabilopozi. Acum se folosesc acropozi care la randul lor sunt produsi tot in Constanta.
Conform ZIUA:

Reprezentanţii societăţii Van Oord au precizat că pentru lucrarea de extinderea a digului existent se vor folosi aproximativ 16.000 de blocuri de beton (acropozi) de trei tipuri 3,9 şi 12 metri cubi, aproximativ 3 milioane tone de piatra de diferite dimensiuni şi 11.000 metri cubi de beton turnat în coronament. În acest moment, se lucrează la o adâncime de 26 de metri la nucleul digului, atunci când timpul permite şi marea este liniştită. În schimb, în şantier lucrează non-stop, în două ture 210 de oameni. Pentru transportul materialului (piatra) necesar la nucleului digului sunt utilizate două nave specializate, Frans şi Midia 21 cu o capacitate aproximativa de până la 1.500 tone / transport, echipate cu sisteme de poziţionare dinamică cu o precizie de până la 25 centimetri, iar pentru profilarea nucleului este utilizat un echipament specializat ce poate lucra până la adâncimi de 18 metri. ,,În momentul de faţă, în şantier au fost aduse aproximativ 1 milion 500 de mii tone de piatră dintre care peste un 1 milion 200 de mii de tone au fost deja plasate în nucleul digului", ne-a povestit Alexandru Matei, ofiţerul de presă al Van Oord.

7. Canopus Star isi mareste numarul de silozuri de cereale cu inca 10 silozuri cu o capacitate de 6.000t fiecare.
8. Kronospan construiesc un centru logistic.
9. MKP Tranzit au ca investitie o hala pentru laminate si o cladire de birouri.

[Harry]

Cateva date tehnice la zi despre Portul Constanta:

*In portul Constanta functioneaza 678 de operatori industriali.
*Portul Constanta este folosit pentru import/export si de catre Austria, Bulgaria, Ungaria, Moldova, Slovenia, Slovacia, Ucraina si Serbia.
*Portul Constanta are 11 Porti de Acces
*Terminalul petrolier este alcatuit din 7 dane operative; danele permit acostarea navelor cu o capacitate pana la 165.000 tdw; legatura dintre depozite si danele de acostare se realizeaza printr-o retea de conducte subterane si supraterane de 15 km, iar lungimea totala a conductelor este de 50 km. Portul Constanta este conectat la reteaua nationala de conducte, astfel asigurandu-se legatura ideala cu principalele rafinarii romanesti.
*Principalele marfuri vrac lichid sunt reprezentate de petrol brut si produse petroliere. Terminalul de produse petroliere poate opera tancuri cu capacitati de pana la 165.000 dwt, fiind echipat cu instalatii specializate pentru incarcare si descarcare si avand acces la reteaua de conducte.
*Exista un terminal specializat pentru importul petrolului brut si benzinei, precum si pentru exportul de produse petroliere rafinate, produse derivate din petrol si alte produse chimice lichide. Oil Terminal si Rompetrol Logistics Sucursala Transport Constanta sunt cele mai importante companii de operare pentru acest tip de marfa.
*Portul Constanta se situeaza in topul porturilor europene care opereaza vrac solid. Vracul solid este reprezentat in Portul Constanta in principal de minereurile feroase si neferoase, cereale, carbuni si cocs. Aceste marfuri sunt operate in terminale specializate situate in vecinatatea bazinului fluvio-maritim, care pot opera atat nave maritime, cat si nave fluviale, cu transbord direct pe barje. Alte categorii de marfuri vrac solid operate in Portul Constanta sunt: ciment, materiale de constructie, fosfat etc.
*Cele doua terminale specializate care opereaza minereu, bauxita, carbune si cocs cuprind 13 dane, cu adancimi care ajung pana la 19 m. Terminalele pot opera atat nave maritime, cat si fluviale, cu o rata de descarcare de peste 45.000 to/24 ore (respectiv 2.000 tone/ora/fiecare pod) din nave maritime si o rata de incarcare in barje de 2.000 tone/ora. Capacitatea de depozitare este de 4,7 milioane tone simultan, iar capacitatea de operare anuala este de peste 27 milioane tone. Comvex si Minmetal sunt principalii operatori pentru acest tip de marfa.   
*Exista un terminal specializat unde se opereaza: ingrasaminte, fosfat, uree, apatita si alte produse chimice. Terminalul are 10 dane cu adancimi de pana la 13,5 m, unde se opereaza marfuri vrac si marfuri generale. Exista capacitati de depozitare de peste 100.000 tone, iar capacitatea de operare este de 4,2 milioane tone pe an. TTS Operator si Chimpex sunt principalele companii care opereaza aceste categorii de marfuri, dispunand de spatii adecvate dedicate operarii si depozitarii produselor chimice si ingrasamintelor, fosfatului vrac si ureei. Pot fi acomodate nave de peste 30.000 dwt, iar capacitatea totala de operare a fosfatului este de 30.000 tone.
*Portul Constanta reprezinta un partener traditional pentru tarile din estul si centrul Europei cu productie agricola mare pentru tranzitul marfurilor spre alte destinatii ale lumii. Exista numeroase facilitati pentru operarea si depozitarea cerealelor in Portul Constanta, care sunt deservite de 14 dane specializate, cu adancimi intre 7 si 13 m. Sunt operate atat nave fluviale, cat si nave maritime tip Panamax. Facilitatile de
depozitare cuprind silozuri si magazii, care asigura o capacitate totala de depozitare de 350.000 tone simultan.   De asemenea, nave maritime de mare capacitate sunt operate la geamandura la o adancime de 16 m, facandu-se transbord direct in si din nave fluviale. Cele mai importante companii de operare a cerealelor in Portul Constanta sunt: TTS Operator, North Star Shipping, United Shipping Agency, Silotrans, Chimpex si Socep.
*Exista doua terminale specializate care opereaza ciment vrac si in saci in Portul Constanta. Terminalele de ciment vrac sunt dotate cu instalatii pentru insacuire si depozite acoperite si pot fi operate 24 ore/zi. Transbordul cimentului vrac se poate realiza direct din barje in nave maritime cu ajutorul instalatiilor pneumatice plutitoare. Principalul operator care opereaza ciment in Portul Constanta este Sicim.   
*In Portul Constanta, importante cantitati de alte marfuri vrac solid sunt operate de Romned Port Operator, European Metal Services, Decirom, TTS Operator si Agroexport.
*In Portul Constanta exista patru terminale de containere, care ofera conditii si facilitati moderne pentru operarea navelor portcontainer. Serviciile directe de linie lansate intre portul Constanta si porturile din Orientul Indepartat din ultimii ani, au avut ca efect transformarea portului Constanta intr-un port de distributie pentru regiunea Marii Negre si pentru Europa Centrala si de Est, portul Constanta deservind si porturile vecine prin intermediul navelor feeder. La finele anului 2003, in portul Constanta a fost inaugurat cel mai mare terminal specializat de containere din Marea Neagra, acesta fiind operat de compania Dubai Ports World. Cu o suprafata totala de peste 76 ha (52 ha operationale), terminalul ofera o capacitate anuala de operare de aproximativ 1,5 milioane TEU. Datorita adancimilor, care au un minim de 14,5 metri, terminalul permite operarea navelor portcontainer de tip Post-Panamax, iar facilitatile de operare asigura rata de operare eficienta a navelor acostate. Lungimea danei principale este 636 metri, iar a danei de alimentare de 411 metri, suprafata de depozitare acoperita este 5.000 mp. Terminalul ofera servicii de coordonare feroviara prin cele 3 linii de cale ferata, fiecare avand o lungime de 616 metri, fiind capabile sa manipuleze 3 garnituri de trenuri cu cate 30 de vagoane fiecare.  Facilitatile, adancimile oferite de catre Portul Constanta au facut posibila in anul 2007 atingerea unui trafic anual record de containere in regiunea Marii Negre, totalizand 1.411.387 TEU. Incepand cu anul 2005, alaturi de liniile maritime de containere au fost lansate servicii de transport containerizat pe Dunare, care leaga Portul Constanta de destinatii precum Giurgiu, Belgrad si Budapesta.
*Din categoria marfurilor generale, in Portul Constanta sunt operate: produse alimentare, bauturi si tutun, celuloza si hartie, laminate, piese de schimb, ciment, produse chimice si ingrasaminte in saci, produse metalice, precum si alte marfuri.
*Chimpex, Socep si Romtrans sunt principalii operatori pentru produse chimice si ingrasaminte, care dispun de suprafete dedicate operarii si depozitarii produselor chimice in saci, ingrasamintelor, fosfatului si ureei. Pot fi acomodate nave pana la 30.000 dwt, iar capacitatea totala de depozitare pentru fosfat este de 30.000 tone.
*Portul Constanta pune la dispozitie facilitati competitive pentru depozitarea marfurilor perisabile si containere frigorifice. Acestea pot fi depozitate in conditii adecvate in spatii frigorifice si sunt de obicei operate de doua companii de operare specializate: Frial si Romned Port Operator.
*Importante cantitati de produse din lemn sunt operate de Decirom, Rotrac, Romtrans si Phoenix, acestea fiind depozitate in spatii adecvate in vederea exportului.
*Romtrans, Minmetal, Socep si Umex sunt unele dintre cele mai importante companii specializate care ofera servicii eficiente de operare a produselor metalice.
*Alte cantitati importante de marfuri generale sunt operate in Portul Constanta de catre: Decirom, Umex, Romtrans si North Star Shipping.
*In portul Constanta exista doua terminale Ro-Ro situate in partea de sud, iar in partea de nord exista o dana ce poate gazdui acest tip de operare. Dana Ro-Ro aflata in partea de nord are o lungime de 364 m, 13 m adancime si poate acomoda pana la 4.800 de vehicule. Cele doua terminale din partea de sud a portului sunt situate in dana 120 si dana PL6. Terminalul din dana 120 dispune de un cheu de 25 m, cu o adancime de 14 m si o platforma de depozitare cu o suprafata de 17.000 mp. Capacitatea maxima de incarcare si descarcare pe sens este de 100 unitati (import-export). Cel de-al doilea terminal, situat in dana PL6, are adancimi la cheu de 7 m, pescajul maxim admis fiind de 6,5 m, ceea ce permite acostarea navelor Ro-Ro de dimensiuni medii (capacitate max. 1.500 autoturisme). Zona totala de stocare masoara 71.000 mp, spatiu corespunzator primirii a 5.400 de vehicule, cu o lungime a danei de 200 m, divizata in mai multe zone, avand functii specifice operatiunilor - receptie, inspectie, stocare, incarcare/descarcare. Accesul in terminalul Ro-Ro se poate face atat cu camioane, cat si cu trenuri, existand o linie dubla si o linie simpla ce deservesc exclusiv dana. Terminalul opereaza trafic de tranzit pentru Ucraina si Rusia, dar deserveste si rute care includ: Franta, Spania, Grecia, Turcia, Algeria, Maroc si Italia.
*Terminalul Ferry-Boat, situat in partea de sud a Portului, ofera clientilor conditii adecvate de operare a navelor specializate, fiind dotat cu echipamente specializate pentru incarcarea si descarcarea trenurilor, folosind ecartamentul normal european de cale ferata.
Terminalul dispune de:
- o grupa de trei linii, fiecare cu o lungime de 750 m liniari de cale ferata pentru primirea si expedierea vagoanelor;
- o grupa de pregatire a vagoanelor formata din 10 linii fiecare, cu o lungime de 450-500 m linii de cale ferata pentru imbarcare/debarcare pe si de pe nava;
- cinci linii de cale ferata pentru accesul pe nava, vagoanele fiind operate prin utilizarea echipamentelor navelor.
*Noul Terminal de pasageri este amplasat in partea de Nord a Portului Constanta, fiind situat pe Digul de Nord, la dana de pasageri. Destinatie a multor trasee de croaziera dunarene, dar si maritime, Portul Constanta ofera acum conditiile optime pentru acostarea navelor de croaziera fluviale care fac escala, precum si a navelor maritime de pasageri, adancimile existente la noul terminal facilitand acest lucru.

Recent a fost amenajat un terminal pentru eoliene, iar GSP si-au amenajat un santier naval pentru reparatii si intretinere nave.


Necesitatea realizarii terminalului de barje a fost determinata de prognozele privind cresterea traficului de marfuri transportate cu barjele pe Canalul Dunare - Marea Neagra. Acest terminal de barje, impreuna cu terminalul de remorchere fluviale, reprezinta o investitie ce are in vedere imbunatatirea conditiilor de navigatie si extinderea facilitatilor pentru acostarea unitatilor fluviale in partea de sud a portului Constanta. Prin realizarea acestei investitii s-au creat noi fronturi de acostare pentru barje, slepuri, impingatoare si remorchere in zona fluvio-maritima a Portului Constanta. Investitia permite punerea la dispozitia utilizatorilor a unei capacitati de acostare pentru cca. 10 milioane tone marfuri. Terminalul de barje a inclus realizarea a 1.200 metri de cheuri cu adancimea de 7 metri pentru acostarea barjelor, precum si a 300 metri de cheuri cu adancimea de 5 metri pentru impingatoare si remorchere fluviale.


Terminalul de barje nepropulsate se afla in partea de est a canalului de legatura cu zona maritimo-fluviala, iar terminalul de remorchere fluviale in partea de vest a canalului de legatura, in zona de intrerupere a danelor 99 - 100.

Terminalul de barje nepropulsate este destinat cu prioritate acostarii unitatilor fluviale cu marfa la bord si are tronsoane destinate acostarii barjelor tanc, barjelor cu marfuri periculoase, barjelor cu marfuri generale sau in vrac. Acostarea se efectueaza cu prova sau pupa in cheu in doua linii. In terminalul de barje nepropulsate pot fi acostate un numar de cca 140-150 unitati fluviale.

Terminalul de remorchere fluviale este destinat cu prioritate acostarii impingatoarelor, remorcherelor fluviale si unitatilor fluviale autopropulsate si are tronsoane destinate acostarii remorcherelor cu pavilion roman, remorcherelor cu pavilion strain si unitatilor fluviale autopropulsate. Acostarea se efectueaza cu prova sau pupa in cheu in doua linii. In terminalul de remorchere fluviale pot fi acostate un numar de cca 40 unitati.

[iuli]

Liviu Dragnea: Sunt discuții privind trecerea a 33% din portul Constanța la autoritățile locale

Detalii: Digi24

[Harry]

Slabe sanse, spre zero chiar

[Ionut]

MT: România susţine deschiderea de noi rute de ferry-boat între portul Constanţa şi porturi turceşti

România susţine deschiderea de noi rute de ferry-boat între portul Constanţa şi porturi turceşti, precum şi restaurarea transportului ferry-boat între portul Constanţa şi porturile georgiene Poti şi Batumi, a arătat ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, într-o întâlnire cu Comisarul European pentru afaceri maritime şi pescuit, Maria Damanaki, desfăşurată în 30 ianuarie.

'România poate avea un rol important în promovarea politicii de dezvoltare durabilă a Uniunii Europene în zona Mării Negre, având în vedere relaţiile de bună cooperare dintre România şi statele riverane. Acest lucru facilitează atragerea acestor state în proiectele europene', a declarat Ramona Mănescu.

Discuţiile au mai vizat turismul sustenabil în Delta Dunării, pescuitul ilegal din Marea Neagră, proiectele din regiune care se referă la domeniul colectării de date şi schimbul de informaţii, precum şi suportul financiar acordat de Uniunea Europeană prin programe variate pentru proiecte regionale la Marea Neagră - pentru cercetare, mediu, pescuit, dezvoltarea sustenabilă a zonelor costiere, energie, resurse naturale sau transport.

sursa: Capital

[Harry]

discutii care insa nu se vor concretiza.....din pacate

[Harry]

Clasamentul mărfurilor derulate în portul Constanţa, în ianuarie 2014, a fost următorul (în paranteză sunt datele pentru ianuarie 2013):

- cereale - 875.479 tone (542.547 tone);
- produse petroliere - 241.734 tone (210.617 tone);
- minereuri şi deşeuri neferoase - 170.369 tone (115.114 tone);
- petrol brut - 144.508 tone (141.554 tone);
- seminţe uleioase - 130.817 tone (24.196 tone);
- produse metalice - 98.634 tone (73.163 tone);
- produse chimice - 57.743 tone (50.365 tone);
- produse alimentare - 47.533 tone (6.219 tone);
- echipamente, maşini - 14.377 tone (10.470 tone);
- celuloză şi deşeuri de hârtie - 8.864 tone (4.394);
- minereuri de fier şi fier vechi - 625.739 tone (855.218 tone);
- articole diverse - 423.750 tone (446.975 tone);
- cărbune - 175.901 tone (203.971 tone);
- îngrăşăminte - 106.383 tone (230.683 tone);
- lemn, plută - 67.625 tone (72.865 tone);
- minerale brute sau prelucrate - 5.898 tone (17.924 tone);
- sticlă, sticlărie, produse ceramice - 2.539 tone (9.232);
- cartofi, legume, fructe proaspete - 807 tone (3.874 tone);
- ciment - 0 tone (8.021 tone).

SURSA

[Harry]

În Portul Constanţa, în dana 44 compania UMEX SRL va începe lucrările de amenajare a unui nou terminal de cereale.
Compania operează danele 44, 40, 39 şi 38.

[Harry]

Update extinderea danei de gabare

[Harry]

Mâine începând cu ora 12:00 la hotel Malibu consilierii locali sunt convocaţi în şedinţă extraordinară. Pe ordinea de zi este un singur proiect:

1. Proiect de hotărâre privind acordul de transmitere cu titlu gratuit a unui pachet suplimentar de acţiuni deţinute de stat la Compania Naţională ,,Administraţia Porturilor Maritime" –S.A. Constanţa, reprezentând minim 13% din capitalul social către Consiliul local al municipiului Constanţa.

iniţiator: primar Radu Ştefan Mazăre

[isotech_ro]

l-au "rezolvat" si pe asta penalii psd-isti