Termocentrale

[frunzaverde]

15000 tone inseamna 7 navete integrale la 3000 tone (care-i cam limita de tonaj) sau 14 la 1500 tone (asta brutto, cu tot cu vagoanele semi-incarcate pentru frana). Asta inseamna cam 30-40% din capacitatea unei linii simple / zi si undeva la 5% din capacitatea unei linii simple. Chiar mai mult, ca navetele astea nu ies din 50 km/h viteza maxima (grele, vagoanele de carbune sunt simple si lente). Viteza comerciala posibila e undeva la cam 20-25 km/h.

Pentru 3000 tone ai nevoie de tractiune electrica, fara discutie, mai ales la ce locomotive ar fi disponibilizabile in Romania.  Pentru 1500 tone merge cu Diesel, dar pe calitatea liniilor diesel din Romania, asemenea trafic e complet, dar absolut complet scos din discutie. Frecvente din astea, in momentul asta, nu se pot asigura sub nici o forma, nici macar via DTS... Mai ales ca e trafic mult mai profitabil care ocupa linia la 110-120% capacitatea proiectata.

Dar tot nu inteleg cum ar putea fi mai ieftina o transbordare dubla marin->fluviar->CF fata de o transbordare simpla marin->fluvial. Costul pe tona-km feroviar nu este cine-stie-ce la navete integrale vrac.

Taxele pe kilometru pentru un tren de carbune de 1500 tone pe electrica sunt sunt undeva la 2 bani / tona-kilometru. Electricitatea mie imi iese cam la 3 bani / tona-kilometru, personalul iese cam 1 ban pe tona-kilometru, costurile fixe si profiturile si spezele inca la cam 2-3 bani pe tona-kilometru. Deci undeva la 8 bani / tona-km. La 3000 tone ajungi pe la 5 bani/tona-km.

Diferenta intre descarcarea in Constanta si descarcarea in DTS, la transport feroviar, mie imi iese la cam 15-20 lei pe tona, in functie de ruta. Nu stiu preturile de descarcare-incarcare-transport fluvial, dar nu imi pot imagina ca o descarcare si incarcare suplimentara + transport fluvial + stocari intr-un port suplimentar iese mai ieftin decat transportul feroviar direct de la maritim. Si daca orice segment feroviar intra pe Diesel, transportul full-electric bate Dieselul indiferent de distante. Pentru o naveta grea, DTS - Arad - Ilia electric e muuult mai ieftin decat Lugoj - Ilia diesel cu 2-3 descompuneri, si cu ars motorina, si cu TUI-ul suplimentar pentru Diesel.

[Io]

++1
As vrea sa cred ca asemenea discutii au loc intre cei care fac logistica pentru astfel de intreprinderi ...

[dr4qul4]

Cu alte cuvinte, tot ce importam sau exportam, in cantitati f mari, poate sa fie mutat doar pe CF de/la Constanta. Iar linia dubla nu face fata.
Putem folosi Dunarea la ceva? Bineinteles, un eventual raspuns pe topicul corespunzator.

[Io]

Dunarea Maritima (adica pina la Galati) da, mai incolo in amonte mai greu. (Mai jos Tulcea e legata feroviar ciine ciineste de Medgidia cu ce linie? Simpla Diesel? Ihim. Pai ce urca la Tulcea urca si la Galati si-atunci de ce sa descarci la Tulcea? Ceva, orice. Si cui? Combinatul de feroaliaje e oale si ulcele si sint niste ucraineni sulfurosi in joc. Plus o gramada de amatori ignoranti care habar n-au ce fac dar viseaza sa-mpuste francu').
In aval, dinspre Austria,  Ungaria, Serbia da, transportul e foarte foarte ieftin, mai ca se roaga de tine sa le dai marfa sa nu vina goi. Dar ce transporturi vrac/materii prime sint de facut in aval? Nimic.
In ce ne priveste insa, transportul CFR de la Dunare spre interior vedem ca e problematic de nu in colaps. Degeaba aduci undeva o barja cind in afara de Constanta, Galati si, fie DTS, Giurgiu fiind ocupat complet, porturile romanesti dunarene sint fantome de infrastrucura si sint legate de magistralele feroviare prin ata de cusut.

[istvan78]

Pai baieti, daca treaba sta asa, incat pentru a produce electricitate la Mintia trebuie sa importam carbune din Indonezia si apoi sa-l ardem eliberand toata poluarea in Romania, apoi sa platim certificatele de carbon pentru emisiile alea, si inca mai trebuie sa platim si o subventie, atunci eu prefer in orice zi sa importam direct electricitatea, de la vecinii nostri, pana vom reusi sa retehnologizam Mintia pe gaze si sa aducem gazele din Marea Neagra acolo. Tot nu va fi "green and clean" dar emissile sunt incomparabil mai mici decat din carbune, si macar combustibilul va veni din tara (adica locuri de munca in tara, nu in Indonezia).

[Neufunk]

Sau, in urma unor studii, am putea construi un grup dedicat la Galati / Mangalia / Constanta care sa arda in special carbune de export. Nu stiu daca este rentabil in cazul nostru, dar stiu ca au mai existat proiecte similare in vest.

[Io]

Nici vorba, ai Braila care sta. Acolo exista infrastructura de transport si de descarcare gata facuta. E posibil sa nu fie operationala. (Zice ca CE Oltenia  ar vinde-o unor privati. De vreun an de zile zice ca ..., ma rog, or fi stat si investitorii aia cuminti pina pleaca sleahta asta de la Guvern. Sau poate nu sint destul de puternici s-o faca).
Iar daca e s-o treci pe gaz ai interconectarea Orlovka Isaccea la vreo 60 km si magistrala (parca dubla) pina la Silistea gata facuta. Si intr-un final glorios poate ne-apucam si de noile zacaminte din Marea Neagra.

[kitsune]

Stă Brăila, dar cum am spus mai sus, e diferență mare între ce poate intra la Brăila și ce poate intra la Constanța. Nu rentează să vii cu un transport de 20000 t tocmai din Indonezia. Cu 170000 da, dar nu intră decât la Constanța.
O comparație (imprecisă pentru că piața fluctuează și sunt mulți factori de luat în seamă) se poate face între cele trei dimensiuni de nave care pot transporta mărfuri în vrac.
Un handysize (20-30000 tdw) cca 7000$ pe zi plus cca. 20 t combustibil pe zi
Un panamax (55-60000 tdw) cca 14000$ pe zi plus circa 30 t combustibil pe zi
Un cape-size (170-200000 tdw) cca 30000 $ pe zi plus circa 50 t combustibil pe zi.
La toate astea se mai adaugă taxe portuare, pilotaj, asigurări, agenturare, etc. plus cheltuielile generate de întârzieri, vreme potrivnică, etc.
Voiajul Samarinda (Indonezia) - Constanța înseamnă circa 30 zile prin Suez, 54 zile pe la sudafricani.
Taxa de Suez ar fi undeva pe la 200k/300k/600k$ pentru cele trei categorii prezentate mai sus, dar e greu de calculat precis, că mai bagă egiptenii tot felul de taxe suplimentare.

Toate cifrele sunt aproximative, dar vă pot da un ordin de mărime și o diferență în funcție de cantitatea transportată

[TibiV]

Cu alte cuvinte, nu se aplica vorba "big is beautiful" (apreciere calitativa, greu masurabila...)

Se pare ca se aplica vorba "big is cheaper" (apreciere cantitativa, perfect masurabila in USD/tona...)


LE
Multam pentru explicatii!
Desi am mai auzit expresiile, nu eram lamurit ce inseamna handysize, panamax sau cape-size...

[istvan78]

Dar pe bune, de ce sa aduci carbune din Indonezia sau Am. de Sud cand ai
1) surse de gaz in regiune (rusii, zacamintele din Marea Neagra),
2) infrastructura de transport existenta plus BRUA in constructie, si
3) legislatie UE (relativ) prietenoasa cu gazele si potrivnica carbunelui?

De unde obsesia asta cu carbunii?

Eu inteleg sa continuam sa exploatam CEO, pentru ca are o sursa locala de carbune foarte ieftin (sau asa ar trebui sa fie), si toata infrastructura existenta. Chiar sa retehnologizam cateva grupuri acolo pentru o viata noua de 30-40 de ani.

Dar sa vorbim de grupuri noi ce ar fi alimentate cu carbune de import, mi se pare absurd, fie la Mintia sau chiar direct in port la Constanta.

[dr4qul4]

Eu vad ca acest carbune sarac in sulf ca pe o alternativa la carbunele nostru, pentru termocentralele existente.
Chiar si retehnologizate, tot ar fi mai bine sa consume carbune indonezian, sau macar o combinatie intre lignit neaos si carbune indonezian. Dar ar fi o solutie doar daca era rentabil sa fie transportat pe Dunare pana la Calafat, si de acolo cu trenul pana la Isalnita/Rovinari. Dar daca transbordarea de pe vapor maritim pe barja fluviala costa atat de mult, si linia CF este praf (desi ar cam trebui sa o repare, ca doar nu au facut pod CF peste Dunare degeaba), atunci nu prea are rost sa discutam.
Totusi, mi se par cam multe cele 15.000 tone de carbune arse zilnic. Dintr-un articol mai vechi inteleg ca un grup arde 1700t/cazan si are 5 grupuri energetice. Adica 8500t/zi la puterea maxima, sau mai bine zis doar 4 navete/zi. Isalnita e putin mai mica si oricum folosesc si acum CF-ul pentru aprovizionare (dar spre Tg Jiu).
Oricum, ciudat ca experimenteaza la Mintia, pentru ca aia e facuta sa arda huila, iar carbunele indonezian are o putere calorica mai mica (probabil lignit si asta trebuie ars mai mult decat huila).
Am gasit un articol pe reuters care spune ca sud-coreenii renunta la carbunele australian si il inlocuiesc cu carbune rusesc sau din africa de sud (care au tot continut scazut de sulf, dar au si putere calorica mare)

[Balto]

Marii consumatori de energie refuză ideea subvenţionării CE Oltenia. "Unele companii riscă relocarea în afara ţării din cauza preţului energiei

ABIEC îşi manifestă îngrijorarea profundă privitor la demersurile Guvernului/autorităţilor, anunţate în presă, în legătură cu mecanismul de sprijin pentru Complexul Energetic Oltenia (CEO) prin care, timp de 10 ani, toţi consumatorii finali de energie electrică ar urma să plătească până la 10,5 miliarde de lei pentru a susţine costurile cu certificatele de emisii pe care CEO trebuie să le cumpere pentru a produce energie electrică.

economica.net

[Balto]

Proprietar de CET privat: PMB și RADET nu mă lasă să construiesc centrale termice noi. Fac degeaba adrese din 2010 încoace, mi se reproșează că vreau să acaparez piața

Omul de afaceri Constantin Bucur, care deține și conduce producătorul de energie privat Vest Energo din București, fostul CET Militari, susține că se străduiește din 2010 să obțină aprobările necesare de la autorități pentu a construi două centrale termice noi în partea de nord a Capitalei, unde alimentarea cu căldură și apă caldă este extrem de precară, însă până în prezent ar fi primit doar răspunsuri negative, reproșându-i-se inclusiv că vrea să "acapareze" piața triplându-și cota ca furnizor al RADET.

Profit.ro

[dr4qul4]

Asta e miliardarul ala de carton pus de Becali la Gloria Buzau?

[Balto]

Primele teste cu cărbune sărac în sulf, efectuate la Termocentrala Mintia, sunt bune, susţin sindicatele

"Parametrii sunt buni, după primele teste. Cărbunele are putere de ardere, iar cazanul în care a fost folosit a funcţionat la parametrii normali. Mai trebuie efectuate câteva reglaje la sistemul de aer-praf şi reparate anumite defecţiuni la sistemul de mori de măcinare a cărbunelui. După aceste reglaje, testul va fi reluat, cel mai probabil, la începutul săptămânii viitoare", a declarat preşedintele Sindicatului "Solidaritatea Hunedoara" de la Termocentrala Mintia, Cristian Iştoc.

dcnews.ro