Infrastructura rutieră și protecția mediului

[StefanCelMare]

Salutare.
Văd că lipsește un topic care să trateze distinct problemele legate de protecția mediului întâlnite de proiectele de infrastructură.
Uneori există aparente conflicte de management între cele două domenii, mediu și infrastructură.
Ar fi fain să postăm aici soluții prietenoase cu mediul în lucrările de infrastructură, sau practici de genul "așa nu".
Încep eu din nefericire cu un exemplu de așa nu: propunerea de a face Transfăgărășanul circulabil și iarna.
Această lucrare va trece prin 2 rezervații naturale, care oricum suferă datorită traficului auto existent.

Pur teoretic, lucrând ca biolog, comparând cu modul în care sunt protejați munții înalți în țări nu mai departe de Slovacia sau Bulgaria, pot garanta că la noi aceste zone sunt departe de ceea ce ar trebui să fie. Se pășunează, se asfaltează, se captează izvoare, se drenează zone umede, se taie jneapăn și tufe pentru extinderea pajiștilor, inclusiv în rezervații naturale.
Dacă vi se pare că la altitudini ridicate ar fi vreun paradis al rezervațiilor naturale, vă prezint situația pe grupe montane.

Retezat - Țarcu - Godeanu:


Parâng


Bucegi - ceva mai bine protejat, pe hârtie. La ce l-a ajutat? Transbucegiul urcă fix prin rezervații. Cui îi pasă.


Rodna


Privind rețeaua de rezervații la nivel național, se observă că acestea sunt în general pe suprafețe reduse, inclusiv în zone de interes maxim precum Delta Dunării.
Romania - nivel national


Rezervațiile naționale sunt majoritatea foarte bine fundamentate științific, și presupun o protecție reală a naturii în acele zone, fiind diferite de noile zone de protecție extinsă - tip Natura 2000 - unde se poate merge pe ideea de dezvoltare într-o oarecare măsură.
Cred că este nevoie de un pic de respect față de natură, mai ales în aceste zone.

[Ionut]

Bravo, este foarte bun thread-ul! Cu ocazia asta o sa clarificam si problemele de mediu, de ce domnii si doamnele de la ANPM au atat de multe obiectii cand vine vorba de impactul infrastructurii asupra mediului. Daca ai ocazia, te rog explica, sa intelegem toti, ce e cu Natura 2000, ce e aia o Arie Protejata, ce inseamna Rezervatie Naturala si asa mai departe. Foarte putini membri ai comunitatii cunosc aceste aspecte.

[StefanCelMare]

Rețeaua de protecție a naturii din România este compusă din două părți.
Cea bazată pe recomandările IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii) și nou-venitele situri Natura 2000.

IUCN oferă 6 categorii de protecție - de la foarte strict (I) la ceva mai lax (VI).
Datele spațiale (hărțile) sunt ultimele versiuni de pe site-ul ministerului mediului (http://mmediu.ro/articol/date-gis/434).
Hărțile nu sunt exhaustive (mai există forme de protecție precum rezervații ale biosferei sau ramsar nereprezentate, pentru că țintesc zone relativ reduse - Delta Dunării și munții Rodna).
Diferențele între categoriile IUCN sunt explicate aici https://en.wikipedia.org/wiki/IUCN_protected_area_categories
Vreau să punctez că de-abia de la categoria V IUCN se punctează clar că ariile protejate pot permite activități pentru profit în regim cvasi-normal ("... usually also accommodates a range of for-profit activities").
Bine, Parcurile Naturale și Naționale (cat. II, III) permit prin zonarea internă și prin planurile de management dezvoltarea activităților umane în zone în care nu există specii sau habitate rare. De altfel, de obicei zonele de interes sunt declarate rezervații (1a, 1b, sau III-IV) pentru a putea fi protejate legal mai bine.

- categoria Ia - Rezervații stricte (științifice)


-categoria Ib - zone sălbatice
NU AVEM ÎN ROMÂNIA!! - ... no comment

- categoria II - parcuri naționale


- categoria III - monumente naturale (Parcuri Naturale)


si monumente ale naturii - majoritatea foarte mici


Aici o să adaug și o hartă cu zonarea Parcurilor Naționale (mov închis) și Naturale (roz) - observați diferențele între contururi și zonele colorate (umplute cu culoare - acelea sunt zonele de protecție reală). Notă - unele parcuri naturale nu au zonarea terminată, deci nu au zone de protecție reală desemnate încă.


- categoria IV - rezervații naturale


- categoria V, VI - nu avem limite GIS de la minister

Siturile Natura 2000 s-ar incadra in categoria V mai degrabă, dar nu există o încadrare oficială a lor în sistemul IUCN.
---- cu verde situri N2000 pentru specii și habitate, cu galben pentru păsări


Observați diferențele de acoperire spațială a teritoriului dintre aceste clase.
Natura 2000 este cel mai extins sistem, unul care este gândit din start să asigure primul nivel de interacțiune între oameni și sistemul de protecția naturii.
Sume destul de mari din banii oferiți de UE pentru protecția mediului merg în acțiuni de conștientizare, care țintesc oamenii ce trăiesc în interiorul sau imediata apropiere a acestor zone.

De altfel, Natura 2000 este o rețea gândită pentru a permite statului să aibă obiecții referitor la efectele activităților umane asupra naturii, în sensul de a avea un minim necesar pentru ca anumite tipuri de habitate să nu fie distruse complet sau iremediabil în acel stat (asta se poate întâmpla chiar ușor în state mai mici, dar nici în țările mari nu e imposibil! - poți să îți distrugi ca stat pădurile spre exemplu, mai ales dacă ești un stat mic care nu prea are această resursă, dar și noi văd că ținem să dovedim că și în state mari se poate; sau pajiștile naturale - dacă faci agricultură intensiv; sau zonele umede - astea deranjează omul oriunde se pare, pe văi mai ales, dar nici la altitudini mai mari nu scapă de drenaje, pentru a fi redate "circuitului economic").

Natura 2000 are drept scop protejarea unor tipuri mari de vegetație: păduri de fag, de molid, pajiști montane, vegetație de stâncării, de mlaștini etc., dar și a unor specii nu neapărat rare (de plante, insecte, animale sau păsări).
Listele de specii și de habitate protejate de rețeaua Natura 2000 sunt mult mai extinse decât cele necesare declarării de rezervații naturale sau parcuri naționale, care vizează speciile rare, endemice (care au o distribuție foarte redusă, cresc doar într-o anumită regiune) și habitatele acestora.
Ideea de la baza Natura 2000 este de a asigura un sistem intermediar între restricția totală a activităților umane și permisivitatea totală a acestora, un sistem care să se asigure că dintr-o resursă naturală care nu era vulnerabilă, brusc te-ai trezit că trebuie să o incluzi pe liste de protecție totală.
Cum se face asta? Mai concret, pentru fiecare sit Natura 2000 în parte, pentru fiecare tip de habitat sau specie, se dorește calcularea unei valori de referință pentru a avea o stare favorabilă habitatului/speciei în acel sit. Cu alte cuvinte, spre exemplu, din totalul de 5.000 de hectare de păduri de fag dintr-un sit anume, trebuie stabilit un prag minim de păduri în stare bună de conservare, sub care să nu se scadă în acel sit. Acest prag nu este stipulat legal, dar logic nu are cum să fie sub jumătate din totalul acelui habitat în situl Natura 2000 respectiv (nu cu mult oricum, hai 40%).
Scopul final este de a împiedica o distrugere a sistemelor naturale, dar și o fragmentare exagerata a acestora.

Practic, în siturile N2000 ar trebui să fie un management ceva mai strict al resurselor, dar nu o interdicție completă de desfășurare a activităților umane, sigur, cu excepția în care acele activități presupun distrugerea totală a unui habitat (exemplu: drenarea zonelor umede - mlaștini, turbării - o dată drenate, va fi foarte greu să fie refăcute).

[StefanCelMare]

În acest context sper să se înțeleagă mai bine de ce DN66A (Petroșani - Herculane) este o prostie pe traseul actual.
Rezervația din imagine la intrarea căreia s-a oprit DN66A are dublă categorie de protecție: categorie IUCN IV ca rezervație, și prin zonarea internă a Parcului Național Cerna categorie II (este în zona de restricție a parcului).
Să ne înțelegem: acolo nu ar trebui niciodată, sub nicio formă să se construiască drum prin acea rezervație.
Cum să vă explic în termeni mai plastici?
E ca și cum ai demola Castelul Corvineștilor să faci un drum.
Se poate discuta scoaterea drumului din pasul Cerna-Jiu pe culme spre Baia de Aramă, eventual.

[StefanCelMare]

Am să dau și un exemplu de așa da.
A1 Si-Pi, care se pare că va lăsa în pace Parcul Național Cozia!

[GDPR]

Daca discutam de modernizarea DN66A, sa vedem traseul exact al drumului actual dintre capatul tronsonului asfaltat de la Campusel si Cernisoara:

Imaginea 1, tronson Campusel-Pasul Jiu-Cerna:



Imaginea 2, tronson Pasul Jiu-Cerna (limita PN Domogled-Valea Cernei) -Cernisoara:



Rezervatia Ciucevele Cernei amintita de colegul @StefanCelMare este cu galben, cu albastru sunt zone SPA, in hasura Natura 2000, iar parcurile nationale cu braduti (in poza 2 am lasat doar layer-ul de rezervatie sa se vada mai bine).

[vancouver]

Oameni buni, intelegeti. Este o aberatie sa discutam despre protectia mediului inainte de a avea o retea completa de autostrazi. Tarile vest europene au taiat in carne vie relief si protectia mediului si tot i-a durut undeva in anii de dezvoltare 1950-1970. Acum ei au descoperit protectia mediului si este si foarte bine asa pentru ei.

LA NOI INSA PROTECTIA MEDIULUI BLOCHEAZA DEZVOLTAREA. Cei care au deja o retea de autostrazi de baza, beneficiaza de ea pentru progrosel lor economic, iar orice incercare de-a noastra de a-i ajunge din urma este sortita esecului, daca acum nu facem si noi ca ei in anii 50-70. Daaaaaaa, dupa ce dezvoltam A1-A12, primele 12 autostrazi, daaaaaa, dupa aceea dezvoltarea economica ne va da inclusiv resursele necesare unei adevarate protectii a mediului. Sunt total pentru protejarea speciilor, padurilor etc.

Inainte sa se auda de protectia mediului stiti ce se facea cu padurile in Germania? SE DEFRISAU CU TOTUL DEALURI INTREGI, REGIUNI INTREGI. Intre 1500 si 1850 toata Germania era un imens areal de producere a carbunelui din lemn (Holzkohle). Cea mai mare parte a satelor cu asta se ocupa, erau taiate dealuri intregi, apoi era pus lemnul in cuptoare acoperite cu pamant sa arda mocnit cateva luni, pana ajungea carbune. Acesta apoi se folosea ca si combustibil pentru a atinge temperaturi mari, necesare prelucrarii metalelor. Apoi, dupa descoperirea carbunelui ca roca (Steinkohle), lemnul a fost in continuare folosit mai ales pentru constructia de vapoare, traverse de cai ferate si mobilier. In 1910-1920 Germania era acoperita numai pe 9% din suprafata de paduri, restul era chelit (acum Germania a revenit la ca. 20%, Romania are acum teoretic 30%, real ca. 27-28%). Muntii Padurea Neagra erau complet golasi la inceputul sec. XX. Evident, fiecare deal, fiecare colina, in ca. 40-50 de ani se reimpadurea de la sine, apoi era din nou defrisat.

Aceasta este mostenirea de generatii a popoarelor vesteuropen, baza bogatiei lor si de acum. Modul prin care se construiau case cu 2-3 etaje inca de acum 200-300 de ani prin toate orasele si satele, case care au ramas mostenire de la o generatie la alta.


Este o mare ipocrizie, ca noi nu suntem lasati sa facem la fel. Asa cum am mai spus, orice deal defrisat isi revine singur in ca. 40-50 de ani, sau, daca este impadurit controlat in 20-25 de ani, o noua "recolta" fiind posibila la unele specii si dupa 25-30 de ani. De ce sa nu ne folosim de aceasta resursa extraordinara, bioregenerabila, ecologica. Chiar si daca punem lemnul pe foc, si tot este cel mai ecologic mod de a ne incalzi: exact CO2-ul eliberat este absorbit de padurea care creste in locul celei taiate. Pe cand prin arderea carbunelui sau pacurii aruncam in aer CO2 care niciodata nu va mai fi recuperat.

ROMANIA ESTE O TARA IN CURS DE DEZVOLTARE. Suntem inca saraci in comparatie cu tarile vest europene. Avem nevoie de exploatarea intensiva a padurilor, avem nevoie de autostrazi construite imediat. Ca sa nu ne mai moara copii din lipsa aparaturii medicale adecvate, trebuie sa moara cateva specii de lilieci.

Sa va dau numai un exemplu: ati auzit de transpozitie de vase mari? Este o malformatie intalnita la nou-nascuti, prin care aorta si vena principala (cele 2 vase mari care pleaca de la inima) sunt inversate. Anual in Romania se nasc 1000 de copii cu acest defect. In Germania, Austria, etc, se face o operatie si sansele de reusita sunt 80-90%, respectiv 60% ca ulterior copilul sa aibe o viata absolut normala. IN ROMANIA DIN 1000 de copii nascuti anual, 800 MOR FARA SANSA UNEI OPERATII. Numai ca. 200 sunt operati la Tg. Mures de un medic roman stabilit in Germania si care mai vine din cand in cand si opereaza si care a asigurat si aparatura de precizie necesara.

PLANG, PLANG ... chiar PLÂNG pentru cei 800 de copii care mor in Romania. DAR MA DOARE FIX IN PIX DE RAHATUL DE LILIECI CARE BLOCHEZĂ DE 3 ANI AUTOSTRADA DEVA-ILIA.

[dumbravaandrei]

Te inteleg vancouver, dar...
Hai sa ne "scremem creierii" si sa incepem sa propunem solutii inteligente. Noi, ca si istorie nu prea am fost neamul care sa fie in conflict cu natura (cu ceva exceptii in 45-95 desi si acolo nu sareau prea mult calul).
Da, vesticii, la nivel individual au limitele lor si gandesc numai in termen de masa, au avut si o cu totul alta istorie decat a noastra. Dar asta nu inseamna sa incepem sa ignoram si ce ne incojoara doar pentru ca suntem specia care poate inventa un excavator cat de mare vrea ea si sa modifice mediul cum ii vor muschii.
Noi in primul rand nu avem niste prioritati nici macar in materie de mediu. Nu avem o politica de mediu, un "masterplan" de mediu. De aici se produc toate ineptiile. Cat si la infrastructura. SE POATE construi infrastructura si in areale protejate. Din pacate noi ne-am speriat de tunele ca de dracu, de ecoducte, avem o crasna lipsa in ceea ce inseamna simbioza antropic-natural ca sa nu mai zic ca nu investim deloc in cercetare pe aceasta parte.
A... ca unele ONG-uri de mediu reusesc sa faca suficient scandal, uneori orchestrand adevarate dezinformari si campanii de isterie doar doar le-o propune un minister/companie o adevarata finantare pentru care sa taca, aici e vina noastra a tuturor. Stiu ca o sa imi iau si de aici niste dislike-uri, dar asta e realitatea.
Pe de alta parte, diametral opus fata de domeniul infrastructurii, domeniul de protectie a mediului este TOTAL NETRANSPARENT iar de foarte multe ori studiile de mediu sau impactul nu numai ca nu sunt prezentate public, dar sunt si prezentate de asa natura intrucat sa fie inteles numai de specialisti. Niciun specialist din asta nu e in stare sa explice si publicului ce inseamna studiile alea de mediu si sa propuna si solutii alternative?!? De ex, eu, un neavizat si un ne-cunoscator al partii de mediu, traiasc cu impresia ca oamenii astia din ANPM spun doar nu si atat. Nu fac propuneri, nu explica, nu nimic... tre sa ghiceasca lumea in stele ce vor ei...

[dumbravaandrei]

Si felicitari StefanCelMare pentru topic si pentru dorinta. In mare parte era "veriga lipsa" de pe forum acest subiect.
O sa contribui cat pot pe aici chiar daca doar prin a pune intrebari din postura lui "Nea' Gica Habar N-am"... dar vorba aia... un pot raspunde 1000 de oameni de stiinta la intrebarea unui nebun

[dragos76]

Vancouver, eu nu înțeleg de ce în chestiunea asta trebuie să mergem pe niște atitudini așa radicale, de totul sau nimic? Înțeleg că e frustrant că se dorește să construim autostrăzi, și din considerente birocratice acordul de mediu se eliberează greoi. Asta înseamnă că nu trebuie cerut/verificat/acordat? păi așa haide să facem direct autostrăzile fără AC, chiar și fără exproprieri.

Sunt hibe în sistem, hai să le rezolvăm. E al naibii de greu, cred că ne poate spune cutter multe, dar nu văd altă șansă.

[Europiu]

+1 dragos.
Sorry, vancouver, de regula sunt de acord cu argumentele si argumentatiile pe care le aduci, de data asta nu, cu toate ca iti inteleg, la randul meu frustrarea. Insa ai pus pe masa niste situatii absolut extreme: (i) nu, probabil ca nu ar trebui sa ne impiedicam de 10 familii de lilieci cand, pe de alta parte, pentru aceeasi constructie dam afara oamenii din casa dar (ii) nu, nu putem, de dragul dezvoltarii, sa ne purtam ca vest-europenii de acum 4-5 sute de ani; asa, de ce nu ne mutam direct in China?

[StefanCelMare]

Referitor la A1 lotul 4, dealul cu lilieci, recunosc că nu am toate datele problemei.
Vă pot spune ceea ce cred eu că s-a petrecut, pe baza datelor care îmi sunt disponibile.
Acolo nu există nicio rezervație naturală pe traseul lot 4 UMB, doar un sit Natura 2000 ROSCI0373.


După cum vă spuneam la partea de descriere, fiecare sit a fost desemnat pentru niște specii și habitate.
Culmea că în fișierul acestui sit nu sunt lilieci.


Probabil cineva i-a identificat ulterior, după realizarea de studii în teren.
Dacă acele specii sau habitate pentru care a fost declarat situl au o evoluție negativă, statul trebuie să tragă la răspundere custodele acelui sit.
Dacă acela este singurul punct în care specia este prezentă pe teritoriul sitului, cineva trebuie să răspundă.
Custodele acelui sit este pe moment... statul român.
Nici comuniștii nu au distrus fără să investigheze apropo.
Înainte de construirea barajului porțile de fier, a fost inventariată toată vegetația de acolo, s-au cules plante rare și s-au plantat mai sus, pentru a evita pierderea lor prin crearea barajului.
Comuniștii au făcut asta, nu înțeleg cum se poate susține un regres în orice domeniu (mai ales dacă ne uităm de la CE regresăm).

Părerea mea referitoare la aceste bâlbâieli este că partea de protecția mediului trebuie tratată mai serios în realizarea studiilor de fezabilitate.
De fapt, multe din aceste probleme pot fi evitate sau prevăzute din timp în partea de planificare.
Nu pot să fiu de acord cu păreri de genul hai să distrugem tot ca să ne dezvoltăm și vedem noi după aia.
Chiar este atât de greu să faci niște studii de fezabilitate bune, cu studii de teren, care atenție, cam au nevoie de minim 5-6 luni (optimul ar fi de prin iunie până prin decembrie-ianuarie - ca să se prindă și perioada de zăpadă când se pot face evaluări de populații de animale sălbatice folosind urmele pe zăpadă, precum și de efective).

Iar referitor la partea cu mor copii, nu înțeleg rostul acestor manifestări pe un forum public.
Scuza asta poate fi folosită pentru a justifica mai orice.

PS referitor la DN66A, da, trece ușor pe lângă rezervație, puțin prin, doar că prevede dinamitarea unei zone de stâncărie care face parte din rezervație. În plus, folosirea dinamitei acolo poate provoca suprarea unor părți din sistemul de peșteri / din cheile care sunt acolo.
Nu se poate face acel drum fără să fie afectată acea rezervație.
Am fost acolo și am văzut despre ce e vorba cu ochii mei.
Mai este și problema precedentului. Ar fi un precedent legal periculos. Zonele de conservare ale Parcurilor Naționale și Naturale trebuie să fie sfinte, alea nu se declară pe 2 ani sau pe 10 ani. Și nu ocupă zone mari (OK, pot ocupa zone mai mari, dar în general prin zone izolate sau prin Deltă).
Repet analogia cu un castel. Să luăm Peleșul de data asta. A, dar noi nu demolăm castelul, doar dinamităm la 10 metri lângă Peleș. Serios?

PPS - eu chiar nu sunt extremist. Faceți o diferență între cineva care lucrează în domeniu și un ecologist de la green peace care ar conserva tot total.
Problemele ridicate sunt în general cauzate de ciocnirea de niște principii.
Dacă natura 2000 are drept scop per total menținerea unei populații minime de referință pentru speciile din listă în TOATE siturile unde ea există, acel lucru nu poate să NU se întâmple punctual, pentru că altfel excepția va deveni regulă, și toată rețeaua devine nulă.

Ori revin, și pentru cei care li se pare că e vreo conspirație.
Chiar ne este așa de greu să facem studii pe bune și să planificăm?
Credeți că nemții acum nu mai construiesc?
Ba da, dar planifică.

Oricum, de când s-au aprobat planurile de management pentru sute de situri Natura 2000, măcar avem o situație legală cu hărți concrete referitoare la speciile și habitatele vizate pentru protecție.
A1 lot 4 a fost un caz nefericit pentru că s-a petrecut fix în perioada de primă cercetare a siturilor N2000, deci nu a putut fi anticipat ușor.
Teoretic, de acum înainte nu se mai poate întâmpla asta - nu foarte ușor oricum.
Avem hărți cu ce este și unde este - adică ministerul are.

[GDPR]

^DN66A: Banuiesc ca te referi la cheile Ogasului Sec unde cei care au facut proiectul au prevazut un viaduct de coasta. Da, acolo e o problema.

LE: adica bucata asta: http://www.panoramio.com/photo/23464064

[Ionut]

Pădurile virgine din România, candidate UNESCO

Aproape 24.000 de hectare de păduri virgine din România sunt propuse să intre în patrimoniul mondial UNESCO. Este vorba despre păduri cu arbori vechi chiar şi de 5 secole. Consultanţii organizaţiei au evaluat deja pădurile din cele opt arii naturale protejate din Munţii Carpaţi, iar verdictul final este aşteptat pentru primăvara anului viitor.

Pe cele 630 de hectare de pădure virgină de la Strâmbu Băiuţ din Maramureş, una dintre cele opt candidate pentru includerea în patrimoniul mondial UNESCO, la fiecare pas sunt crengi sau arbori cazuţi la pamânt. Alături de codrii seculari de la Strâmbu Băiuţ, pe lista siturilor candidate pentru patrimoniul mondial UNESCO se regăsesc şi ariile naturale protejate Groșii Țibleşului, Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled-Valea Cernei, Cozia, Codrul secular Șinca și Codrul secular Slătioara.

Digi24



Cozia? Acea Cozia, A1 Sibiu-Pitesti?

[AlexIP]

Aia ar mai trebui, să facă patrimoniu Unesco și pădurile. Ca să avem iarăși o situație ca la Sarmizegetusa Regia unde au fost nevoiți să pună toaletele în drum, pentru că în apropiere de ruine e patrimoniu Unesco, iar în pădure e Parc Național și n-au voie. Dacă le face și pe alea super mega protejate vor trebui să instaleze toaletele 15 km mai jos. 

Din același motiv pe Cetatea din Deva nu au putut pune nici toalete, nici coșuri de gunoi, că trebuie protejată natura (!).

Câteodată cred că implementarea legilor în domeniu e făcută intenționat ca să creeze o opinie negativă asupra mediului. Așa cum e în VJ acuma, câtă lume dintre cei interesați de domeniul turistic așteaptă drumul ăla nenorocit ca să scape de condiția de fundătură și nu se poate face drum, că-i parc național și numai peridocurile autorizate au voie pe acolo.