News:

.

Main Menu

Discuții ca-n gară

Started by Ionut, June 08, 2016, 06:02:32 PM

Previous topic - Next topic

0 Members and 6 Guests are viewing this topic.


TibiV

Mama proștilor este mereu gravidă... :)

etravel

Quote from: frunzaverde on March 16, 2023, 09:28:27 PMgara Predeal e un monument de arhitectura
Ce este asa de monument si state of art la gara Predeal?

frunzaverde

E unul din cele mai bune exemple de modernism in stil international in arhitectura din Romania. E state of the art pentru perioada constructiei prin folosirea invelitorilor subtiri de beton si a suprafetelor mari de sticla intr-un stil unic pentru Romania (acoperisul e un paraboloid hiperbolic). Totul e state of the art pentru epoca - compara solutiile alese cu opera lui Felix Candela, de exemplu, care, in aceiasi perioada, construia in acelasi stil.

Vezi aici un articol detaliat despre arhitectura garii: https://e-zeppelin.ro/istoria-acum/gara-de-calatori-predeal-1967-1968/text-critic-irina-tulbure-marius-vasile-gara-din-predeal/
Cand esti amenintat cu ban permanent pentru ca ai criticat pozitia publica a unui politician, nu se mai poate numi conversatie sau forum, ci campanie electorala. Imi pare rau, dar din pacate, sunt nevoit va urez la revedere!

carutasul

dar gara Predeal chiar e frumoasă :)

TVlad

#3815
A fost construita intr-o scurta perioada de deschidere (~'65 - '71) cind comunistii au lasat arhitectii de capul lor sa isi faca meseria.

Mie imi placea sa urc la etaj pe vremea cind mintile luminate de la CFR nu instalasera gardul din plasa de Buzau care blocheaza accesul calatorilor...

Pe atunci nu eram constient de valoarea arhitecturala a cladirii, eram prea tinar si cu alte prioritati. Intre timp nu am mai ajuns pe acolo; inca mai sper intr-o minune adica sa o redeschida complet si sa o lase in pace. Fara modernizari, fara gresii/faianta/termopane, doar aducerea 100% la starea initiala.

TibiV

Quote from: frunzaverde on March 23, 2023, 02:58:45 PM...acoperisul e un paraboloid hiperbolic...

Numit și "șa", precum cea folosită de călăreți.

Unul dintre puținele lucruri cu care am rămas de la cursul de "Geometrie analitică"...  :-[
Mama proștilor este mereu gravidă... :)

tom_sawyer

Cu ,,Ora Regelui" pornim într-o călătorie lungă de 150 de ani

În România trenurilor întârziate și a infrastructurii cu durata de viață depașită, jurnalista Irina Luca ne spune povestea construirii firului de fier care a legat țara. Documentarul în premieră se vede la TVR 1, în 25 martie, ora 14.30.

Descoperim cu uimire că trei sferturi din rețeaua de cale ferată de astăzi au fost construite în vremea Regelui Carol I. Înțelegem ce au însemnat trenurile pentru dezvoltarea noastră și cum am ajuns să circulăm acum mai lent decât în urmă cu un secol.

,,Vorbim despre scandalurile vremii: concesiuni, prețuri umflate și lucrări de calitate slabă. Despre dispute politice, ,,șahul la Rege" și hotărârea lui Carol de a renunța la tron. Suntem, de asemenea, martorii unei reveniri spectaculoase: făurirea unei Românii moderne, occidentale, în care, în mai puțin de 40 de ani, s-au construit 3180 de kilometri de cale ferată, iar la Cernavodă, cel mai complex sistem de poduri din Europa acelor vremuri și al treilea ca lungime din tot ce se proiectase în orice țară, până atunci", ne dezvăluie realizatoarea documentarului, Irina Luca.

Iar toate aceste poveşti le vom descifra cu ajutorul istoricilor intervievați de Irina Luca: Vasile Docea, profesor la Universitatea de Vest din Timișoara, editor și traducător al ,,Jurnalului" lui Carol I, Sorin Cristescu, cercetător științific la Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară din București, Toader Popescu, arhitect, autorul cărții ,,Proiectul feroviar românesc", Mircea Dorobanțu, directorul Muzeului CFR, Andrei Berinde, autorul proiectului ,,Tururi ghidate pe drumuri de fier".

,,Firul de fier, calea ferată care a cusut România", documentarul realizat de Irina Luca se vede la TVR 1 sâmbătă, 25 martie, de la ora 14.30, iar la TVR Internaţional, de la 16.30. TVR Moldova difuzează filmul joi, 30 martie, de la ora 16.00.

TVR

shift2rail

^si totusi, dincolo de scandaluri,coruptie, samd, reteaua feroviara a Romaniei Mici (Transilvania si Banatul au venit cu mostenirea austro-hungara) s-a construit prin...concesiune, mai cunoscuta astazi sub numele de PPP.

de ce nu ar fi concesiunea/ppp-ul o solutie pentru reteaua cf a sec. xxi, aka HSR?

frunzaverde

@shift2rail - Tocmai ca concesiunea din a fost un imens esec (plin de coruptie), si s-a numit "Afacerea Strousberg".

Concesiunea pentru "coloana vertebrala" feroviara a micii Romanii a fost data (fara licitatie), pe 90 de ani, in 1868 unui consortiu bancar prusac condus de Strousberg. Trebuiau sa construiasca doua linii:

- Bucuresti - Ploiesti - Buzau - Faurei - Braila - Galati - Tecuci - Marasesti - Roman cu legatura la linia Lvov-Suceava-Iasi (LCJE), proprietate a unui consortiu austriac.
- Bucuresti - Pitesti - Slatina - Craiova - Tr. Severin - Varciorova (Oravita) Frontiera.

Consortiul s-a prabusit in 1870-1871, din multiple motive, printre care razboiul franco-prusac si costurile mult mai mari de constructie decat cele estimate initial. Firma s-a prabusit complet in 1871, concesiunea romaneasca fiind anulata in iunie 1871, cu disparitia banilor pusi ca avans de statul roman. Intregul scandal din 1870-1871, impreuna cu costurile uriase ale proiectului, aproape au prabusit statul roman -- afacerea a fost una din cauzele care au dus la "Republica de la Ploiesti", cea mai serioasa incercare de revolutie in Romania secolului XIX.

Apoi, ramasitele concesiunii au fost preluate de un grup bancar prusac impreuna Staatsbahn-ul austriac, care au terminat lucrarea, dar care au adoptat o alta tactica pentru recuperarea banilor. Ideea lor nu a fost niciodata exploatarea in concesiune, ci fortarea mainii statului roman sa cumpere lucrarea cu prima ocazie.

Si au fost doua ocazii:
- in 1874, cand, in stilul "Aktorilor" de astazi, au zis ca li s-au terminat banii, au oprit toate lucrarile (si au amenintat cu oprirea totala a operarii pe toate liniile in exploatare deja), fortand mana statului sa rascumpere jumatate din actiunile consortiului.
- in 1878, cand, ca parte a negocierilor de la Berlin, care au rezultat in independenta Romaniei, una din conditiile puse atat de partea germana cat si de partea austriaca a fost lichidarea concesiunii prin rascumparare totala. Asta s-a finalizat in 1880, Romania devenind singur proprietar pe calea ferata.

Rezultatul a fost ca Romania a platit calea ferata la cam de doua ori si jumatate cat a costat, plus dobanzile la concesiune, plus dobanzile la imprumutul luat...

Celelalte concesiuni au avut o soarta similara : LCJE, a fost sechestrata pentru neindeplinirea conditiilor de siguranta in 1888 si nationalizata la scurt timp dupa atat de Romania cat si de Austria. Concernul Crawley a falimentat la inceputul lucrarilor pe Ploiesti - Predeal, lucrarea a fost finalizata de statul roman in antrepriza cu un antreprenor francez.

Alta concesiune majora n-a mai fost, Barkley and Staniforth (sau Bucharest and Giurgevo Railway Company), cei care au construit Bucuresti - Giurgiu, nu au fost concesionari, ci antreprenori generali conventionali.
Cand esti amenintat cu ban permanent pentru ca ai criticat pozitia publica a unui politician, nu se mai poate numi conversatie sau forum, ci campanie electorala. Imi pare rau, dar din pacate, sunt nevoit va urez la revedere!

dan tm

Totusi trei sferturi din retea a fost construita pe vremea regelui?

A venit si partea din Imperiu cu ceva mostenire.Nu am calculat km. Dar poate ma bag intr-o zi...

Si cele nou venite au fost pina la urma rascumparate de statul roman.

de la diversele entitati care le construisera,

StEG  :)  Caile ferate cenadene(Arad-Cenad), caile ferate somesene, caile ferate din Sudul Tisei.

Tot felul de societati pentru construirea unor cai ferate de interes local. Pe care mai apoi in general le opera MAV.


frunzaverde

@dan tm : Dupa nationalizarea actiunilor Strousberg in Regat, totul a fost construit de CFR, aproape exclusiv in ceea ce azi se numeste "regie proprie". Au existat patru epoci de constructie inainte de 1950: epoca initiala, epoca 1880-1910 cand s-au construit magistralele principale, epoca 1920-1930 cand s-au integrat retelele regatului cu ale imperiului si epoca 1939-1949 cand s-a facut, mai ales in retea, constructia magistralelor noi (100, 600-700) si finalizarea legaturilor lipsa.

Concesiunea Strousberg a franat mult dezvoltarea caii ferate in Regat, si e foarte posibil sa fie o explicatie pentru natura scheletica a retelei - nu au fost bani de vicinale pana nu a mai fost nevoie de ele.
Cand esti amenintat cu ban permanent pentru ca ai criticat pozitia publica a unui politician, nu se mai poate numi conversatie sau forum, ci campanie electorala. Imi pare rau, dar din pacate, sunt nevoit va urez la revedere!

dan tm

si atunci trei sferturi include si partea primita de Vechiul Regat?

frunzaverde

Expresia cu "trei sferturi" cred se refera exclusiv la reteaua din vechiul regat fiind finalizata in timpul lui Carol. Reteaua din Transilvania si Bucovina e exclusa aici.

In Transilvania si Bucovina, in principiu, reteaua la 1918 era aproape completa (si Romania nu a platit nimanui despagubiri pentru ea). Dupa 1918 in Ardeal, Banat si Bucovina s-au construit asa:

In perioada interbelica:
- Harman - Intorsura Buzaului
- Vatra Dornei - Ilva Mica

In timpul ocupatiei ungare:
- Deda - Saratel

In timpul si in perioada imediat dupa razboi:
- Bumbesti - Livezeni
- Viseu - Salva

In anii '80:
- Deva - Brad
- Alba Iulia - Zlatna
- Dornesti - Siret

Atat.
Cand esti amenintat cu ban permanent pentru ca ai criticat pozitia publica a unui politician, nu se mai poate numi conversatie sau forum, ci campanie electorala. Imi pare rau, dar din pacate, sunt nevoit va urez la revedere!

dan tm

Cel putin pentru unele linii Romania a platit, le-a cumparat chiar:




poza am luat-o de aici, acuma seara pe graba.Exista un monitor oficial interbelic in care e o lege pentru amenajarea Argesului si electrificarea caii ferate spre Brasov. Parca asa. O sa-l caut.

 https://www.mocanitatransilvaniei.ro/istorie/