News:

.

Main Menu

Discuții ca-n gară

Started by Ionut, June 08, 2016, 06:02:32 PM

Previous topic - Next topic

0 Members and 9 Guests are viewing this topic.

Xenos

Păi trenul ăla de lucru din imagine (film) unde e, n-a rămas prin România?... O:-)

vancouver

Trenurile alea 2 lucru semi-automate pe care le avem deja ar trebui sa stim online la secunda fiecare unde se afla si cati km de cale a facut in fiecare zi. Si daca nu face nimic, sa stim de ce: lipsa fonduri cumparare materiale; licitatie materiale nefinalizata; reparatie; etc...
Feroviar: inadmisibil că ramâne 1 fir pe unele porțiuni după reabilitare pe Craiova-Caransebeș și Cluj-Oradea. Da pentru extinderea programului Quick Wins. Limitare instalare ETCS doar pe coridorul IV, pana cand va deveni pe deplin functional si isi dovedeste eficienta. Autostrazi: DA pentru 4 treceri montane: A1, A3, A6 si A8. NU deocamdata pentru A13 montan si A Nordului partea montana.

Cetatean

#2807
In momentul asta, cred ca statul roman prin organizatiile, asociatile si restul institutilor ce le are in subordine nu poate administra trenurile de lucru.
Ca o sugestie, cred ca trebuie facute pentru fiecare tren 2-3 echipe de muncitori , sefi de echipa, mecanici, lopatari etc. Angajati oameni tineri, cu chef de munca, cu contracte bune si platiti in functie de performanta. Care performanta? Oamenii aia oricum o sa mearga la scolarizare in Germania sau te miri unde si acolo baetii stiu cat se poate face pe zi.
Oriucm trenurile alea ar trebui sa stea doar cand se fac revizii sau mentenanta.
La fel, niste sefi capabili, cu putere de decizie si acces sus la minister. Contracte si contacte cu firmele din tara si strainatate pentru sina, schimbatoare, traverse, geotextil, geogril, material marunt si piatra etc.
Altfel, acele trenuri vor ajunge neprofitabile, un mini tarom si vor sfarsi prin a le administra un "baiat" si ghici cine o sa le inchirieze la CFR :))

cristi5

#2808
Quote from: dojaalex on May 17, 2021, 08:38:02 AM
In momentul asta, cred ca statul roman prin organizatiile, asociatile si restul institutilor ce le are in subordine nu poate administra trenurile de lucru.

Am citit asta chiar dupa ce citisem topicul SpaceX. E stiinta spatiala asta cu trenurile de lucru sau de ce? Chiar si astea de acum semi-automate? Astea sunt Soyuz si alea noi care inca nu-s nici macar licitate (dar CFR se lauda deja cu ele) sunt Starship?

Cetatean


dan tm

#2810
Foste sectii de intretinere a căii, SIMC acuma, au utilaje, dar nu au materiale sa le întrețină.

Oricît tragi de Matise, de Plassere, de UAM-uri la un moment dat nu mai poti sa le tot cîrpești.

O lucrare începută mai trebuie și aprovizionată cu materiale, mai trebuie plătită execuția.Degeaba duci utilajele într-o zonă dar nu au cum să lucreze și stau oamenii cu zilele la vagonul santier.
Apoi am mai auzit o chestie, nu poti lasă vagoanele și utilajele în abatere în Dobra pe centralizare CE fără să ceri cu 30 de zile înainte aprobare să fie un agent în statie. Asa ca le duci la Făget. Dacă așa e atunci CFR SA își dă cu stîngu-n dreptu că doar știe unde are lucrări si e nevoie de santier.

Sau prinde o firmă o lucrare de reparații și închiriază utilaje de la SIMC.

La peronul garei se vorbește în latina vulgară, pe partea economică vorba unuia, cît se plătește o lucrare către o firmă fără utilaje așa încît firma să închirieze utilaje  de lucru în domeniul feroviar, astfel încît să aibă profit și firma executantă după plata închirierii utilajelor, dar și firma care are utilajele să-i convină? (plătește salarii si are si profit).

Poate acuma că s-a mai relaxat covidu, o sa pot ajunge mai des prin gări pentru  vorbe de peron.

AndreiB

Imho - intretinerea curenta trebuie internalizata. E mult mai eficient si mai repede - si va exista munca ad infinitum.

Dagda

https://www.bizbrasov.ro/2021/05/17/calatorii-dintr-un-tren-privat-spre-capitala-abandonati-in-statia-timisul-de-jos-au-avut-noroc-tot-cu-cfr-ul-si-au-mers-cu-nasu-pana-la-destinatie/

QuoteÎncă de la plecarea din Brașov, trenul Astra a avut o viteză extrem de mică, iar în zona de urcare, de la Timișul de Jos către Predeal, părea că se oprește în orice clipă. De altfel, a și oprit la puțin timp după treecerea de gara Timișul de Sus, relatează money.ro. După câteva minute de stat, trenul a început să meargă în sens opus, iar atunci, unul dintre reprezentanții companiei i-a anunțat pe călători că trebuie să coboare pentru că nu mai merge un motor și că își cere scuze pentru acest inconvenient.

oc7avian

Iar joi, spre Brașov, n-a mai trecut de Predeal, după ce s-a târâit bine de tot la deal :lol: IC2-uri...

dr4qul4

sa le bage spre mare/pitesti/ craiova. La deal sa-i lase pe altii.
Pariu cu Radu_A. 200 lei  (la API). El zice ca UMB pana la sfarsit de 2025 termina: A7 pana la Bacau, Dx6, A0 si DX12 T4. Eu sunt mai pesimist

dan tm

Sa fim seriosi, poti sa platesti la seful de tren, nu inseamna ca au mers cu nasul. Zic si eu.

subway

Niste adevaruri crude ce ar trebui sa puna pe ganduri benzinarii talibani:
https://clubferoviar.ro/subfinantarea-transportului-feroviar/

etravel

Quote from: dr4qul4 on May 17, 2021, 04:30:08 PM
sa le bage spre mare/pitesti/ craiova. La deal sa-i lase pe altii.
@dr4qul4, nu vrei sa se strice vehiculul cu tine cand pleci si tu trei zile, intr-o minivancanta, sa faci plaja la Vama. Sa ramai in mijlocul Baraganului fara alternative de transport e un scenariu pur si simplu de cosmar. Prefer CFR Calatori, macar au niste proceduri in caz de evenimente similare.

cristi5

Am aflat recent ca CFR calatori are 6 locomotive (Delfin parca) echipate ETCS2, finantate de EU odata cu zona pilot ERTMS2 de la Buftea-Peris-Crivina

tom_sawyer

ARF a încheiat contractul pentru e-ticketing. Călătorii vor putea recurge la transportatori diferiţi, în baza unui bilet

Pasagerii vor putea, în doi ani, să schimbe în baza unui bilet mai multe trenuri până la destinaţia finală, chiar dacă aparţin unor operatori feroviari diferiţi, potrivit proiectului "Sistem integrat, bază de date unică şi furnizare de informaţii privind sistemul de ticketing al operatorilor de transport feroviar de călători" lansat de Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF).

Potrivit unui comunicat al ARF, dat luni publicităţii, la sediul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) a fost semnat, joi, contractul de finanţare pentru realizarea proiectului ,,Sistem integrat, bază de date unică şi furnizare de informaţii privind sistemul de ticketing al operatorilor de transport feroviar de călători". Contractul a fost încheiat între ARF, în calitate de beneficiar, şi MTI, în calitate de Organism Intermediar pentru Transport.

De asemenea, vineri, a fost semnat contractul de prestare servicii pentru proiectul respectiv, de către reprezentanţii ARF, în calitate de achizitor, şi ai societăţii Informatica Feroviară, în calitate de prestator.

Obiectivul principal al proiectului îl reprezintă asigurarea interoperabilităţii sistemelor de ticketing pe care operatorii de transport feroviar public de călători le deţin. Totodată, proiectul va contribui la îmbunătăţirea capacităţii ARF de monitorizare a indicatorilor utilizaţi în contractele de servicii publice şi va înlesni transparentizarea şi eficientizarea compensaţiei de serviciu public acordată de la bugetul de stat operatorilor de transport feroviar de călători din România.

Rezultatele aşteptate, conform contractului de servicii încheiat cu Informatica Feroviară, sunt: dezvoltarea şi implementarea soluţiei software, Sistem de Colectare, Asamblare şi Verificare Date Indicatori Serviciu Public şi Calculul automat al subvenţiilor acordate operatorilor de transport feroviar de călători, pentru îndeplinirea funcţiilor de raportare şi verificare a indicatorilor stabiliţi pentru acordarea subvenţiilor de serviciu public în transportul feroviar de călători; dezvoltarea şi implementarea soluţiei software, Platformă emitere electronică de bilete la trenurile de călători în trafic intern, care va fi pusă la dispoziţie de Autoritatea pentru Reformă Feroviară operatorilor de transport feroviar de călători

Valoarea totală a proiectului este de 6,166 milioane de lei, finanţarea fiind distribuită astfel: 4,132 milioane de lei (85%) contribuţia Uniunii Europene, 729.216,45 lei (15%) contribuţia Guvernului, iar 1,304 milioane de lei cheltuieli neeligibile, inclusiv TVA.


economica.net