Discuții ca-n gară

[AndreiB]

Pana la trenuri cu hidrogen cred ca ar trebui sa punem accent pe automotoare hibride (diesel-electric sau cu baterii, in unele cazuri rare). Avem multe rute pretabile de asa ceva: Bucuresti-Aeroport/Galati/Mangalia/Sibiu; Timisoara-Oradea.

Dupa ce electrificam segmentele lipsa, putem sa le mutam pe rute noi creeate - e.g. daca electrificam Bucuresti-Pitesti tot ne trebuie hibride, pentru ca rutele continua spre Craiova/Campulung/Curtea de Arges/Targoviste.

[vancouver]

In Norvegia o statie de incarcare si stocare hidrogen a explodat, inca nu stiu de ce. La noi, cu seriozitatea noastra pentru intretinere...

In plus daca transformi curentul electric in hidrogen (prin electroliza) si apoi inapoi in curent, ai pierderi. Destul de mari deocamdata. De ce ai face asta? Daca ai o linie slab circulata poate ca merita, dar la una intens circulata mai bine pui catenara, ca iesi mai ieftin in ansamblu, doar in cativa ani.

Si cum spune si frunzaverde, oricum trebuie sa pui pe tren acumulatori de mare capacitate, ca motorul pe hidrogen produce tot timpul cam la fel de mult, nu e reglabil. Deci trebuie sa stochezi. Pai daca tot pui acumulatori de mare capacitate, ii pui si asa, fara hidrogen. Si poti sa mergi cu ei zeci de km fara catenara, unde e prea greu. Intinzi fir electric de asa natura incat sa alternezi zone cu fir de 40-50 km cu altele fara de max. 40-50 km si te descurci si fara hidrogen.

[frunzaverde]

@AndreiB - problema e ca nici un operator din Romania nu are banii necesari, si Romania s-a impuscat incredibil de rau in picior cu mizeria numita ARF.

In loc sa dea bani catre operatori ca subventie dedicata pentru a cumpara trenurile pe care si le doresc si de care au nevoie, a decis (dintr-o prostie uriasa) sa faca achizitiile printr-o agentie de stat birocratica. Agentia asta doua probleme:

1. nu poate intelege ce are nevoie operatorul X sau operatorul Y (asa ca o sa cumpere mizerii "design by committee", gen ramele RE-R, de care practic nimeni nu are nevoie in formula cumparata).
2. e blocata in proceduri birocratice tampite pentru un operator concurential (gen lowest bidder), care va rezulta in produse proaste si necompetitive. Majoritatea operatorilor europeni, chiar si in perioada monopolurilor de stat, nu au fost niciodata blocati in logica "achizitiilor de stat".

Rezultatul va fi un fiasco...

Si mai e o problema strict legata de tehnologie, dar care se poate rezolva in multiple feluri:

De obicei hibrizii de tip rama baterie+electric au autonomie pe baterie de tip "ultimul kilometru"), adica merg distante lungi electric, si intra pe baterie pe ultimul segment (de 20-50, maximum 100 km), de obicei o ramura secundara din magistrala. Hibrizii electric+diesel, sunt si ei problematici : in general motoarele diesel cu transmisie electrica sunt eficiente la puteri mai mari decat ale unui automotor conventional; si greutatea in plus a motorului diesel, pe langa subsistemele electrice, este o problema pe un automotor conventional. De asta se evita transmisia electrica pe automotoare conventionale. Exista solutii, dar e greu de gasit o solutie ideala - ori iese prea scumpa (ca in cazul clase 800 britanice, Hitachi Azuma), ori exista tot felul de compromisuri (ca in cazul modelelor frantuzesti). Si cerinta romaneasca este destul de unica - distante mari si diesel, si electrice.

Cred ca solutia logica este continuarea programului de electrificare, in paralel cu solutii hibride facute "la comanda" pentru piata din RO. Doar ca nu-mi fac mari sperante, la cum se finanteaza calea ferata, si la ce bani au operatorii, si un automotor SH diesel este scump...

[Gendan]

Ok, I'll bite. De ce nu se refolosesc materialele scoase de pe magistralele reconstruite pentru electrificare? Imi imaginez ca sunt stocuri destul de mari de stalpi, prinderi, linie de contact. Sigur, trebuie facute si substatiile de tractiune si intuiesc ca sunt multe alte lucruri pe care eu ca neavizat nu le stiu dar e vreun motiv care imi scapa pentru care nu folosim ce s-a scos pe M800 (de exemplu) pentru e electrifica Bucuresti - Pitesti sau Videle - Giurgiu?

Imi amintesc ca exista Electrificare CFR S.A. Pe site, printre atributii au "gestionarea infrastructurii de electrificare - montarea, exploatarea, intretinerea si repararea instalatiilor de electrificare;". Acum, daca ce se scoate de la reconstructii intra in proprietatea CFR SA, nu am putea transfera sub o forma (contra vouchere de MWh, nu stiu) stocul asta catre Electrificare si sa se apuce de treaba?

[frunzaverde]

Catenara, prinderile, linia de contact etc. recuperata s-a sortat in material uzat si material semibun. Materialul semibun s-a refolosit la diverse lucrari de intretinere, peste tot in tara - de exemplu, material scos de pe Simeria - 614 a ajuns, partial, la lucrarile de reparatii la Ram. Buciumeni (si cred ca si pe Centura Bucuresti). O parte din materialul semi-bun a ramas "in santier" pentru carpelile necesare pentru a mentine "firul in lucrari" in uz (de exemplu pentru reactivarea de racorduri, pentru racorduri temporare etc.). Materialul uzat, bineinteles, se duce la reciclat.

In 2001-2003 au incercat sa recicleze stalpii, o parte au ajuns la Baciu Tj. - Mera, pentru electrificarea Cluj - Oradea (care incepuse, si care s-a abandonat). Dar s-a decis rapid ca nu se justifica costurile de extragere cu grija, transport, reparatie si sortare, stalpii de beton noi fiind ieftini.

[alexmocian]

Parerea mea este ca tot ce se scoate de la aceste linii ar trebui reciclat pur si simplu. Stalpi, traverse lemn/beton, catenara, elemente de prindere, cabluri intindere, sine, balast, piatra sparta, etc nu aruncati peste tot ci statii de reciclare pe regiuni. De asta primim infringement de la EU ca nu vrem sa reciclam nici in ruptul capului ci doar sa consumam nou si de cea mai buna calitate. Nu ma mira faptul ca sunt balastiere clandestine la tot pasul care distrug cursurile si biodiversitatea. Cred ca trebuie o mana de fier la Transporturi nu un Bode ci unul ca Ministrul Apararii fara mila pentru nesubordonare. Sunt tari unde se recicleaza si sorteaza inclusiv pamantul, pentru ca este nevoie de el la gradinarit, la re-vegetatie. La noi este prea "mult".

[frunzaverde]

@alemocian - ce nu se intelege din faptul ca practic tot ce poate fi refolosit din ce se scoate se refoloseste? Restul se recicleaza, pe cat posibil... Practic tot ce a mai ramas la vechile reconstructii totale "in situ" sunt stalpii de beton de electrificare, care au fost stivuiti in gari, in asteptarea unui uz.

Si hai sa terminam cu propuneri absurde... Cum dracu sa folosesti pamant contaminat de fundatie, imbibat cu metale grele, cenusi si petrol (ca s-a circulat cu aburi si cu Diesel pe-acolo) la flori? Totusi...

[subway]

Elementele de beton se pot recicla prin concasare. In Italia procedura e obligatorie si nimeni nu-ti mai da licenta sa extragi balast din garle.
La noi e totala bataie de joc, au ajuns sa sape gropane uriase in mijlocul terenurilor agricole cele mai fertile...

[Cetatean]

- da, doar ca necesarul de balast pentru un tronson de cf sau autostrada nu se poate acoperi din concasarea stalpilor sau a traverselor. Pe langa asta de mutle ori, consultanta si beneficiarul nu iti aproba un astfel de material 'concasat" nici macar pentru drumurile tehnologice.
- materialul care se scoate din cale si este contaminat, se "spala",se decontamineaza, dar de cele mai multe ori nu este un material bun pentru a se refolosi. au sa zicem asa, nu prea respecta standardul,cerintele actuale. nu isi bate nimeni capul. in unele cazuri este un material slab, cenusa, etc. si se depoziteaza in depozite permanente.
- ca si in cazul autostrazilor, mult hulita zgura de care avem har domnului in anumite zone din tara ar putea asigura lipsa asta acuta de materiale de umplutura.
- pe langa asta, ai nevoie de sute de mii de mc de umplutura si se lucreaza cu 3-4 furnizori de agregate, care in general au balastiere sau poate o cariera.
- in Romania, materialul se da cu minunatul "proces verbal" la beneficiar.

[TibiV]

Cred ca zgura de la Hunedoara folosita de UMB pe LD4 a fost una dintre cele mai ecologice operatiuni...

Si sunt convins ca mai exista advarati munti de zgura in nenumarate alte locuri.

[subway]

Piatra sparta din cale nu ai dece sa o inlocuiesti, trebuie doar recernuta si curatata pentru eliminarea impuritatilor gen praf si noroi si reburata e ca noua.
Aceleasi tehnologii se pot folosi si la drumuri, refolosesti tot balastul din patul drumului (drumarii destepti ii spun zestrea drumului), il cureti cat de cat, mai adaugi ceva ciment si ai o fundatie beton fara sa mai muti muntii si vaile din loc...
Zgura de furnal mai bine am folosi-o la betoanele masive, hidrotehnice.
Sper sa nu va supar dar mai bine e sa discutam decat sa pornim de la idei preconcepute chiar daca se mai spulbera anumite iluzii.
Oricum trebuie sa fii complet tembel sa arunci toata zestrea la groapa cu moloz.

[TibiV]

Ultima fraza este "de manual"...

[subway]

Hai sa mai aberez un pic...
Dictionarele noastre spun ca am fi imprumutat cuvantul tembel din turca dar sapand un pic am constatat ce de fapt isi are sursa in radacinile comune indo-europene si se regaseste din persana si pana in mai toate limbile balcanice de la neogreaca, albaneza sau sarbo-croata sub forma <bembel> ca si in turca cu un inteles extrem de larg mergand de la lenes, neglijent, indolent si pana la de-a dreptul cretin!
N-am apucat sa sap pana la originile sanscrite dar mi-e clar ca nu e turcic si noua ne-a fost lasat din fondul ancestral geto-dacic pentru ca in latina nu se regaseste desi e a toate cuprinzator!
Uite ca mai avem si altceva decat barza, varza, mazare sau viezure de la stramosi!!!

Cu zestrea e alta poveste dar doar daca doriti v-o istorisesc si pe asta ca e la fel de interesanta...

[cris_ct]

^ Doar suntem pe peronul gării... Până vine trenul, e timp berechet de povesti.

[subway]

Bine atunci, hai sa vedem cum e si cu zestrea...
Dictionarele spun ca provine din latinescul dextra doar ca in romaneste intelesul primar al lui dextra se spune dreapta si nu zeaptra sau ceva de genul.
Trecerea de la d la z e tot cu origini antice si e prezenta in cuvinte fundamentale ale limbii gen ziua, zece, a zice sau Dumnezeu (Domine dios) ca sa citez doar cateva, ca sunt mult mai multe...dar n-as putea sa insinuez ca vine din vremea lui Zamolxes, ca atunci ar fi trebuit sa pomenim si de un rege numit Zecebal din tara Zacia!

Interesant e ca zicerea zestrea a iradiat in toate limbile populatiilor invecinate cu noi, in bulgara e zestra, in ruteana e zjastra, in maghiara zeszter iar in saseasca fix originalul zestre!...ceea ce ma face a crede ca e vorba de un obicei autohton ancestral si nu de ceva imprumutat de noi de la altii ci imprumutat de ei de la noi! Din pacate nu stiu cum e la machidonii nostri dar poate-mi spune cineva...
Limbile actuale sunt ca un dobos-tort sau ca un profil geologic prin aluviuni sedimentate, straturi peste straturi asezate in decursul timpului ce incearca sa ne spuna cum a fost si ce s-a intamplat de-a lungul vremilor cu limba noastra...chiar si in absenta dovezilor scrise.
Sper ca nu v-am plictisit si a fost suficient de interesant pentru a va trezi curiozitatea dar si sa apreciati tezaurul lingvistic romanesc...
Daca aveti si alte exemple pro sau contra sunteti invitatii mei...pe peronul garii!

Limba noastra e o comoara nepretuita de care multi dintre noi nici nu au habar...
Ganditi-va doar ca a rezistat cu prisosinta timp de doua milenii desi a fost complet izolata de limbile surori si supusa la presiuni de nedescris dar a supravietuit si a inflorit in mod miraculos pe baza zestrei bogate. In vremurile noastre constatam exact acelasi fenomen in Basarabia dupa secole de opresiune sovietica si doar cine e orb nu-l vede...
Chit ca o sa-mi sara in cap Ionut ca ne indepartam de feroviar bag totusi inca un comentariu lingvistic, fero e clar, e fier dar via nu s-a pastrat in romana pentru ca exista impamantenit un cuvant grecesc mai vechi, dromos->drum si orice roman pricepe ce e ala drum de fier!...similar ca in franceza, la ceilalti romanici e clasicul ferovia iar la nemti e eisen bahn adica oarecum acelasi lucru dar pre limba lor...