[B] PMUD Bucuresti

[frunzaverde]

E adevarat ca la Sthlm, ca in alte parti, s-a construit putin si imprastiat, dar nu prea vad cu ce e de vina bicicleta in povestea asta. In Stockholm se muta zilnic oameni cat sa umpli doua autobuze, normal ca presiunea pe preturi imobiliare creste si asta ii va afecta pe copiii mei.

Ca sa raspund la intrebare - ce s-a intamplat a fost ca din 1976-7, cand ultimele cladiri din Miljonprogrammet s-au finalizat a fost ca orasul a intrat intr-o faza de construit putin, construit in regim "new urbanism" (cartiere car-free, arhitectura sofisticata etc. etc.). Rezultatul? Wolodarski a devenit "arhitectul favorit" al orasului, new urbanism 'reteta'. Asta in mare parte din cauza socurilor din anii '60-'70 cu Miljonprogrammet, Norrmalmsreglering etc. etc., care au fost catalogate ca "esec total" (desi au fost in mare parte succes).

De-atunci pana acum s-au construit chestii extrem de sofisticate si scumpe (Hammarby Sjöstad, S:t Eriks, noul Gärdet, reformat Söder, Sundbyberg) si cam atat; la costuri foarte mari, in interventii "fine" (sa fie cat mai traibile). Cresterea populatiei din 1980 pana azi nu a fost intampinata de nimic - rezultatul? Intai bula imobiliara de la inceputul anilor '90, apoi bula imobiliara continua din 2000 pana azi.

Dar aici ne putem intreba de ce vrea lumea sa se mute la Stockholm? Eu nu cred ca e o problema de urbanism ci una de politici nationale. Ne incurajeaza sa facem copii Plus ca statul nu a reusit (banuiesc) sa asigure o dezvoltare uniforma (dar putine reusesc), asa ca lumea trage spre job-urile din marile orase. Cei cu job-uri bine platite ii "imping" probabil afara pe prietenii lui @frunzaverde. E adevarat insa ca stresul la lucru a crescut, sunt mult mai multe depresii, etc.

Chestia asta se intampla insa din 1880 in Stockholm, nu e o noutate - chiar rata de crestere pentru Stockholms Län este cam aceiasi de-atunci, nu s-a intamplat nimic spectaculos dupa 2000. Chestia e ca din 1920 pana in 1975 solutia a fost constructia la scara mare de locuinte pentru a preintampina situatia si suburbanizare masiva; in 1975, Stockholmul rezolvase problema - inclusiv populatia din "working class" isi permitea sa locuiasca cu usurinta intr-un loc de unde putea ajunge cu usurinta la munca. Prin suburbanizare de diverse feluri, in principal.

Apoi a venit curentul "new urbanism" ca mainstream - "localizare", "constructie la scara", "arhitectura in jurul omului", desuburbanizare (care in Stockholm a fost masiva), transport soft ca mainstream etc. etc., care a reusit sa construiasca la rate anuale de 10% din ce a reusit modernismul anterior. Rezultatul? Exact ce spune piata cand cererea nu mai intalneste oferta - preturile cresc si oamenii sunt impinsi in situatii precare. Si cum oamenii ori vor inapoi in orase (suburbiile fiind ignorate dpdv a serviciilor si din punct de vedere al acceselor, devenind problematice pentru locuitorii lor), apare inca o presiune suplimentara... La inceput au fost oamenii cu venituri mici - indivizi cu 15-20 de mii; apoi vin oamenii cu venituri medii - indivizi sau familii 1-2x20-30 de mii; apoi oamenii cu venituri bune - 2x30-40 mii (care sunt acum sub presiune); ce urmeaza stim din San Francisco, unde deja "upper class professionals" sunt impinsi afara (nu mai vorbim de copiii lor).

Cat despre new urbanism si bicicleta - e simplu - raza unei biciclete normale pentru un om normal e cat? 10 km? Pai asta inseamna ca daca vrei ca bicicleta si mersul pe jos sa fie sistemul principal de tranzit, atat va fi orasul. Daca populatia creste, si raza n-are cum sa creasca, foarte simplist vorbind, singura situatie e ori construit in 'sus' (refuzat cu obstinatie in Europa si SUA) ori dat oameni afara din orase (ce se intampla acum in Sthlm, SF etc. etc.). O bicicleta electrica nu va depasi 15 km, pentru ca vitezele vor fi tot de 20-25 km/h, si cifra de aur la 'naveta', de 40 minute, limiteaza la 15 km orice naveta 'rezonabila'.

De cand sunt eu in Sthlm (20 de ani) s-a dezvoltat impresionant (cel putin pt mine) infrastructura. Poate nu suficient de rapid ca presiunea populatiei, e adevarat. Cand am venit  exista centura de autostrada doar coltul de nord-vest, acum numai pe la est nu trece (adica pe sub/peste Marea Baltica). Metrou e drept ca nu s-a facut (s-au schimbat ramele si parca recent s-a aprobat o extindere spre Nacka; va dura constructia pt ca trebuie traversata marea) dar in curand se finalizeaza linia de tren urban care trece pe sub oras, ca sa mareasca capacitatea nord-sud, plus tramvaiul care merge in jurul orasului, complementand metroul care are topologie "stea" (mi se pare ca tramvaiul s-a construit super rapid). Nu stiu ce timpi de tranzit erau in 1975 dar de atunci populatia a crescut de la 750 de mii la 900 de mii numai in comuna Stockholm.

Mare parte din imbunatatirile de infrastructura rutiera din 2000 - 2010 sunt finalizari de planuri intarziate 20+ de ani. "Inelul" apare in planul 1960 si 1967 dar dispare dupa pana la Dennisöverenskommelse (1992), care a fost primul "abandon" al new urbanism in Stockholm. Lipsa lui a dus la desuburbanizarea din anii '80-90.

In transport public, la fel, practic reteaua de "tren de naveta" a fost aceiasi din 1975 (ce constructii s-au facut s-au facut toate pentru trafic de mare viteza, inclusiv cvadruplarea intre Stockholm si Arlanda si noua linie pana in Södertälje), practic prima extindere a fost Arlanda - Uppsala in 2013; cu punctualitatea la minim istoric in 1993-4. La fel, toate planurile de extindere a metroului au fost abandonate din 1980 pana in 2009.

In schimb, reteaua 'soft' propusa de new urbanism a fost ori esec costisitor (7-le sau NK-pendeln, de exemplu), ori nu a fost adoptata de multi utilizatori (bicicleta are intre 5 si 10% split modal azi).

Da, bicicleta electrica e o solutie, si chiar una interesanta, pentru ca mareste razele pentru 'transportul soft' cu inca o treime, poate chiar mai mult. Dar, in acelasi timp e doar o solutie pentru un anumit procent din cei care sunt un oras de 2 milioane de locuitori (sau de 3, ca Bucurestiul). Pentru ca, daca vrei sa gazduiesti 2 milioane de oameni, cu siguranta vei avea nevoie de cartiere gen Sollentuna sau Väsby. Pentru care o bicicleta, chiar si electrica, nu are cum fi solutie. Bineinteles, nu vrei nici o situatie ca in Atlanta sau Vancouver, unde ori ai masina, ori esti mort, ci un ameste cu cap de trafic, intr-adevar, cu reducerea la minimum a nevoii de vehicul personal. Adica fara excesele din anii '60 si fara contra-excesele din anii '60. Cam strategia curenta de mobilitate in Sthlm, pe care o cred chiar buna, dar care a venit dupa o stagnare de 25+ de ani. Interesant e ca se misca si strategia de locuinte in directia buna (s-au renuntat la mega-excesele din anii '90, care cereau imperativ nu-stiu-cati metri patrati pentru camera de camin studentesc), si apar solutii interesante care combina ieftin-dezirabil-rapid-si-mult intr-un compromis ok. Bicicleta electrica o pun la strategii de tipul asta - compromisuri bune pentru toata lumea.

Revenind la Bucuresti, cred ca nu am fost foarte off-topic, Stockholmul + Mälardalen e un omolog bun de oras dezvoltat pentru Bucuresti (de la o populatie rezonabila, la o dispunere similara inclusiv a aeroportului, a magistralelor feroviare pe 'ceas', a importantei pentru regiune, la existenta unui pol 'mic' urban specializat la 70 km nord), mult mai mult decat Viena, Berlin, Amsterdam, Roma sau Londra. In conditiile astea as prefera sa vad solutii pentru Bucuresti inspirate din strategiile curente ale Stockholmului, nu din cele din anii '80, care sunt in momentul asta tot ce iese din ONG-urile orasului. 'Nu construim nimic', 'fara betoane si macarale', '0 masini pe drumuri' etc. etc.

San Francisco este atît de scump pentru că industria IT s-a dezvoltat enorm. E cea mai mare concentrare de milionari din lume. Salariile sunt enorme la companiile mari din IT. Este o cerere uriașă de locuințe din acest motiv. Același San Francisco acum 20 de ani nu avea aceste probleme pentru că nu apăruse boom-ul tech.

Vezi aici un grafic care arata situatia din 1982 incoace: http://blog.sfgate.com/ontheblock/2013/10/01/not-our-first-boom-san-francisco-home-values-travel-a-familiar-loop/

Practic preturile urca rapid in "boom" si stagneaza sau "scad putin" in "bust". Da, industria "tech" a exacerbat fenomenul, dar nu e cauza principala; altfel, bust-ul .com ar fi dus la prabusiri macar la nivelul pre-1995, ceea ce nu s-a intamplat. Industria tech "ajuta" tendinta generala. La fel cum sistemul de planning permissions si .

Situatia la nivel national american (index ajustat cu inflatia) nu e la fel de extrema, dar exista: http://static4.businessinsider.com/image/5682950bc08a80e3098b4f48-960/home-price-index.png

Asta in conditiile in care intre 1952 si 1975 e o linie dreapta, cu o tendinta vag de ieftinire, indiferent de recesiune sau boom; dupa 1975, proprietatile incep sa urmeze aceleasi tendinte boom-bust ca restul economiei, de fiecare data mai violente, si cu fiecare "varf" mai sus decat varful anterior (deci peaks-and-throughs pe tendinta de crestere cu ritm de crestere in crestere): http://www.macleans.ca/wp-content/uploads/2014/03/Real-US-home-prices-1890-20142.jpg

Singura explicatie pe care o vad e ca am incetat sa construim (sa extindem stocul) pe scara larga; astfel, "casele" au devenit bun speculabil "fierbinte", cu efectele cunoscute. Singura explicatie pe care o vad la "oprit constructia" este schimbarea de ideologie in planificarea urbana...

Exagerezi iarăși. Chiar mă întreb dacă tu mergi pe bicicletă? Eu am fost astăzi prin București și am urcat dealul la Uranus - pe cîteva sute de metri - și n-a fost nici insurmontabil și sunt și într-o formă foarte aproximativă. Ce sunt cicliștii ăștia ai tăi, bătrînei bolnavi? De nu pot face 1km la 1,5%, mă faci să rîd...

Da, copii, femei gravide, batranei bolnavi, adolescenti, persoane cu o conditie fizica proasta. Oameni cu sacose de cumparaturi, oameni cu bagaje. Oameni cu copii in brate. Oameni extenuati dupa o zi de munca fizica pe santier. Daca vrei sa faci o strategie de dezvoltare urbana care sa considere bicicleta ca "mijloc(ul) principal de locomotie al orasului" nu poti lua etalon barbatul de 27-35 de ani, activ si in conditie fizica buna, cu o munca de birou.. Daca iei etalonul de 27-35 in conditie fizica buna, atunci cota de piata (splitul modal) va fi de 5-10%. Ceea ce e absolut ok si rezonabil, dar in cazul asta, nu se poate prezenta bicicleta ca "salvarea orasului" si "mijlocul de transport preferat pentru investitii in oras".

Naveta mea e de 4 km, ori pe jos ori cu bicicleta; panta maxima e de 8% pe 200 m, dar asta nu inseamna ca naveta mea poate fi a tuturor. In 15 ani probabil naveta mea nu va mai fi aceiasi.

Cred că te înșeli cu privire la clima din Amsterdam. Numai prietenoasă cu ciclismul nu e. Ploaie foarte multă. Și iarna e semnficativ mai frig de 10C, am experimentat-o pe pielea mea (pe bicicletă fiind, pe ninsoare).

Ca exista zile friguroase sau calduroase in Amsterdam e altceva; mediile sunt insa astea: http://www.amsterdam.climatemps.com/

Da, ploua mult, dar ploaia nu e o problema principala; caldura si frigul sunt mult mai problematice. Ma intreb ce proportie din AMS a folosit bicicleta in ziua in care ningea; si ce proportie o foloseste in zilele cu zapada pe sol (<1% probabilitate).

Peste 25 C e inconfortabil, peste 30 C este imposibil.

Cand la 35 C lesina oameni pe strada mergand si se instaleaza dusuri publice in Cismigiu, mi-e destul de clar ca bicicleta va fi posibila unui procent minuscul din populatie. Imposibil nu inseamna ca nu exista un om care sa poata merge la 30 C pe bicicleta; ci ca orasul nu poate functiona la 30 C cu bicicleta ca locomotie primara.

[AdrianB1]

Nimeni nu a pomenit nimic despre cum va arăta ciclistul când ajunge la muncă când este ploaie....
Nici nu trebuie ploaie, este suficient să fie ud pe jos.
Ud de BUH, că nu ştiu cum este "ud de Sthlm"....

Am mers la serviciu pe bicicleta si m-a prins ploaia. O spun despre drumul la dus, ca la intors s-a intamplat mult mai des
1. La birou am un mic dulapior de vreo 40x40x40 cm in care pe langa laptop (pe care nu il car dupa mine pe bicicleta, ca nu sunt nebun) tin o pereche de incaltari, o pereche de pantaloni lungi, o camasa, 2 perechi de sosete si o pereche de chiloti, pentru ca daca e sa ploua sa ma pot schimba complet. Una din baile din cladire are si cabina de dus, ceea ce simplifica mult lucrurile, asa ca intru acolo ud si cu o sacosa cu haine si ies uscat. Mai complicat e cu hainele ude, ca nu am unde sa le intind la uscat, asa ca le pun in pungi si seara ajung direct in masina de spalat.
2. Exista haine de ploaie de ciclism, de la ploi usoare (parca 90-100 de lei pantaloni overpants in Decathlon) la ploi seriose (Gore-Tex). Nu e o placere sa pedalezi pe ploaie, dar nici o tragedie, pur si simplu se poate. E mai rau in haine perfect impermeabile si nerespirabile pentru ca ajungi ud de la propria transpiratie chiar daca mergi incet, se comporta ca o sauna. Exista si incaltari Gore-Tex, iar pantalonii de ciclism de ploaie au si o limba in fata peste incaltaminte ca sa protejeze.
3. Eu fac o ora pe bicicleta pe sens din cauza ca sunt multe semafoare si treceri de pietoni pe drum, viteza medie in mers e cam 24-25km/h si pe 16.5 km as face doar 40 de minute. Daca ai o distanta ceva mai mica poti jongla cu timpul astfel incat sa nu mergi fix pe bucatile de ploaie torentiala, ci pe bucatile de pauza sau ploaie slaba. Nu e nevoie sa fii meteorolog ca sa faci asta, doar sa te uiti pe geam. Da, e mult mai incomod decat sa te urci in masina si sa mergi indiferent cat de tare ploua, dar cand ploua in Bucuresti traficul se face praf si fac 90-100 de minute cu masina si tot 50-60 cu bicicleta.

[AdrianB1]

Da, copii, femei gravide, batranei bolnavi, adolescenti, persoane cu o conditie fizica proasta. Oameni cu sacose de cumparaturi, oameni cu bagaje. Oameni cu copii in brate. Oameni extenuati dupa o zi de munca fizica pe santier. Daca vrei sa faci o strategie de dezvoltare urbana care sa considere bicicleta ca "mijloc(ul) principal de locomotie al orasului" nu poti lua etalon barbatul de 27-35 de ani, activ si in conditie fizica buna, cu o munca de birou.. Daca iei etalonul de 27-35 in conditie fizica buna, atunci cota de piata (splitul modal) va fi de 5-10%.

Aici e discutabil: daca ai o cultura a mersului pe bicicleta nu prea ai probleme cu adolescentii, batraneii bolnati sau persoanele cu o conditie fizica proasta. Am un unchi care intra la categoria "batranel bolnav" pentru ca are 80 de ani si se plange ca nu mai poate merge pe bicicleta de langa Pucioasa, de unde locuieste, la Sinaia - vreo 40 km si un mic munte de traversat, si se rezuma la plimbari de maxim 25-30 km pe zi. Daca te urci pe bicicleta la 4-5 ani si mergi ai sanse sa mori de o boala, dar inca cu chef si putere de pedalat. Pe bicicleta consumi cam 1/3 din energi folosita pentru mersul pe jos, iar adolescentii nu fac naveta pe bicicleta pentru ca la scoala sau liceu nu au unde lasa bicicletele in siguranta in timpul orelor, iar batraneii bolnavi sunt pensionati (pe caz de boala sau nu) si nu au naveta de facut.

[cristi5]

Oare nu cumva toate orasele astea de care pomeniti au strazi care le traverseaza si pe care nu exista semafoare sau treceri de pietoni din 300 in 300 m ?

La Stockholm in city nu exista asa ceva care sa fie accesibil pt biciclete. Sunt pe alocuri semafoare separate pt biciclisti, cu buton, ca cele pt pietoni. Traficul e gatuit de o insula in centru, masinile au alternative dar bicicletele nu prea: exista podul central, cu pista buna pt biciclete dar trebuie urcat scari sa ajungi la ea... E si multa panta: cand treci de pe o insula pe alta esti aproape de nivelul marii. Acolo (Slussen=ecluza) e cel mai aglomerat si periculos loc pt biciclisti.

In oras au incercat ceva pt biciclisti: i-au directionat spre strazi secundare, paralele cu arterele principale, unde pt masini e restrictie la 30. Uneori pe strazi cu sens unic, pe care bicicletele au marcata o banda separata pe care pot merge in ambele sensuri. La intersectii semaforizate au mai facut o figura: au desenat o bicicleta mare pe toata latimea sensului de mers, sa poata bicicletele sa stea la semafor in fata masinilor, sa le vada soferii si sa se poata inscrie spre directia unde vor sa mearga fara sa schimbe benzi printre masini.

Din suburbii in centru e mai lejer (dar mai putin relevant pt Bucuresti cred). Eu nu am nici un semafor pe 10 km. Merg pe stradute linistite in suburbia mea, apoi piste de bicicleta (trotuar, jumatate pietoni, in mare parte langa autostrada, despartit cu parapet) care intersecteaza trafic in vreo 3 locuri, apoi in campus merg pe o strada secundara, cu ceva trafic in jurul orei 9, dar ok. In rest new urbanism isi spune cuvantul, trec prin paduri, am variante pe langa lacuri, pe promenada de la malul marii, etc... Daca iarna ingheata marea pot face cam 3 km pe gheata (e ultra-plat! ), dar acolo nu se recomanda sa mergi singur...

----

Trecerile se pietoni, ca biciclist, nu mi se par o problema, ii ocolesti mult mai rapid decat cu masina. Uneori mai sar si semafoare daca vad ca nu vine nici o masina, asa cum fac majoritatea pietonilor (dar imi risc carnetul de sofer care aici se poate lua pt greseli in trafic pe bicicleta, sau mers pe bicicleta cu alcool in sange)

-----

Ca parte negativa la bicicleta: daca e intensiv la munca, mai ales daca am de predat si nu-mi pot permite sa intarzii, nu-mi prea vine sa o iau. Chiar daca am formate toate rutinele, uneori nu gasesc cele 10-20 min in plus fata de masina+metrou (unde am timp sa mai fac ceva 10 min, ceea ce inainte de predat ajuta....). Asa ca iarna asta am avut o pauza de cateva saptamani.


Sent from my iPhone using Tapatalk

[dr4qul4]

Hai sa vb de solutii pr Buc unde avem blocuri comuniste inghesuite, retea rutiera pt 4-500k de masini si 1,4 mil masini

[cristi5]

Pai daca presupunem ca toate masinile alea 1,4M pleaca zilnic la munca, eu nu vad nicio solutie.

Bucurestiul are atuuri ne-exploatate cum ar fi CF-ul din jurul orasului, planeitatea buna, densitate mare (compact -> distante mici).  "Bus lanes and bike lanes", cam asta e refrenul in lume. Trebuie lucrat ca transportul in comun si CF sa fie acceptabil de clasa medie. De exemplu la Brasov autobuzele au (multe) AC si (toate) net pe gratis... la Stockholm n-avem nici de una Trebuie lucrat ca bicicleta sa fie acceptabila in orice anotimp (legislatie, amenajare urbana).



http://www.citylab.com/design/2015/05/10-bikes-take-up-the-same-space-as-1-car-in-london/394421/

Eu nu spun povestile din Stockholm ca sa ma laud, ci ca sa ilustrez ca chiar daca exista fonduri cu carul, chiar daca se fac tuneluri rutiere pe sub oras (cum au facut pt inelul de autostrada, forate in stanca), fara transport in comun si biciclete n-o scoatem la capat. Investitiile in infrastructura rutiera incurajeaza mai multi soferi sa ia masina => mai mult trafic. Am fost martor la dezvoltarea inelului de autostrada, la descurajaea traficului prin introducerea taxelor de intrare si iesire din oras (cu detectarea optica a numarului de inmatriculare), apoi introducerea taxei de trecere pe inelul de autostrada (deocamdata intr-un singur loc dar cine stie ce idei le mai vin) concomitent cu marirea cu vreo 30% a taxelor de intrare si iesire.

Dar in continuare intre 16:35 si 17:15  traficul de pe autostrada pe langa care trec cu bicicleta spre casa inainteaza mai incet decat mine (adica sub 20, daca nu sta pe loc). Sigur ca trec mai multe masini pe ora, dar la ora de varf tot nu stii dinainte daca vei face 20 min cu masina sau 50 min. In plus, masinile fac accident, blocand traficul, mult mai des decat bicicletele sau transportul in comun.

[dr4qul4]

Cad ca insisti pe bicileta: unde o tin la bloc?
Eu si celalalt milion de locuitori...sau mai bine zis milion si jumatate?
Blocuri comuniste fara spatii de depozitare.

Poate vad piste de bicilete in interiorul inelului median. Dar in dristor, titan, drumul taberei, crangasi, militari si berceni mi se par o gluma buna.

Cele mai multe joburi din bucuresti sunt de casieri, lucratori comerciali, ospatari, agenti paza, contabili, personal administrativ.... oameni care nu dispun de dus la munca. Si de obicei nici macar de un dulap unde sa-si tina camasa (uniforma) dreapta.

Asa ca te rog, lasa-ma cu bicicleta ta. Avem nevoue de transport in comun si variante de a ocoli centrul cu masina.

Cati ani ai trait in Bucuresti? Eu 32.

[frunzaverde]

Cad ca insisti pe bicileta: unde o tin la bloc?

Asta nu e absolut deloc o problema. Majoritatea blocurilor sunt construite dupa principiul "zid cu curte interioara", adica O-uri, L-uri sau U-uri in jurul unei curti (teren viran / platou) interior. Terenul ala e azi folosit in general ca parcari, la fel, in general, cu foarte multe spatii moarte, in care nu incape / nu se poate manevra o masina.

La fel, aproape toate blocurile comuniste au unul din patru spatii, spatii in general abandonate : boxe, subsoluri, "spalatorii" si "uscatorii". Majoritatea au acces direct la lift (ultimul etaj) sau sunt in subsoluri cu acces usor. Azi sunt abandonate si in general inchise. Se pot converti rapid in camere de biciclete.

[AdrianB1]

Bucurestiul are atuuri ne-exploatate cum ar fi CF-ul din jurul orasului, planeitatea buna, densitate mare (compact -> distante mici).  "Bus lanes and bike lanes", cam asta e refrenul in lume. Trebuie lucrat ca transportul in comun si CF sa fie acceptabil de clasa medie. De exemplu la Brasov autobuzele au (multe) AC si (toate) net pe gratis... la Stockholm n-avem nici de una

Transportul in comun e in starea in care este si pentru ca peste jumatate din calatori nu platesc, din diverse motive, si asta se vede nu doar in fondurile pentru intretinere cat si in "grija" pe care o au facand mizerie pe jos, taind canapele din distractie etc. In Bucuresti, de pilda, elevii si pensionarii au gratuitate completa - iarna e plin de pensionari prin autobuze si tramvaie care ori se plimba toata ziua de la un cap la altul ca sa faca economie la incazire acasa, ori fac drumuri lungi gen Drumul Taberei-Obor ca sa ia un kilogram de morcovi cu 50 de bani mai ieftin pentru ca oricum se plictisesc si oricum drumul e gratuit, mai vezi orasul, mai trece vremea. Au fost destul articole pe tema asta, nu ii pasa nimanui, ca doar 1/4 din bugetul primariei e subventie la transport.

Iar cand cineva plateste biletul, pretul e derizoriu. Sincer sa fiu nu mai intereseaza cat au salariul si cat isi permit, dar daca vor autobuze Mercedes cu AC atunci conteaza cat costa autobuzele Mercedes cu AC si nu cat isi permit. Autobuzele, piesele de schimb si motorina cost in Romania cat si in Suedia, aparent pensionarul roman isi permite mult mai mult decat muncitorul suedez daca are si AC si Internet in plus - de ce nu platesc ce consuma? Sau, daca nu isi permit, sunt mai ieftine si mai economice autobuzele Ikarus unguresti fara Internet si fara AC, am avut o vreme din alea (galbene, prin anii '90 parca) si erau excelente, doar ca nu erau intretinute si s-au uzat, s-au stricat si le-au tras pe dreapta.

[AdrianB1]

Cad ca insisti pe bicileta: unde o tin la bloc?
Eu si celalalt milion de locuitori...sau mai bine zis milion si jumatate?
Blocuri comuniste fara spatii de depozitare.
...
Cati ani ai trait in Bucuresti? Eu 32.

Dar masina unde o tii la bloc, blocuri comuniste fara parcari? Pe trotuare, parcate prin intersectii, cate 2 in paralel, pe diagonala pe bulevarde ocupand cate 2 benzi? Dar frigiderul unde il tii, ca ocupa mai mult spatiu in casa decat o bicicleta? Si cate biciclete poti parca in locul unei singure masini? Sau scutere, sau motociclete, tot ai iesi in avantaj fata de masini.
...
De mult mai mult de 32 de ani, chiar si scazand perioadele traite prin alte tari tot adun 32 in Bucuresti. Dar conteaza? Trebuie neaparat sa iti dai cu ciocanul peste degetele proprii sa sa stii ca doare? Nu e nevoie sa stai 32 de ani in Bucuresti ca sa stii care sunt probleme de trafic, eventual doar ca sa iti amintesti cum era traficul acum 32 de ani daca aveai permis si masina si sa compari, dar perfect inutil pentru ca vremurile nu se intorc.

[dr4qul4]

Orice bicicleta lasata afara (chiar si in U) dispare in 7 nopti.
Uscatoriile si celelalte camere tehnice apartin asociatiei. Este ilegal sa depozitezi orice in ele. Si e de ajuns sa fie 1 locatar care sa faca sesizare.
La fel, in subsol nu ai voie sa-ti faci boxa. Asta in cazul in care nu e inundat.
In casa? In cutia de chibrituri la care platesc 30 de ani? Cine are spatiu de 2 biciclete, cand nici apartamentele noi nu respecta suprafetele minime?
Bicicletele se tin de obicei legate de balustrada de la scara. In caz de incendiu: cu Dumnezeu inainte.
In Bucuresti sunt destui oameni care nu se vor urca pe bicicleta. Oameni batrani care nu vor invata acum. Si care refuza sa plece din casa lor "mai bine mor de foame decat sa ma mut".

Si vreau sa vad si eu femei care fac naveta pe bicicleta, in fusta. Eventual pe alea care se machiaza la semafor.
Si cei care isi lasa copiii la scoala? Ii vor duce pe bicicleta?

Bicicleta poate fi folosita, pt naveta de 5 maxim 10%. Atat. Pentru agrement pb mai multi.

[AdrianB1]

Cu mentalitatea asta chiar meriti sa platesti 30 de ani pentru nimic. Fara suparare, dar citeste discutia: nu poti sa parchezi o bicicleta ca se fura, dar poti parca masini pe oriunde ca nu se fura. Nu poti tine bicicleta in uscatorie ca e spatiu asociatiei, dar cine naiba e aia asociatia aia daca nu tu si inca X co-proprietari? Se poate pedala in fusta si tocuri, daca vrei, in caz ca nu vrei sa te schimbi la birou din ceva comod in ceva mai formal, daca nu iti convine ca nu ai Z metri patrati per camera cumpara-ti sau construieste ceva mai mare, nu te retine nimeni, doar ia masina de pe trotuar, de pe trecerile de pietoni, din intersectii si din toate locurile unde o masina deranjeaza alti 2 milioane de locuitori. Baga-ti masina in uscatorie, pe scara, in subsol sau unde vrei, dar nu o lasa pe strada si atunci chiar nu ii pasa nimanui cu ce mergi prin oras. Poti sa faci jogging, daca vrei.

Si dupa 5 ani de investigatii comisia a concluzionat ca se poate modifica, dar sa nu se schimbe nimic.

Daca vrei vreodata sa rezolvi ceva nu te intreba care sunt probleme care te retin, incearca sa te gandesti: "care sunt conditiile ca sa pot face asta si cum le pot indeplini?", altfel o sa ramai ancorat in niste limitari care poate nici macar nu sunt importante, ci doar par atunci cand privesti din cutie. Iesi si vezi cutia pe dinafara, arata complet altfel.

[Ionut]

Haideti sa nu deviem. Este thread pentru PMUD, totusi.

[dr4qul4]

Stai linistit ca nu e vb de mine.
Vb la modul general.
Eu ma gandesc sa-mi iau motor.

Asta e. Nu suntvfan Nicusor Dan. Prefer masina.

Daca iti place atat de mult pe unde umblii, mai bine ramai acolo. Mie imi place acasa. Prefer doar sa vizitez alte tari.
Cu toate bicicletele din Londra, si tot sunt de 20 de ori mai multe masini.
De fapt, in Londra sunt mai multe camioane decat biciclete.
Cu toate pistele lor si semafoarele dedicate.

Peste tot pe unde am fost, intai au imbunatatit infrastructura rutiera si au facut parcari.
Apoi transport in comun. Si apoi piste pt biciclisti. Pt role. Pt skateboard.

Da-mi un singur exemplu de oras mare unde au infrastructura rutiera la fel de praf ca in Bucuresti.

Cu mentalitatea ta, mai bine nu facem autostrazi. Hai sa facem direct HSR si aeroporturi.

[cristi5]

@AdrianB1: sunt constient ca ar fi foarte greu de urcat clasa de mijloc in transportul in comun (vad asta si la cj) sau interurban pe CF, chiar daca ele s-ar imbunatati. E greu de schimbat mentalitati, dureaza decenii.

Poate ar fi ceva mai usor de urcat o parte din clasa de mijloc pe bicicleta, poate fi cool, sanatos, etc.

@dr4kul4: 10% bicicleta e foarte bine, go for it

Dar cred ca clasa de mijloc va milita pt infrastructura rutiera mai buna (n-are motiv sa ceara altceva, ca ea cu masina circula) ceea ce va duce la si mai multe masini. Apoi se va renunta incet-incet la trotuare si se va mai putea merge pe jos in mall si in parc. Cum poate fi evitata aceasta americanizare, nu stiu...

N-am locuit in Bucuresti dar speram ca ce-am vazut in alte parti poate fi util discutiei.


Sent from my iPhone using Tapatalk