Energie hidraulica | hidrocentrale si MHC

[stangabriel]

https://www.g4media.ro/autorizatia-de-construire-pentru-proiectul-hidroelectrica-de-pe-raul-basca-mare-din-muntii-buzaului-a-fost-anulata-definitiv-in-justitie.html

Curtea de Apel Cluj a anulat prin decizie definitivă autorizaţia de construire pentru derivaţia Surduc-Nehoiaşu, parte a galeriei de aducțiune a amenajării hidroenergetice Surduc-Siriu, un proiect Hidroelectrica de pe râul Bâsca Mare din munţii Buzăului, potrivit deciziei instanţei.

Curtea de Apel Cluj a menţinut practic decizia din februarie a Tribunalului Cluj privind proiectul Hidroelectrica din munţii Buzăului. Procesul a fost deschis de Asociaţia Declic. Potrivit ecologiştilor, proiectul Hidroelectrica ar fi produs un dezastru ecologic şi ar fi pus în pericol râul Bâsca Mare. Potrivit unui comunicat al Declic după decizia Tribunalului Cluj, ,,documentaţia pentru construirea derivaţiei Surduc-Nehoiaşu, ce ar fi deviat cursul râului şi l-ar fi secat, a fost emisă cu încălcarea legii, constatând că acordul de mediu a fost emis ilegal".

Potrivit Declic, autorizaţia de construire a fost emisă în urma unei evaluări de mediu realizate de Institutul de studii şi proiectări hidroenergetice, ,,controlat de controversatul Dan Ioan Popescu,,, fost ministru al Industriei şi Economiei în guvernările PSD.

,,Proiectul Hidroelectrica traversează o arie protejată Natura 2000 şi pune în pericol aproape întreaga reţea hidrografică din Carpaţii de Curbură. Amenajarea hidroenergetică presupune şi captarea râurilor: Zăbala, Bâsca Mică, Bălescu Mare, Porcu, Bâsculiţa, Patac, Paltin şi Caşoca, precum şi alterarea gravă a debitului râului Buzău", arăta comunitatea Declic.

Istoricul proiectului. În toamna lui 2019, Hidroelectrica a alocat 63 de milioane de lei pentru construcția derivației Surduc-Nehoiașu. Aducțiunea ar fi urmat să conducă apa de la barajul Surduc până la hidrocentrala de la Nehoiașu, construită în 1988. Construcția derivației ar fi costat până la 78 de milioane de lei și avea termen de finalizare anul 2023. Proiectul hidroenergetic a fost demarat în 1981 prin decret al lui Nicoale Ceaușescu.

Ce reclamă ecologiștii. Aciviţtii de mediu susţin că proiectul include realizarea unui baraj pe cursul superior al râului Bâsca Mare. Barajul ar devia râul, printr-un tunel de aducțiune, la o depărtare de aproximativ 20 de kilometri, spre amenajarea hidroenergetică de la Siriu. Astfel, râul ar fi secat complet pe toată lungimea cursului din județul Buzău și ar fi lăsat doar Bâsca Rozilei, cu jumătate din debit. Galeria de aducțiune de pe Bâsca Mare ar afecta și râul Buzău, fiind un afluent al acestuia.

Declic a contestat autorizația de construire 175/2015 emisă de CJ Covasna. Autorizația a fost emisă pe baza unui acord de mediu care are la origine o evaluare de mediu facuta de Institutul de studii și proiectări hidroenergetice, controlat acum la vedere și condus de fostul ministru al Economiei, Dan Ioan Popescu. Vezi acordul de mediu aici, la pagina 5.

"Agenția regională pentru protecția mediului Sibiu a emis acordul de mediu din 2009, pe baza unei evaluări făcute de firma ISPH. În 2009 era în vigoare un ordin din 2003, potrivit căruia o firmă care efectuează evaluare de mediu pentru un proiect pe care ea însăși l-a scris nu mai are voie să facă evaluări (i se anulează certificatul de atestare). Din moment ce ISPH a scris proiectul, autoritățile de mediu nu doar că erau obligate să respingă studiul efectuat de ISPH, ci și să-i anuleze acestei firme certificatul.

Si dacă nu ar fi vorba de proiectul lor, tot nu este în regulă, pentru că cei de la ISPH sunt cei mai fervenți adepți ai amenajărilor hidroenergetice și ar fi culmea să recunoască impactul lor asupra mediului!", declara pentru G4Media.ro biologul și activistul de mediu Călin Dejeu.

Potrivit biologului, râul Bâsca Mare este unul dintre foarte puținele râuri relativ mari din Carpații Românești, care nu au fost încă sacrificate pentru amenajări hidroenergetice. Râul include o vale spectaculoasă, cu potențial turistic.

Potrivit lui Călin Dejeu, suprafața proiectului în construcție se suprapune pe situl Penteleu, componentă a rețelei de arii naturale protejate Natura 2000. Râul Bâsca Mare reprezintă principalul habitat lotic al zonei, 10 specii de pești ar putea pieri dacă barajul este finalizat, 4 dintre ele fiind specii protejate Natura 2000. Va fi afectată astfel și vidra și Carabus variolosus, o specie de gândac de apă pe cale de dispariție în România, specie pentru care a fost desemnat situl natura 2000 Penteleu.

Avem infringement din cauza amenajărilor hidroenergetice în ariile naturale protejate. România este în faza precontencioasă de infringement în cazul 2015/4036 al Comisiei Europene privind încălcarea legislației UE de către hidrocentralele din România. Cazul nu a ajuns decocamdată pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Tocmai de accea, ecologiștii solicită Comisiei Europene să includă devierea râului Bâsca Mare în această cauză

[TVlad]

Va sa zica gazul e de la rusi, petrolul e cîh, carbunele nu mai zic, nuclearul iradiaza, hidro distruge riurile, eolienele macelaresc pasarile iar solarele ocupa teren agricol. Nimic nu se mai poate face in Europa asta. Cu ce ar vrea sa producem totusi curent electric? Cu biciclete statice in casa, ca in Soylent Green?!

Si mie imi place natura neatinsa de om dar nu poti avea simultan si confortul modern si natura virgina.

[dr4qul4]

intrebare: Valea lui Stan e chiar atat de nasoala?
Ca fara derivatia prin care s-a mutat apa in Vidraru, ar fi fot inaccesibila pentru o majoritatea turistilor.
Singurele hidrocentrale care distrug natura, sunt microhidrocentralele. Restul doar o transforma.
O gura de aductiune este atat de mica incat se integreaza perfect in peisaj, iar laculetul format in spatele ei este benefic pentru animale. Dispare raul pe o portiune, dar nu e ca si cum am avea cine stie ce specii de pesti fara de care nu putem trai. SI de fapt dispare pe doar cateva sute de metri, pentru ca mai are izvoare si dupa baraj.

[ghrt]

Da, cifrele pentru Jiu (şi acolo este anulată autorizaţia, dar Hidroelectrica nu se lasă şi vrea alta) arată că râul va rămâne cu un debit minim, gen  10%-15% pe 19.5km. Asta înseamnă eliminarea completă a vieţii piscicole pe segmentul respectiv şi imposibilitatea de a mai folosi râul pentru activităţi sportive, conform unor studii de mediu pe care le-am citit pe undeva când era pe rol litigiul pentru anularea autorizaţiei.

Cât despre faptul că în Europa nu se mai poate construi nimic. Se poate, dar având în vedere consecinţele. De exemplu barajele de pe Dunăre şi secarea bălţilor (ţara avea nevoie de teren agricol) au distrus producţia piscicolă. Şi aici se poate, dacă afirmăm că nu vor avea loc distrugerile de mediu şi apoi ridicăm din umeri şi zicem că asta e. Am mai zis-o şi prin alte părţi, cui îi place mentalitatea asta să meargă să locuiască în China. Nu putem să avem parte de o calitate rezon a vieţii ignorând consecinţele de mediu ale proiectelor. Sau poate e greşit că suntem în UE, şi nivelul ar trebui să fie de Congo.

[dr4qul4]

deci pentru 3 pesti si 5 speriati care fac rafting pe Jiu, nu facem centrala?
De fapt doar pentru speriati, ca pe rau se pot amenaja praguri, astfel incat sa se reduca viteza apei, dar sa se pastreze un nivel mai ridicat.
Dar pe Basca Mare, Zabala, si celelalte parauri, cat peste pierdem? Sau de fapt castigam, pentru ca amenajand pargurile care sa retina apa, pastravii se vor inmulti?

Avem aceeasi amenajare peste tot. De exemplu pe Topolog. E o gura de captare sus in munte si pagruri amenajate dupa, astfel incat raul are un nivel decent.

[mirceaeliade]

Pariu ca si la Vidraru si si la Izvorul Muntelui, si la Portile de Fier s-a "distrus" mediul inconjurator. Faza cu ori vrei mediu ori vrei China e ca faza cu "stiu ca nu mai am bani de benzina ca e scumpa, dar macar stiu ca embargoul petrolier asupra Rusiei da roade in a opri invazia in Ucraina".

[nicolaem]

tarile percepute ca cele mai prietenoase cu mediul, cu calitatea vietii la cel mai inalt nivel din europa, isi trag energia din hidro. ma refer la mult laudatele nordice Norvegia Suedia, Finlanda.
Mai la sud, Elvetia si Austria se bazeaza majoritar tot pe hidro. Toate tarile astea isi produc aproximat grosier cam jumate din totalul de electricitate din hidro.

China produce 17% din necesar din hidro si 62% din carbune.
Romania in 2021 a obtinut abia 19% din hidro si 35% din carbune.

cu toate astea daca guvernul vrea sa construiasca cateva hidrocentrale ghrt ne trimite in china... ceva e fundamental  gresit aici.

[TVlad]

Tarile nordice si cele din Alpi si-au construit reteaua in vremurile cind nu se inventase extremismul eco.

Sint convins ca exista chiar si astazi o cale de mijloc. Daca modifica proiectul in asa fel incit pe Jiu sa nu ramina doar 10% din debit, chiar nu o mai fi rentabil?

Pe de alta parte, apropo de microhidrocentrale: ar trebui controlati la singe si amendati drastic in cazul in care sint prinsi ca in perioadele cu debit redus isi trag o cantitate prea mare de apa. E scandalos ce se intimpla, de exemplu, pe Valea Prahovei unde e foarte usor de vazut cu ochiul liber din tren. In perioadele secetoase, Prahova a ajuns un nenorocit de piriu, cu apa de 1cm adincime, imprastiata peste tot in vechea albie. Pina sa construiasca microcentralele, nicodata nu am vazut-o la astfel de cote.

Stiu ca exista un debit minim - de servitute parca se numeste - ce trebuie neaparat lasat sa curga prin albia naturala, indiferent de regimul hidrologic. La limita, in perioadele secetoase, centrala ar trebui sa stea "pe uscat".

[mirceaeliade]

O realitate care multi extremisti eco cred ca o uita e ca barajele hidro chiar ajuta in caz de urgenta la a manageria posibile inundatii, sa le faca mai putin devastatoare, chiar si pentru natura.

[stangabriel]

Din diferite surse avem urmatoarele date :

Debit Jiu in Defileu  19.3 mc/s
Apa uzinata prin 3 grupuri Francis, pentru un debit total instalat de 36 mc/s, și putere instalată de 40,5 MW. Complexul energetic, dacă va fi vreodată finalizat, va avea o capacitate anuală de 259 GWh. Recuperare investitie 50 ani

Avand in vedere ca nu avem un lac de acumulare cu volum mare, pentru functionarea acestor tip de tubine, trebuie o incarcare de 50-60% continua. Deci sub 16 mc,hidrocentrala nu va functiona.

E destul de delicat echilibru, adica eu inteleg ca tocmai, daca scade debitul sub 16 mc/h, de fapt nu mai pleaca debit deloc spre turbine. Deci la debit mediu 19 - 40 , o sa fie 2.7 mc/s pe albie, la debit mic, o sa curga tot pe vale , atat cat este.

Asa de departe , mi se pare ca e gresit proiectul, insa probabil, la cat de mare a fost investitia, daca nu proiectau 3 turbine, recuperarea banilor ar fi fost pe o perioada mai indelungata.

Debitul de servitute de 2.7 mc/s a fost gandit deoarece acesta a fost debitul minim pe mai multe luni in ultimii zeci de ani, in mod natural. Dar repet, in cazul in care este debit sub 16 mc/s, nu mai uzineaza nimic.

Pe DN72, la podul peste raul Prahova, anul trecut am prins albia goala. Da, era ciudata imaginea.

[mirceaeliade]

toate calculele astea cu recuperarea investitiei nu prea iau in considerare veniturile din subvenitii directe si cele gen credite CO2.  daca vine un constructor si ne cere voie sa construiasca, e greu de crezut ca nu si-au luat niste masuri de siguranta ca isi recupereaza investitia.  eolienele si solarele au fost facute pe calcule serios subventionate, de asta s-au inmultit.  toata lumea zice ca energia "veche" e rea si scumpa, dar se preface ce variantele popularizate in ultimul deceniu doar pe baza de subventii au ajuns popularizate

[ghrt]

Ce îmi place expertiza asta de mediu de pe forum. 5 peşti şi 4 rafteri. Nivel ştiinţific de caricatură.

Se poate cu râuri băgate prin betoane, dar sunt consecinţe. Amintirea acestor consecinţe nu mi se pare extremism. Barajele hidro nu sunt în sine un lucru rău, depinde cum sunt implementate. Cele de pe Dunăre şi de pe Olt au oprit practic reproducerea sturionului. O fi bine, o fi rău? E oricum tardiv pentru populaţia de sturioni. Din punctul lor de vedere, dacă ar fi aşa ceva, extremişti sunt cei cu betoanele.

Deocamdată vorbim de un râu ce se doreşte a fi băgat în aducţiuni subterane. Că e mare, că e mic, că e pe timp mai lung sau mai scurt, când trece X sau Y pe acolo pe vale mi se pare irelevant. Pentru că ecosistemul respectiv (şi care e oricum ceva mai mare decât peştii) depinde de un debit permanent. Poate supravieţuieşte cu un debit minimal, dar în ce studiu citisem ziceau că nu, perioadele cu debit scăzut l-ar distruge. Eu nu mă pricep la chestia asta, doar cred că pot exista proiecte care să folosească cât se poate folosi fără a distruge. Dar pentru asta trebuie privit dincolo de numărul de megawaţi. Cât timp privim doar megawaţii, totul e simplu, justificat. Dacă privim mai departe devine mai complicat şi troleala nu 5 peşti nu ajută la a înţelege.
Iar un râu secat nu e numai un peisaj dezolant, ci şi un ecosistem distrus.

Cât despre ce s-a construit secolul trecut vs acesta. Face parte din progresul ştiinţific. Iar studierea ecologiei este făcută de nevoie, deşi pare de loasir. Dacă vreţi, este ca atunci când se anunţă că nu ştiu ce chimicală folosită de câteva generaţii e de fapt cancerigenă. Ce facem, oprim cercetarea după ce am descoperit azbestul, sau continuăm, aflând că de fapt nu putem să mai folosim azbestul? Şi tot aşa. S-au descoperit nişte consecinţe ale barajelor. Suntem în clubul care îţi doreşte calitatea cea mai bună a vieţii de pe planeta asta. În UE sunt standarde ridicate din acest motiv. Pe când în alte ţări nu au pretenţia asta. China este cel mai bun exemplu şi un exemplu necesar pentru a înţelege unde totuşi viaţa e mai ok.

Remarcabil mi se pare că HidroElectrica nu se apucă să îşi refacă proiectul astfel încât să nu distrugă râul, şi să vadă cât mai poate folosi din investiţia existentă, deşi au trecut deja o linie de finish, autorizaţiile pe care le aveau au fost desfiinţate. Ei merg cu buldozerul înainte. Asta arată o lipsă crasă pentru considerentele de mediu la nivelul conducerii acestei companii, ceea ce mi se pare mult mai grav decât problema asta punctuală. E o recunoaştere că în nici un proiect de al lor nu va exista interesul de a prezerva ecosistemele.

Cu norvegienii, nu cred că au construit recent râuri de munte băgate prin conducte, deci nu înţeleg ce comparăm.

[nicolaem]

mor zeci de mii de ucraineni si alte sute de mii is deportati in rusia. rusie care pe noi ne santajeaza cu energia.
chiar crezi ca conteaza asa de mult 5 pesti din Jiu?
sunt zeci de rauri in Romania similare cu Jiul, mii de km de cursuri de apa.
nu cred ca e o problema daca la nivel de strategie guvernamentala decidem ca 10 rauri din tara asta le "blocam" pt baraja si restul de x mii raman fara nici un baraj sa creasca pestii in ele.

da, deacord cu tine , sunt consecinte. in viata reala nimic nu e fara consecinte.
Pe de alta parte e corect ca MHC is o solutie proasta. Prefer un baraj mare care afecteaza un singur rau, dar are si beneficii de alimentare apa potabila, protectie inundatii si chiar turistic. E plin de pensiuni langa orice baraj.

Sa nu uitam ca MHC erau promovate chiar de ecologisti acum vreo 15 ani, tocmai ca sunt minim invazive.
Cand vorbim de securitatea energetica nu putem sa contruim in functie de trendul ecologic care se schimba tot la 10 ani pt ca ramanem cu santiere blocata si fara curent.

[mirceaeliade]

Problema cu standardele EU e ca ei s-au dezvoltat si acum au centre de business si fabrici de printat bani dupa ce de exemplu au omorat Tamisa si Sena decenii intregi.  Germania are economie duduitoare dupa ce au impanzit tzara cu autobahnuri fara sa se gandeasca la lilieci. Nu mai exista ursi practic deloc in Europa de vest si nici nu se grabesc sa ii reintroduca ca poate le strica lor culturile de lapte. In timp ce noi ne chinuim cu containere pline de ursi si tuneluri pentru urs.  Vrem sa recuperam decalajul fatza de ei construind la standarde la care ei nu le-au avut vreodata?  Si se mai mira cineva cum de am ajuns cu sute de mortzi instrazi la vecinul nostru cand mentalitatea asta de a dicta la standarde de secolul 21 in locuri unde nu se traieste ca in secolul 21 si nici nu ai putere economica sa sustii viata de secolul 21.

[ghrt]

Jiul este singurul râu mare, repet mare, din România rămas neregularizat. Desigur că amatorii de rafting pot merge în ţările din jur, Bulgaria chiar are nişte râuri foarte frumoase. De fapt, singurul rîu cu adevărat frumos este Dâmboviţa pe secţiunea din Bucureşti, construcţie cu subsol şi etaj, metrou la -2, ceva deosebit. Să le facem pe toate la fel?

Cât despre a ne distruge ce mai e viabil din patrimoniul natural pentru că şi alţii au făcut-o, hai să propunem câteva centrale pe gaz. Tot încălcăm ceva normative din astea de mediu, numai că în loc de cele hidro vor fi cele privind CO2-ul, care e şi mai greu de fotografiat, fiind incolor şi inodor.
Am putea relaxa şi normativele privind securitatea pasagerilor din automobile, că Vestul s-a motorizat fără centură de siguranţă şi airbaguri, nu mai zic de ESP. Cele privind noxele, că majoritatea nu ne permitem şi de ce să fim ipocriţi? Sau cele privind siguranţa în construcţii, că în Germania sau Franţa sunt mai relaxate, de ce ei pot construi mai eftin şi noi tot aşa scump. Ba chiar, dacă ne comparăm cu Franţa de pe la 1200, putem abroga cam tot şi le reintroducem după ce îi prindem din urmă.
Dar primul lucru, de bază, e să ieşim din UE. Să vezi ce îi ajungem după aia din urmă, te pomeneşti că îi şi depăşim.
Chiar aşa, ce nevoie avem de peşti şi de rafteri? Peşti găsim şi la Metro.