Energie hidraulica | hidrocentrale si MHC

[TVlad]

De ce nu au decolmatat acumularea Oesti? Ce rost mai are ea atunci?

[stangabriel]

http://ciem.energ.pub.ro/2007/files/s7/poster/S7_22.pdf

Nu cred ca este economic si fizic posbila.

Studiu de caz:

Acumularea Vadeni este prima acumulare hidroenergetica data în exploatare pe
râul Jiu, aval de defileul Bumbeşti-Livezeni. Acumularea Vadeni este amplasata pe râul
Jiu pe sectorul cuprins între podul Turcineşti, în amonte şi podul CF Tismana –Tg. Jiu,
în aval. Ea a fost data în funcţiune în anul 1989.
Acumularea Vadeni cuprinde urmǎtoarele obiective:
a) lacul de acumulare
b) barajul deversor
c) centrala propriu-zisǎ
d} regularizarea aval ce debuşeazǎ în acumularea Tg. Jiu.
De la darea în funcţiune pânǎ în prezent acumularea a suferit modificari importante în ceea ce priveşte volumul pe apa disponibil. Astfel acumularea Vadeni de la darea în funcţiune în anul 1989 şi pâna în anul 2004 s-a colmatat în proporţie de cca.80 % cu 3.395 mil. mc cu un ritm mediu de colmatare de 6.63 %. Repartizarea depunerilor în lungul lacului de acumulare este în general neuniformǎ.


Daca se face o comparaţie a soluţiilor de decolmatare din punct de vedere al costurilor se constata urmatoarele:

• spalarea hidraulica este cea mai ieftina, deoarece ea presupune doar o reducere a producţiei de energie electricǎ pe timpul apariţiei debitelor mari de apǎ, când exploatarea lacului se face cu niveluri scǎzute (centrala nu funcţioneazǎ). Estimativ aceste pierderi de energie electricǎ ar fi de circa 150- 200 mii euro pe an.

• transportul aluviunilor cu mijloace auto este cel mai scump deoarece el presupune pe lângǎ costurile de transport auto şi contravaloarea energiei electrice pe care ar produce-o centrala Vadeni pe o perioada de cca 1 an. Aplicarea acestei metode ar implica costuri estimative de de cca 6-8 milioane de euro, ceea ce este neavantajos.

• în cazul utilizarii metodei de decolmatare prin hidrotransport (utilizarea unei dragi absorbante) combinatǎ cu transportul auto ar duce la costuri estimative în valoare de cca 3-4 milioane euro.

Recomandari:
În cazul acumularii Vadeni, metoda de decolmatare optima din punct de vedere tehnic şi economic este cea prin hidrotransport combinata cu transportul auto. Aceasta metoda satisface cel mai bine condiţiile specifice acumularii Vadeni. Metoda de spalare hidraulica, care este cea mai ieftina şi cel mai uşor aplicabila practic, nu poate realiza decat o decolmatare de cca 40-50 mii mc (un volum insuficient
pentru realizarea siguranţei în exploatare a acumularii). Aceasta cantitate de aluviuni spalate din acumularea Vadeni se vor putea depune în coada lacului Tg-Jiu creeând în viitor pericolul de inundare a oraşului Tg-Jiu.

Celelalte metode de decolmatare descrise în articol nu pot fi aplicate în cazul acumularii Vadeni ele fiind dezavantajoase din punct de vedere tehnic şi economic. Pâna la adoptarea unei variante şi gasirea fondurilor necesare pentru decolmatare, se recomanda respectarea cu stricteţe a "Regulamentului de exploatare conjugatǎ a lacurilor de acumulare Vadeni şi Tg-Jiu" De asemenea, se recomandǎ efectuarea de masuratori topobatimetrice periodice (anual sau în mod obligatoriu la 2 ani) care sa arate starea evolutiva a lacului de acumulare.

[GDPR]

Puteti gasi un articol lamuritor in revista Hidrotehnica

[GDPR]

PE site-ul APM Sibiu au fost postate in luna martie doua documente referitoare la CHE Caineni si CHE Lotrioara:

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI CHE LOTRIOARA CHE CAINENI SC HIDROELECTRICA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA CHE LOTRIOARA CHE CAINENI SC HIDROELECTRICA

Daca pentru CHE Caineni exista justificarea continuarii lucrarilor (stadiu de executie de 40%, amplasament in afara zonei Natura 2000 Muntii Fagaras-Frumoasa), in cazul CHE Lotrioara aflata la stadiu de 2% si situata in plin sit Natura 2000, decizia de a merge mai departe e cel putin ciudata.

Extrag din documentele amintite cateva date referitoare la CHE Caineni:

Incinta de execuție pentru realizarea nodului hidrotehnic Câineni a fost necesară devierea apelor spre malul stâng al râului Olt.
Aceasta s-a realizat în două faze:
faza I - s-a executat un dig–batardou din materiale locale, etanşat în profunzime cu ecran tip Kelly pentru realizarea epuizării apelor în incinta de execuţie, pe tot conturul acesteia.
faza II – s-a închis breşa din digul frontal mal stâng.
Barajul:
 radierul barajului deversor este executat, iar pilele şi culeele sunt betonate în elevaţie până la nivelul primei lamele, inclusiv deschiderea pentru evacuare plutitori de la malul stâng:
 disipatorul de energie este betonat în întregime, până la limita risbermei fixe;
 zidul amonte mal drept un tronson;
 la adăpostul incintei de deviere faza I, respectiv batardoul amonte, batardoul aval şi zidul batardou mal stâng, infiltraţiile s-au menţinut la un nivel scăzut, fapt ce a permis conservarea în bune condiții a lucrărilor timp de 12 ani.
Centrală:
 in zona prizei: peste cota radierului prizei, de la cota –3,334 in aval la cota +2,56 in amonte, la ambele turbine
 in zona racordului cu regularizarea amonte: integral
 in zona camerelor spirale: peste cota –4,64 m
 in zona aspiratorilor:
o peste cota planseului inclinat din prefabricate de peste aspiratori, cotele –8,50 si –4,80 la turbina T1
o peste cota –4,64 la turbina T2
 in zona blocului de montaj: peste cota +3,75.
 placile din radierul bazinului de linistire sunt executate integral.
stadiul lucrarilor ramase de executat la bazinul de linistire este urmatorul :
o zid mal stang (pila despartitoare) :
 tronson I : peste cotele –8,00 si –5,64
 tronson II : peste cota –5,64
 tronson III : peste cota +0,15
o zid mal drept :
 tronson I : peste cotele –0,65
 tronson II : peste cota +2,35
 tronson III : peste cota +2,20
între anii 2000 – 2010 lucrările au fost sistate;
între 2010 – 2013 lucrările au fost reluate realizându-se:
 la canalul de fugă protecțiile de beton pe malul drept și debușarea pârâului Uria;
 betonarea ploturilor deversante la baraj;
 rizberma fixă în întregime;
 zidul amonte mal stâng în întregime;
 s-a modificat primul tronson al zidului amonte mal drept;
 regularizarea amonte;
 au început umpluturile la tronsonul de racord al digului mal drept, ecranul tip Kelly pe cca. 650 m și fundația contracanalului pe trei tronsoane
Centrala hidroelectrică :
 Pile aval – sunt betonate până la cota -1,15
 Zona camere spirale – sunt betonate până la cota +3,30
 Zona prizei - este betonata până sub tavanul prizei, cote +3,90~+7,95
 Zona pile intermediare si pila centrala până la cota +7,95, respectiv +7,55
 Culei mal stang si mal drept – sunt betonate până la cota +9,65 in zona prizei si pana la
cota +3,30 in zona camerelor spirale si aval  Pile aval - betonate la cota -0,55
 Zid de presiune aval – betonat pana la cota -1,15
 Bazinul de linistire este executat, mai putin zidul mal drept care este realizat pana la cota +6,33

Pentru reluarea lucrărilor de execuţie se propun următoarele măsuri de intervenţie:
 refacerea proiectelor de execuţie iniţiale, atât pentru adaptările la teren cauzate de perioada lungă de întrerupere a lucrărilor, cât şi pentru adaptarea proiectelor la noile STAS-uri şi normative valabile la data reluării lucrărilor;
Pentru barajul deversor:
- la ploturile deversante a rămas o singură zonă nebetonată, pe mijlocul deschiderii nr. 3
- zona se spală cu apă subpresiune (cca 150 barr) suprafeţele de beton iar după spălare zona de beton se usucă complet şi se trece la executarea operaţiilor de betonare.
- se va relua betonarea la zidurile amonte şi aval rămase nefinalizate prin tratarea betoanelor vechi în vederea conlucrării cu cele noi turnate prin: buciardare, curăţare, spălare.
- pentru digul mal drept:
- se va reface zona erodată și cu grinzile de ghidaj căzute,
- se va defrișa zona umpluturilor deja executate, se va extrage un strat de cca. 30-40 cm pentru realizarea înfrățirii cu noile straturi de balast ;
- se va trata betonul turnat deja în tronsoanele de contracanal astfel încât să se poată relua betonarea lor: buciardare, curăţare, spălare.
-pentru centrală
 la reluarea lucrărilor de betonare se vor înlătura prin buciardare betoanele de pe suprafaţă lamelelor de betonare pe care s-a întrerupt execuţia, pe cca. 5-10 cm adâncime, betoane ce ar putea fi alterate de fenomenul de îngheţ-dezgheţ iar operațiile de rebetonare se vor executa astfel:
o armaturile existente se curata de rugina foarte bine cu peria de sarma si se sufla cu aer, insistanduse la contactul cu betonul vechi. Daca aderenta dintre beton si armatura nu este buna, se inlatura betonul degradat din jurul armaturilor pana la betonul sanatos.
o pe fata superioara a lamelelor din zona camerelor spirale se va monta o plasa de armatura din PC 52 Ø 16, asezata pe capre la aprox. 10 cm de fata superioara a lamelei.
o dupa executarea acestor lucrari se va putea trece la continuarea betonarii, cu turnarea unui mortar de legatura peste lamelele vechi.
o tratarea fisurilor aparute in betoanele existente se va face dupa finalizarea executiei, pentru a se putea constata daca fisurile se vor continua in lamelele superioare sau se opresc la nivelul actual.
La reluarea lucrărilor de proiectare se vor reface ridicările topometrice pentru stabilirea stadiilor fizice executate şi se va realiza un studiu geologic pe traseele digurilor pentru stabilirea naturii terenului de fundare al acestora. Zonă care a suferit in perioada de intrerupere a lucrarilor este zona digului mal drept care a fost erodată pe o lungime de 50-100 m și 20-25 m adâncime. Pe această zona secțiunea de curgere a râului Olt se îngustează foarte mult, lucru care a dus la protejarea acesteia cu anrocamente. Cu toate acestea malul a fost spălat pe zona pe care nu a mai fost ecran tip Kelly, ci numai grinzi de
ghidaj. Acestea s-au prăbușit în albia râului riscând să îngusteze și mai mult albia.
În prezent, albia râului Olt aval de nod, este afectată de batardourile care au fost realizate în vederea realizării protecției cu pereu de beton a taluzelor canalului de fugă. Pe malul drept al canalului atât protecțiile cu pereu cât și debușarea p. Uria în canalul de fugă sunt finalizate. Pe malul stâng protecțiile nici nu au fost atacate, prin urmare batardoul de protecție nu a fost demolat, el rămânând pe mijlocul râului Olt și în prezent. Acest lucru duce la o îngustare considerabilă a secțiunii pe care se face scurgerea apelor, putând în condiții de viitură săproducă pagube obiectivelor din zonă.
Adiacentă căii ferate, în dreptul nodului, există o zonă unde ecranul tip Kelly al batardoului de incintă este dezgolit pe o înălțime mare și grinzile de ghidaj sunt prăbușite, existând pericolul cedării terasamentului căii ferate.

[Io]

^ Adrian, procentele de colmatare sint amutitoare de-a dreptul. N-au bugetat niste nenorocite de milioane de Euro la ditai compania sa cumpere niste terenuri si sa scoata aluviunile alea de-acolo pina inca se mai poate?

[GDPR]

Cred ca mai trebuia sa postez o pagina din revista Hidrotehnica. Eu zic ca e clar de ce au adoptat solutia asta.

Si cred ca exista o legatura directa intre gradul de colmatare al acumularii inregistrat in anul 1975 si accidentul tehnic inregistrat la barajul Vidraru cu un an inainte:

În intervalul de timp 24 iunie – 6 iulie 1974 a fost prevăzută şi executată o revizie tehnică la vana plană a golirii nr. 2.
În această perioadă vana plană a fost blocată în poziţia deschis, galeria fiind sub presiune şi închisă cu vana Johnson şi cu vana de golire prin by-pass.
În ziua de 6 iulie 1974, în jurul orei 12,50 – 13,00 s-au observat scurgeri şi jeturi de apă şi căderi de pietriş pe versant în amonte de vana Johnson, deasupra albiei rîului. În cca 15 minute au început să cadă blocuri de stîncă dizlocate din versant.
S-a produs ruperea galeriei în amonte de vana Johnson, forfecarea galeriei, expulzarea unei porţiuni din masivul stîncos de cca 10.000 m³, expulzarea blindajului metalic din zona de ruptură, ruperea blocului de beton al vanei Johnson, producerea unei viituri artificiale de cca 600 m³/s, distrugerea liniilor de alimentare cu energie electrică a echipamentului de manevră a vanelor, distrugerea viaductului de trecere de la piciorul barajului, distrugerea în mai multe puncte, în aval, a şoselei, a podurilor, a unor locuinţe. Două persoane şi-au pierdut viaţa. În jurul orei 19,30 vana plană a fost deblocată şi închisă prin cădere liberă. Amploarea efectelor accidentului s-a datorat imposibilităţii închiderii imediate a vanei plane, ca urmare a întreruperii alimentării cu energie electrică.

Din cele 3 centrale propuse de a fi trecute pe derivatie, lucrarile la doua centrale (Curtea de Arges si Oesti) sunt finalizate, ramanand a se executa lucrarile la CHE Cerbureni. Conform Strategiei Investitionale a HE, se propune alocarea unei sume de 40 milioane de lei si finalizarea proiectului in anul 2025.

[dr4qul4]

Am si eu 2 intrebari:
1. Nu cumva au facut canalul by-pass tocmai pentru a putea decolmata acumularea mai usor?
2. Nu pot folosi sapatura din decolmatare la constructia autostrazii? Parca au deficit de sapatura pe PiSi5. Sau daca este prea departe, atunci nu pot folosi material din colmatarile din celelalte 3 lacuri? Sau nu e bun materialul?

[GDPR]

1. Nu, prin constructia canalului, acumularea isi pierde rolul energetic si este posibil ca la un moment dat Hidroelectrica sa abandoneze barajul, la fel cum au facut si la Racova, pe Bistrita:

Barajul Racova, inainte de trecerea centralei pe derivatie:


Dupa. Se observa ca a fost dezechipat de echipamentul hidromecanic:


2. Materialul este neomogen si alcatuit in mare parte din mal, nu este bun la constructia drumurilor.

[enderwap]

Buna seara,

azi am ajuns la AHE Surduc - Nehoiasul II. Se lucreaza... in ritm mic, dupa spusele paznicului. Azi era liniste (zi de sarbatoare).
Mai jos pozele, luna asta ajung si cu drona.

8 Iunie 2020 - AHE Surduc Nehoiasul II.

(GPS)


(GPS)


(GPS)


(GPS)


(GPS)


(GPS)


(GPS)


(GPS)


(GPS)


(GPS)


(GPS)



Powered by API/PUM imgur uploader

[GDPR]

Lucrarile la baraj au fost reluate anul asta, dupa o intrerupere de 3 ani. Vad ca inca n-au terminat lucrarile de deviere a drumului forestier, iar mormanele de fier vechi si resturi evacuate din galerie arata intr-un fel deosebit. Ma intreb de ce nu le evacueaza din santier.

Oricum, mai au ceva de munca, conform descrierii din Acordul de Mediu vor trebui sa demoleze canalul de deviere pentru a putea incheia lucrarile:

[enderwap]

Dl. Rosca, acea galerie facea legatura cu lacul Ciresu? (In planul initial stiu ca AHE Surduc ar fi trebuit sa fie mai mare decat Siriul...  Imi pare rau ca nu am putut ridica drona, era vant mare si ma grabeam un pic, dar voi reveni in zona. Data viitoare voi incerca sa ajung si in partea veche din spate, unde erau amenajarile de santier (dinspre Covasna).

[GDPR]

Daca te referi la galeria din malul stang, din amonte de baraj, raspunsul e da. Mai jos postez schema de amenajare originala:

[perfidus]

Scuze daca s-a mai scris, acumularea Ciresul se mai construieste? Mi se pare mie sau cea de la Surduc fara Ciresul nu prea are sens?

[enderwap]

^^

Va multumesc mult!!! Cautam de mult schema, eu am o casa de vancanta in zona si fac multe drumetii prin zona. Multumesc inca odata!

[GDPR]

Nu, nu se mai construieste. Amenajarea e gandita acum sa functioneze cu o acumulare mica, de jumatate de milion de metri cubi, principiul fiind similar cu cel al amenajarii din Defileul Jiului. S-a renuntat si la toate captarile secundare.