[B] Stiri si discutii diverse despre STB

[voicul]

Tinand cont ca Metrorex a procedat deja similar:

"Intervalele de succedare a trenurilor de pasageri vor creşte, începând de vineri, în afara orelor de vârf, cu cel mult două minute, anunţă Metrorex."

Si ca de maine:
"Circulaţia persoanelor în afara locuinţei/gospodăriei este interzisă în intervalul orar 22,00 - 5,00 în zilele de luni până joi, și în intervalul orar 20.00 – 05.00 în zilele de vineri, sâmbătă și duminică"

STB are vreo intentie de adaptare a numarului de mijloace de pe traseu?
Ma intereseaza daca stiti de vreo comunicare oficiala pe tema asta.

Deci ceva gen asa, dar invers, pentru orele ... fara varf 
"Măsuri speciale pentru transportul public:   
STB S.A. va monitoriza permanent gradul de încărcare a mijloacelor de transport pe care le deservește, în scopul diminuării aglomerației din vehicule și stații, mai ales la orele de vârf.   

Se va respecta circuitul de urcare/coborâre în mijlocul de transport, accesul pasagerilor realizându-se prin ușa din față, iar coborârea pe ușa din spate.         

STB SA va informa călătorii cu privire la obligativitatea purtării corecte a măștii de protecție și a evitării consumului de produse alimentare în mijloacele de transport în comun, prin mijloace audio – video și prin afișare în mijloacele de transport în comun.     "

[Harry]

Postam o poza acum ceva timp si am spus ca este de la Garajele Floreasca. Ei bine informatia este eronata, cum am reusit sa intru in posesia unor "vechituri" din 1938 pot sa revin si sa corectez dupa cum urmeaza:


In vara lui 1938, pe un teren de 18.000 mp din Soseaua Pandurilor, STB inaugureaza noile garaje pentru autobuze. Lucrarile au fost incepute in timpul mandatului de director al inginerului Gheorghe E. Filipescu si au fost continuate si finalizate in timpul mandatului de director al inginerului Petre Neamtu.

De proiectul impresionantei constructii din beton s-au ocupat inginerii Victor Popescu (directorul societatii de tramvaie), Mircea Simionescu si Stefan Balan.

Structura cladirii este din beton armat cu acoperis din placa din beton armat de o grosime de doar 0.10 cm, aceasta fiind prima astfel de constructie moderna din Romania acelei dati.



Ca proiect de baza a fost folosit cel pentru depoul Cotroceni, care a fost modificat, dublandu-se latimea constructiei si modificand tipul acoperisului. Fiecare dintre cele doua corpuri principale avand o deschidere de 30 de metri.

Garajul este alcatuit dintr-o hala de aproximativ 90/60 de metri si o suprafata de aproape 5.500 mp, cu o serie de anexe alipite pe una dintre laturile de 90 de metri care cuprindeau vestiare, dusuri, grupuri sanitare, birouri etc.

Intr-una din aceste anexe desfasurata pe subsol, parter si etaj se gaseau apartamentul sefului de garaj , la etaj, iar la subsol anexe de care acesta putea sa se foloseasca.

De asemenea in subteran intr-o incapere de 194 mp s-a amenajat un grup industrial care continea pompe de apa, sisteme de incalzire a apei, instalatiile de ventilatie si un transformator.



Pe linia centrala a halei se afla stalpi de sustinere dispusi la o distanta de 10 metri. Inaltimea libera a halei este de 5 metri pentru ca se intentiona si achizitionarea de autobuze cu etaj.

Fatada principala orientata spre sud avea 10 usi de 5.76 metri latime si 4.50 m inaltime fiecare. Materialul din care au fost realizate a fost tabla de otel de 1.2 mm grosime. Usile erau de tip articulat ele deschizandu-se prin infasurarea pe un ax montat in partea superioara.

Fata nordica dispunea de 3 usi identice cu cele de pe fatada sudica, acestea fiind completate de largi suprafate vitrate.Fatada estica era alcatuita din suprafete vitrate de 8/3.5 metri.

In acoperis au fost montate 684 de luminatoare de 0.5/1 metru.



In acest garaj urmau sa fie relocate autobuzele de mari dimensiuni de tip Renault si Henschel asamblate la atelierele Leonida (o sa revin cu detalii).

Pentru spalarea autobuzelor s-au amenajat o zona speciala la intrare, spatiu prevazut cu sistem subteran de colectare a apelor uzate si a deseurilor. Namolul rezultat era preluat si dus la groapa de gunoi a orasului. Cu ajutorul unui sistem de pompe si tevi spalarea se facea automat.

Sistemele de revizie si gresare erau la randul lor in aer liber, amplasate partial ingropate. Pentru schimbarea uleiului se folosea un alt sistem automatizat care prelua uleiul folosi si il depozita intr-un rezervor subteran, alimentarea se facea prin coloane speciale legate la rezervoare sub presiune.

Alimentarea cu benzina se facea in aer liber. Combustibilul era stocat in doua rezervoare de cate 10.000 de litri fiecare, deservite de pompe de alimentare electrice.

Pentru ventilarea cladirii s-au prevazut ventilatoare in geamurile laterale si in luminator care introduceau aer proaspat, in timp ce pentru colectare anoxelor s-a prevazut un ventilator subteran de dimeniuni foarte mari si o retea subterana de canale de aerisire, conectate la guri de aerisire amplasate in pardoseala.

Pentru incalzire au fost prevazute 5 cazane subterane pe carbuni, a caror alimentare se facea automat prin itnermediul unui sistem "Autocalor". Aerul cald ajungea in hala prin intermediul unor canale montate in pereti.

[Harry]

Cele mai interesante investitii ale anilor 30 au fost acelea de productie a propriilor autobuze in parteneriat cu Garajele Leonida. Astfel cu licenta oficiala si pe sasiu de autobuze Renault pana in 1937 sunt realizate in capitala nu mai putin de 130 de unitati care au fost distribuite pe toate liniile.

In urma acestui succes in 1937 se obtine licenta si se achizitioneaza sasiurile de la Henschel si incepe si productia a  20 de autobuze de capacitate mare. Noile autobuze erau cu 1 metru mai lungi decat modelele Renault si cu 30 de centimetri mai late decat vechile autobuze Chevrolet.

La interior erau 23 de locuri pentru pasageri, un loc pentru sofer si un loc pentru taxator. In total puteau urca 60 de calatori.

Autobuzul avea doua usi. Usa din fata era folosita la coborat, iar cea din spate la urcat , moment in care se achita si calatoria.

Datorita capacitatii mari, cele 20 de autobuze au fost folosite pe cea mai aglomerata artera a capitalei - Calea Victoriei.


autobuz pe licenta Henschel in productie in atelierele Leonida din Bucuresti

[clf]

Corbeanca - R441 face cam 40min pana la PPL, unde insa nu e nimic. Mai adaugi 30min si 2 schimburi pentru a ajunge la Metrou Aviatorilor. Complet ne-atractiv. In acelasi timp, Gara din Buftea e execrabil legata de Corbeanca. Exista un microbuz al Primariei, ne-integrat in sistemul de tarifare STB, fara sa apara in aplicatie si cu o frecventa execrabila. Exista si o linie fantoma STB care merge la Gara Buftea cu o frecventa de 1 autobuz la 2 ore care insa are statia la curba DJ, prin care mai mergi 5min fara trotuare, prin caini vagabonzi si alte placeri ale Romaniei rurale.

Personal nu am înțeles de ce R441 nu ar putea continua până în Buftea. Probabil că trebuia să întoarcă ,,neapărat" unde întoarce.
Frecvența este OK, legătura cu PPL bunicică, ar putea opri chiar la Băneasa Shopping City și oferi o legătură excelentă între Buftea - Corbeanca - Otopeni și Mall băneasa.

[Andubandu]

R441 cu o frecventa de 30 de minute este gandit sa lege Corbeanca de Bucuresti prin Otopeni.
Intoarce in Ostratu si nu in Tamas din motiv de numar de pasageri posibili a fi transportati.
Faptul ca multi nu vor sa plateasca este alta problema.
Legatura directa Buftea-Baneasa Mall nu intra in logica ATBI. 
Transportul local cu microbuze organizat de primaria Corbeanca are momentan o singura calitate, anume ca exista.
In ultimii 4-5 ani in domeniu s-a reusit un salt din Evul Mediu pana in secolul XX, sa speram ca din cauza problemelor financiare nu se va regresa.
O sa mai dureze ceva pana cand comunitatea o sa fie pregatita pentru inca un salt.

[panzer]

Un interviu mai lung cu directorul general al STB, Adrian Criţ, pe Agerpres

[voicul]

Ce imi place de STB ca duminica la ora 21 scoate pe traseu autobuzele de 18m.
Evident nu e nimeni in ele, pentru ca de la ora 20 trebuie sa stam in case si culmea, lumea chiar sta in case.

Spre exemplu Nicsor eco-guy  ar putea zice:
- Hai sa le scoate pe cele mai mici de 12m, ca ce rost are sa consumam disel mai mult cand putem mai putin, dar ...

[lucian]

Treaba asta pare ca o descurajare la a mai folosi mijloacele de transport în comun,mai ales în rândurile pensionarilor care au gratuitate
"Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Bucureşti - Ilfov (TPBI) introduce, pentru prima dată după 1990, conceptul de linii care funcţionează numai în anumite zile ale săptămânii, concept utilizat în mai multe oraşe europene"
https://www.wall-street.ro/articol/Auto/273491/intregul-sistem-de-transport-din-bucuresti-ilfov-va-fi-reorganizat-pana-in-septembrie.html?fbclid=IwAR1jQnaIop4QDQUTuA3-27yfZBBeQ9xb8nVdv5Ks7-pU8lXgrn7dCuJvD7Q

[Xenos]

Astazi am vazut pentru prima oara autobuze de 12 m in loc de cele de 18 m pe linia 783, o contraperformanta rara, in toiul verii cand e cald si lumea chiar merge la - de la aeroport....erau pline.

Apropo, e un ordin de zi pe unitate sa nu mai dea drumul la AC in autobuze sub pretextul pandemiei?! In Otokare in care in primul an era congelator acum e sauna.....

[oc7avian]

Am prins unul singur fără AC, dar era vreme de tranziție. Cele pe care le-am prins aveau în sfârșit AC-ul setat cinstit (nu congelator, că era setată temperatura pe minim).

[Hef]

Am fost si eu la aeroport pe 23.06 si m-am intors pe 3.07.
Am fost neplacut surpins sa ma inghesui in 783 de 12m. Si la dus si la intors.
Si fara loc de bagaje.

Am urcat la Privighetorilor. Majoritatea celor din autobuz au coborat in Otopeni. Unde, de la Pasaj la Aeroport, opreste de 5 (cinci) ori. Iar la intoarcere, tot in Optopeni au urcat cei mai multi (din care putini mai dadeau si cu cardul).

Amenda de 50 de lei nu mai sperie pe nimeni.

[lucian]

https://www.digi24.ro/stiri/economie/transporturi/nicusor-dan-vrem-sa-facem-in-aceasta-toamna-cateva-benzi-unice-pentru-transportul-de-suprafata-1598271

[AndreiB]

783 e trata mai mult ca linie regionala pentru Otopeni decat expres de aeroport, din pacate. Sunt curios de la noua schema de tarifare daca abonamentele vor fi valabile si pe liniile expres (imho, da, asa ar trebui).

[oc7avian]

Comunicatul TPBI mi se pare mai clar și înțeleg că toate sunt tratate unitar (urban, regio, express)

Comunicat

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov (TPBI) modifică în mod esențial sistemul de transport din întreaga regiune și dispune eliminarea diferențelor dintre liniile urbane, cele regionale și cele expres, toate liniile devenind de tip metropolitan, care vor funcționa sub o politică tarifară unică, integrată cu cea a metroului.

Astfel, din indicativele autobuzelor vor fi eliminate literele, iar toate liniile vor avea un indicativ format din trei cifre. Prima cifră a indicativului sugerează dacă e vorba despre o linie fostă urbană (liniile de autobuz care încep cu 1, 2 sau 3), o fostă linie regională (liniile care încep cu cifra 4), o fostă linie expres (cele care încep cu cifra 7) sau linii navetă, cu caracter temporar (cele care încep cu cifra 6).

Prin această măsură, călătoria cu autobuze ale liniilor regionale, care era restricționată la limita administrativă a Capitalei, va putea fi continuată până în centrul metropolei, în toată rețeaua de transport, cu o singură validare.

Totodată, introducând conceptul de călătorie orară, TPBI vine încă o dată în sprijinul călătorilor și le oferă posibilitatea transbordărilor multiple în același interval de timp, cu utilizarea unui singur titlu de călătorie (fără costuri suplimentare, așa cum se întâmpla până acum, când plata era încasată pe călătoria cu un vehicul). În acest mod, se corectează situațiile în care un călător era nevoit să valideze două călătorii pentru o cursă scurtă, deoarece tranzita un capăt de linie (de ex. Ministerul Transporturilor – Gara de Nord – Grădina Botanică).

Integrarea cu metroul constituie alt avantaj, în același interval orar, călătorul putând schimba modul de transport de suprafață cu cel subteran, fără costuri suplimentare.

O călătorie de 90 de minute cu transportul în comun de suprafață va costa 3 lei, iar un bilet comun cu Metrorex va fi 5 lei (pentru această sumă, un călător va beneficia de acces pentru 90 de minute în rețeaua de suprafață și de o călătorie în rețeaua de metrou).

Un abonament de 24 de ore va costa 8 lei, iar abonamentul comun pentru transport de suprafață și metrou, pentru 24 de ore, va fi 14 lei.

Noutatea la abonamentele de 24 și 72 de ore este că acestea vor fi exact 24 de ore, într-un interval de 72 de ore de la momentul emiterii. Se elimină noțiunea de abonament ,,de zi" care, fiind achiziționat, de pildă la ora 18:00, era valabil doar 6 ore din acea ,,zi".

Abonamentul de o lună va costa 80 de lei, separat, pentru fiecare dintre rețele și 140 de lei pentru cel comun transport de suprafață și Metrou.

Un alt avantaj este că au fost introduse abonamente de 6 luni și 12 luni, cu următoarele tarife: 400 lei / 6 luni (700 de lei pentru cel comun transport de suprafață și metrou), respectiv 700 lei / 12 luni (1.200 de lei pentru cel comun transport de suprafață și metrou).

De reținut că noul abonament metropolitan integrat cu metroul pe un an (1.200 RON pe an, respectiv 100 RON/luna) este mai ieftin decât suma abonamentelor actuale lunare general urban plus cel pentru metrou (50 + 70 RON, respectiv 120 RON/lună).

Prin aceste reduceri semnificative ale abonamentelor, TPBI urmărește atragerea cât mai multor călători către transportul public și fidelizarea celor existenți.

Operatorii  de transport (Metrorex, Societatea de Transport București – STB SA, Serviciul de Transport Voluntari – STV SA, Ecotrans STCM și Regio Serv Transport SRL) oferă posibilitatea de recuperare a abonamentelor nominale în caz de pierdere. Titularii se pot prezenta cu actul de identitate, iar abonamentele vor fi emise din nou pe numele acestora.

Până în luna septembrie, TPBI continuă acțiunea de reorganizare a sistemului de transport public de suprafață la nivelul întregii regiuni, în vederea optimizării acesteia. TPBI va interveni punctual și va adapta soluțiile propuse în conformitate cu cererea de transport, capacitatea operatorilor, dar și în funcție de bugetul primăriilor localităților membre ale Asociației.

[AndreiB]

Excelent - pana acum totul pare sa fie o veste foarte buna. Pentru a maximiza utilitatea reformei tarifare insa va trebui reorganizata reteaua de suprafata. Ala cred ca este pasul urmator.

Pe termen lung, sper ca vor introduce si CFR in acelasi sistem. Pe langa trenul de aeroport trec o gramada de linii regionale (ideal ar intra in incinta Aeroportului imho). Pentru unele destinatii, optiunea tren + linie regionala ar fi mult mai rapida, dar tarifele actuale sunt neatractive - pe langa abonamentul STB/Metrorex ar trebui sa adaugi abonamentul CFR (85 lei), abonament care ar fi valabil doar pe linia de Aeroport. Daca vrei sa mergi e.g. Corbeanca - OTP - GdN si sa te intorci GdN - Buftea - Corbeanca (daca prinzi alt tren la retur) nu merge.

Cred ca trebuie asa (in ordine secventiala)

1. Reforma tarifara STB/Metrorex
2. Benzi de transport in comun
3. Reforma retea de suprafata
4. Integrate tarifara cu CFR
5. Alterari ale liniilor Regionale pentru a se lega mai bine de cateva noduri CFR cu servicii frecvente (Chitila, Buftea, Aeroport, Parc Mogosoaia, Parc Divertisment Chiajna - doar la anumite ore)