Baraje si amenajari hidrotehnice

[GDPR]

In schimb ABA Crisuri dupa ce a facut "inaugurarea" unor lucrari neterminate si neplatite (barajul priza de pe Crisul Negru în amonte de Taut) si a lasat de izbeliste majoritatea lucrarilor hidro cu rol de aparare impotriva inundatiilor aflate in executie (acumulare permanenta Mihaileni, acumularile nepermanente Corbesti, Poiana si Halmagel, nu mai zic de punerea in siguranta a barajului Lesu care nici nu a inceput, lacul stand gol de un an si jumatate), vrea sediu nou:

Denumire contract: ,,Sediu Sistem de Gospodarire a Apelor, judetul Bihor" -PROIECTARE – PT+CS+DE+DTAC SI EXECUTIE LUCRARI DE CONSTRUCTII + MONTAJ

Obiectul contractului:
,,SEDIU SISTEM DE GOSPODARIRE A APELOR, JUDETUL BIHOR" PROIECTARE – PT+CS+DE+DTAC SI EXECUTIE LUCRARI DE CONSTRUCTII + MONTAJ Valoarea estimata fara TVA: 11.349.133 lei – 2.513.205,41 euro Din care: Proiectare PT+DE+CS+DTAC – 349.126 lei, respectiv 77.312.10 euro Executie lucrari de C+M – 10.885.997 lei, respectiv 2.410.646,40 euro Organizare de santier – 114.010 lei, respectiv 25.246,91 euro (1 euro = 4,5158 lei la cursul BNR afisat ?n data de 14.11.2016) Capacitatile totale de lucrari proiectate sunt: - Constructie Sediu Sistem SGA - Suprafata utila totala – Su = 2.497,58 mp - Suprafata construita – Sc = 3.085,53 mp

Valoare estimata: 11,349,133 RON

Data limita de depunere a ofertelor: 09.01.2017

E si un articol pe tema asta:

Licitație între sarmale: În ajun de sărbători, ABA Crișuri şi-a anunţat dorinţa de a-şi ,,trage" un nou sediu

Așa cum îi șade bine românului atunci când vrea să facă o licitație discretă, cu două seri înaintea Ajunului de Crăciun a apărut pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice o invitație de participare la o licitaţie pentru proiectarea și construirea unui ,,Sediu Sistem de Gospodărire a Apelor Bihor".

Suma alocată pentru 3.000 de metri construiți este de peste 2,5 milioane euro, la care se adaugă TVA. Nu contează că prin Moldova sau Muntenia inundațiile fac ravagii an de an, important e ca băieții deștepți de la ABA Crișuri să își tragă sediu de lux, de parcă n-ar mai avea unul.

La 800 de euro/mp, cât se alocă pentru noua investiție, poți să-ți faci minunăție de clădire, bașca să ai parte și de un parandărăt de toată frumusețea. Că licitația pare a fi cu dedicație se vede și după termenul fixat pentru depunerea ofertelor: 9 ianuarie 2017.

Bihorel e siderat că niște buni creștini cum sunt șefii de la ABA Crișuri organizează licitații exact când lumea petrece de Crăciun, Revelion și Sfântul Ion. Aşa că al lor să fie păcatul!

bihorel.ro

[GDPR]

S-a lansat licitatia pentru: Refacere baraj de priza de la Bilciuresti -Canal deviere mal stang , jud.Dambovita

Data limita de depunere a ofertelor: 16.01.2017

S-a amanat pentru 30.01.2017.

[GDPR]

Noul Minister al Apelor si Padurilor se "lauda" cu un nivel modest al cheltuielilor cu investitiile pe parte de ape in 2017:

TITLUL VIII PROIECTE CU FINANTARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE (FEN) POSTADERARE

2016: 14,239 mii lei
2017: zero

TITLUL X PROIECTE CU FINANTARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE AFERENTE CADRULUI FINANCIAR 2014- 2020

2016: zero
2017: 10,000 mii lei

TITLUL XII CHELTUIELI AFERENTE PROGRAMELOR CU FINANTARE RAMBURSABILA

2016: 58,409 mii lei
2017: 50,346 mii lei

CHELTUIELI DE CAPITAL, TITLUL XIII ACTIVE NEFINANCIARE

2016: 77.881 mii lei
2017: 73,940 mii lei

La proiectele individuale cam bate vantul, totusi ne retin atentia urmatoarele cifre:

Acumulare Runcu:

2016: 20,248 mii lei
2017: 5,000 mii lei

Acumulare Mihaileni:

2016: 2,002 mii lei (din care doar jumatate au fost pentru C+M, restul fiind pentru actualizarea SF-ului)
2017: 3,000 mii lei

Acumulare Ogrezeni:

2016: zero
2017: 2,500 mii lei.

Amenajare raului Sasar in municipiul Baia Mare:

2016: 690 mii lei
2017: 2,300 mii lei

Lucrari de consolidare a falezelor in zona localitatii Costinesti:

2016: 3,051 mii lei
2017: 1,185 mii lei

Reducerea eroziunii costiere Faza II (2014-2020) - proiect nou, cu finantare nerambursabila:

2016: zero
2017: 10,000 mii lei

Din pacate, se continua politica de subfinantare masiva a investitiilor de prevenire a inundatiilor. Ziceam de Palmer, dar nici astia nu sunt mai breji, dimpotriva.  Macar anul trecut s-au acordat suficiente fonduri pentru Runcu, in schimb anul asta au corectat 'greseala".

[GDPR]

Cele doua licitatii pentru "Sediu Sistem de Gospodarire a Apelor, judetul Bihor" si "Refacere baraj de priza de la Bilciuresti -Canal deviere mal stang , jud.Dambovita" lansate de A.N.A.R. la sfarsitul anului trecut au fost anulate.

[GDPR]

Regularizarea Someşului, la ieșirea din municipiul Cluj-Napoca, nu va fi finanţată de la bugetul pe 2017.

O parte a proiectului s-a derulat din fonduri europene, iar pentru restul lucrărilor banii trebuiau asiguraţi de la bugetul de stat. Fără realizarea acestei investiţii, Consiliul Judeţean Cluj nu poate extinde noua pistă a aeroportului de la 2100 de metri cât are în prezent până la 3.500 de metri. Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a explicat că porţiunea din Someş care a rămas neviabilizată intersectează viitorul traseu al pistei. Există regularizarea făcută către oraş, există făcută către Apahida. La mijloc există o porţiune care a rămas în suspensie şi a rămas nefinanţată.
Noi nu vom putea prelungi pista până când cei de la Ministerul Mediului nu-şi termină lucrările. Mai mult, există riscul ca, odată ce Someşul nu este regularizat în complexitatea lui, în cazul Doamne fereşte a unor inundaţii, să punem în pericol inclusiv pista pe care am construit-o. De când sunt preşedinte, de cel puţin două ori am fost şi la minister şi am cerut Ministerului Mediului şi Guvernului să continue lucrările la Someş. Din păcate, toate demersurile pe care le-am făcut s-au concretizat prin zero lei pentru regularizarea Someşului. (Alin Tişe) Prelungirea pistei Aeroportului Internaţional Avram Iancu până la 3.500 de metri este o condiţie obligatorie pentru ca la Cluj să poată ateriza şi avioane de mari dimensiuni.

Radiocluj.ro

[GDPR]

S-a publicat proiectul de HG pentru aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2017 al Administratiei Nationale Apele Romane: http://apepaduri.gov.ro/dezbatere-buget-anar/

Cheltuielile cu investitiile sunt urmatoarele (in paranteza cifrele similare de anul trecut, cf. buget ANAR rectificat prin HG 751/2016):

I. CHELTUIELI DIN SURSE PROPRII

Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile: 7.29 mil lei (6.36)

Cheltuieli de capital / active nefinanciare / active fixe / constructii: 177.05 mil lei (210.15)

TOTAL cheltuieli din surse proprii: 184.34 mil lei (216.51)

II. CHELTUIELI DIN BUGETUL DE STAT

Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile: 10.00 mil lei (14.37)

Cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabila: 23.35 mil lei (35.43)

Cheltuieli de capital / active nefinanciare / active fixe / constructii: 66.25 mil lei (83.07)

TOTAL cheltuieli din bugetul de stat: 99.6 mil lei (132.87)

TOTAL GENERAL: 283.94 mil lei (349.38), adica o scadere de aproape 19% fata de anul trecut.

[GDPR]

Pe site-ul ANAR / ABA Somes-Tisa e o galerie de imagini care suprinde o serie de aspecte legate de executia barajului Runcu.

Si o serie de poze cu stadiul actual al lucrarilor la baraj: https://www.facebook.com/tamas.paul/posts/1258893480813205 In sfarsit, au reusit sa ajunga cu lucrarile de amenajare a paramentului aval pana la cota umpluturilor in corpul barajului.

[TibiV]

Comunicat Apele Romane
http://www.rowater.ro/Comunicate%20de%20pres/Comunicate%20de%20presa/Comunicate%20de%20presa_2017/martie/Comunicat%20de%20presa_inundatii_12.03.2017.doc

Ca urmare a precipitaţiilor din ultimele două zile, personalul Sistemului de Gospodărire a Apelor din Iaşi intervine operativ şi monitorizează în permanenţă râul Nicolina, unde din cauza fluctuaţiilor de nivel, hidrocarburile de pe vegetaţia acvatică ajung în cursul de apă.
Până în acest moment, angajaţii S.G.A. Iaşi au intervenit operativ prin înlocuirea barajelor absorbante din amonte de zona Pod Piaţa CUG, până la confluenţa cursului de apă Nicolina cu Bahlui. 
În continuare, personalul operativ împrăştie cu material absorbant pe cursul de apă Nicolina, până la îndepărtarea tuturor irizaţiilor.



Intervenţia şi monitorizarea râului Nicolina, dar şi a Acumulării Ciric III continuă până când substanţele poluante vor fi eliminate în totalitate. 
Conducerea A.N. "Apele Române" a solicitat îndepărtarea plutitorilor de pe cursurile de apă, şi atenţionează populația, în această perioadă, să evite traversarea prin vadurile cursurilor de apă.

[GDPR]

Răspunsul ministrului Apelor şi Pădurilor la o întrebare adresată de deputatul Ioan Bălan privind lucrările de investiţii pentru limitarea efectelor dezastrelor naturale în judeţul Suceava:

http://www.cdep.ro/interpel/2017/r93A.pdf

[dr4qul4]

Salut.
La 4 imi da cu virgula...
4. Amenajarea raului moldova pentru apararea frontului de captare a mun Suceava.... Berchisesti. jud Suceava.

Cu raul Moldova nu trece prin orasul Suceava, nu cumva vroiau sa spuna Falticeni (desi nici chiar prin Falticeni nu trece, dar cine stie cum e cu probabilitatea de inundatii)? sau Roman?

[GDPR]

Municipiul Suceava este alimentat cu apă potabilă din trei surse: Berchişeşti – apă captată din puţuri; Mihoveni – apă captată din râul Suceava; Dragomirna – apă captată din râul Suceava.

Captarea Berchişeşti este cea mai importantă sursă de apă potabilă ce deserveşte municipiul Suceava. Sursa de captare este formată din 75 de puţuri amplasate pe un front de 3 km pe malul stâng al râului Moldova. Din sursa Berchişeşti se furnizează cca. 65% din apa potabilă consumată în municipiul Suceava. Capacitate maximă de pompare 68.000 mc/zi; zilnică (debit captat) cca. 40.000 mc/zi.

Sursa

[GDPR]

In sedinta de guvern de ieri s-a adoptat HG pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2017 pentru Administraţia Naţională ''Apele Române''. In scurt timp vor urma intrebarile privind sumele alocate fiecarui obiectiv de investitii in parte.

[dr4qul4]

Daca tot v-am spus de inchiderea podului peste Jiu de la Turcinesti, sa va spun si frimituri din poveste (nu sunt din zona dar mi se par detalii interesante).
In primul rand trebui spus ca la Turcinesti sunt 2 poduri. Cel vechi care sta sa cada si inca unul nou ...dar care e in continuarea celui vechi. Acolo exista o deviere de albie, care insa nu a mai fost finalizata. asadar, podul nou este peste boscheti.
Pe Maps se vede foarte bine fosta viitoare albie
La 600 m in amonte de pod avem statia de epurare a apei, si un mini-baraj pe Jiu, care cu siguranta opreste o parte din aluviuni.

Rute ocolitoare avem prin Stanesti (+15 km) si Bumbesti Jiu (+25 km), aceasta fiind si ruta recomandata. Dar surpriza...mai exista inca pod in zona, care implica doar un ocol de 4-5 km, numai ca are "acces interzis cu exceptia ACH". Este un pod de santier aflat la 4 km de podul pe duca. Pod cu o singura banda folosit acum de localnici. Daca in partea spre DN66 avem drum pietruit, spre Turcinesti avem un drum desfundat, care are mare sanse sa fie luat de paraul Cartiu la prima ploaie serioasa.
Podul de santier a fost folosit pentru constructia unui baraj, care acum este parasit:







Ce e si mai interesant e ca la alti 4 km in amonte avem alt baraj parasit tot intr-un stadiu avansat.
Asadar, daca va intrebati de ce s-a lasat pilonul central al podului, raspunsul sta in abandonarea unei amenajari hidrotehnice.
Si celor care sugerau sa se pastreze podurile de santier de pe autostrazi, le transmit sa dea o tura pe acest pod de la baraj. Pod cu 1 banda pe sens, vechi de vreo 20-30 de ani, ruginit complet si cu cimentul mancat si pe care localnicii il traverseaza desi isi amintesc ca a fost luat "de vreo 2 ori de apa".
Din pacate nu am reusit sa fac o poza cu podul, eram prea preocupata de traversarea lui rapida, iar la intoarcere am preferat ocolul.

Cu siguranta nu e singurul caz. Avem atatea amenajari hidrotehnice parasite si vor mai fi si alte poduri afectate.

[GDPR]

@dr4qul4, in poze ai prins centrala-baraj Curtisoara, iar barajul din amonte de care ai pomenit este Valea Sadului. Cateva date despre amenajare:

Conform decretului nr. 40/1989 AHE Valea Sadului-Vadeni ar fi trebuit sa asigure urmatoarele folosinte:

- asigurarea cu apa pentru irigarea unei suprafete de 74.000 ha teren agricol in judetele Gorj si Dolj;
- asigurarea unui debit suplimentar de 7,5 mc/s pentru alimentarea cu apa a localitatilor si obiectivelor industriale si economice de pe cursul inferior al Jiului. In acest scop volumul de apa util al acumularii trebuia sa fie de 244 mil. mc;
- apararea impotriva inundatiilor a localitatilor, obiectivelor economice si cailor de comunicatii din zona, pentru care in cadrul acumularii s-a prevazut un volum de protectie 62 mil. mc;
- asigurarea imbunatatirii calitatii apei prin sedimentarea suspensiilor transportate din industria carbunelui;
- producerea a 139.000 MWh energie electrica in anul hidrologic mediu prin trei centrale hidroelectrice.
Ponderea energetica in valoarea investitiei aprobata initial este de 27,7%, restul de 72,3% revenind celorlalte folosinte.

Parametrii tehnico-economici ai centralelor, conform Decret nr. 40/1989:
Obiect: Hbr (m) / Qi (mc/s) / Pi (MW) / Em (GWh/an) / HA (nr) / NNR (mdM)
CHE Valea Sadului: 52 / 2 x 45 / 35 / 85 / 2 x Francis v / 305
CHE Curtisoara: 16 / 2 x 45 / 11 / 27 / 2 x Kaplan / 253
CHE Turcinesti: 16 / 2 x 45 / 11 / 27 / 2 x Kaplan / 237
TOTAL: Pi = 57 MW, EM = 139 GWh/an

Parametrii tehnico-economici ai centralelor, conform studiu de optimizare pe criteriu energetic din 2008:
Obiect: Hbr (m) / Qi (mc/s) / Pi (MW) / Em (GWh/an) / HA (nr) / NNR (mdM)
CHE Valea Sadului: 27 / 2 x 22,5 / 9,6 / 42,2 / 2 x Francis / 285
CHE Curtisoara: 16 / 1 x 45 + 1 x 2,7 / 5,9 + 0,38 / 21,4 + 2,1 / 1 x Kaplan + 1 x EOS / 253
CHE Turcinesti: 16 / 2 x 22,5 / 5,9 / 22,8 / 2 x Kaplan / 237
TOTAL: Pi = 21,78 MW, EM = 88,5 GWh/an

Stadiul valoric:
Obiect: Total decontat pana la 31.12.2015 (lei) / Rest de executat la 01.01.2016 (lei)
Treapta de cadere Valea Sadului: 56.552.462 / 1.692.970.533
Treapta de cadere Curtisoara: 85.339.912 / 243.562.116
Treapta de cadere Turcinesti: 1.059.439 / 439.180.991

Analiza profitabilitate:
Conform Decret nr. 40/1989, pentru finalizarea "AHE a raului Jiu pe sectorul Valea Sadului-Vadeni", devizul general cuprinde o valoare rest de executat de 2.375.713.640 lei si aceasta ar conduce la o valoare prezenta neta (NPV) NEGATIVA (pierdere pentru Hidroelectrica) de -2.183.602.267 lei, valoare care nu va putea fi recuperata de catre Hidroelectrica in perioada analizata.
Conform variantei optimizate 2008, pentru finalizarea "AHE a raului Jiu pe sectorul Valea Sadului-Vadeni", devizul general cuprinde o valoare rest de executat de 782.835.567 lei si aceasta ar conduce la o valoare prezenta neta (NPV) NEGATIVA (pierdere pentru Hidroelectrica) de -529.086.413 lei, valoare care nu ar putea fi recuperata de catre Hidroelectrica in perioada analizata.

Hidroelectrica a calculat, conform uzantelor internationale si un ,,levelised cost of electricity" (LCOE) care reprezinta costul pe MWh cu producerea de energie electrica in situatia in care s-ar finaliza investitia la costurile prevazute in deviz si luand in calcul si cheltuielile operationale fixe si variabile anuale, pentru o perioada de viata de 50 de ani si a obtinut un cost de 857 lei/MWh. Daca se iau in calcul si veniturile din valorificarea certificatelor verzi, costul pe MWh devine 561 le i/MWh. In conditiile in care nu se estimeaza ca preturile de vanzare de pe piata de energie electrica vor depasi un astfel de cost, se considera ca in eventualitatea in care Hidroelectrica va continua investitia, acest lucru nu va insemna decat pierdere de valoare si prejudicii pentru actionarii sai.

Sursa

In prezent lucrarile sunt sistate din anul 2012 pe fondul insolventei HE, dar se pare ca Hidroelectrica a anuntat recent ca aceasta amenajare hidroenergetica va fi definitiv abandonata: http://www.radioinfinit.ro/2017/04/13/deputatul-valceanu-targu-jiul-in-pericol-iminent/ Filtrati va rog partea politica.

[GDPR]

Sa vedem ce investitii mai sunt finantate de Apele Romane in 2017 si care este stadiul reactualizarii SF-ului, respectiv ce lucrari urmeaza sa se faca la Mihaileni:



VS = vana segment, VPc = vana plana in carcasa, SS = stavila segment.