Baraje si amenajari hidrotehnice

[stangabriel]

https://www.monitorfg.ro/2022/02/01/parc-fotovoltaic-in-locul-hidrocentralei-de-la-mandra-care-a-fost-abandonata-de-peste-un-deceniu-hidroelectrica-detine-400-hectare-de-teren-la-mandra/

Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România  controlat de stat prin ministerul de resort, vrea să construiască un parc fotovoltaic cu putere instalată de cel puțin 300 MW  pe amplasamentul lacului de acumulare al   amenajării hidroenergetice a râului Olt pe sectorul Făgăraș- Hoghiz.  Hidroelectrica sondează deocamdată piața pentru a găsi un consultant care să elaboreze studiul de fezabilitate și celelalte documentații necesare demarării proiectului. ,,Amplasamentul propus se află în interiorul fostului lac de acumulare al obiectivului de investiții, unde Hidroelectrica SA are achiziționate terenuri în suprafață de 396 hectare, în vecinătatea râului Olt, respectiv în zona localităților Hoghiz, Șercaia, Mândra (Șona). Racordarea la sistemul energetic național (SEN) este posibilă prin construcția unei stații de 110 kV/400 kV (evacuare către operatorul de transport Transelectrica SA) în regim de tarif de racordare, precum și a unei linii LEA de 400 kV (11 km) de la punctul de producere la punctul de racordare (în funcție de amplasamentul stației stabilit prin ATR). Este necesară și construcția unei linii de 20 kV pentru racordul la rețeaua electrică de distribuție (RED)", meţionează compania.

Proiectul hidrocentralei de la Mândra a fost comandat de Nicolae Ceauşescu şi făcea parte dintr-un lanţ de peste 20 de hidrocentrale care urmau să fie construite pe râul Olt. Avantajele finalizării acestei investiţii sunt mai mult decât evidente: realizarea unei capacităţi de producere a energiei verzi cu o putere instalată de 27 MW, realizarea uneia dintre cele mai mari acumulări de apă dulce din România şi din Europa, asigurarea apei necesare pentru irigaţii în zona Făgăraş şi în Sudul Carpaţilor, atenuarea efectelor inundaţiilor în aval de barajul de la Mândra, dezvoltarea infrastructurii unei baze de agrement şi pentru sporturile nautice, asigurarea protejării biodiversităţii, ca urmare a suplimentării zonelor de rezervaţie de la Dumbrăviţa. Conform proiectului iniţial, coada lacului pleca de la Hoghiz şi urma să atingă şi localităţile Homorod – Ungra – Cuciulata – Comăna – Crihalma – Veneţia de Jos – Ticuşu Nou – Părău – Şercaia – Hălmeag – Mândra. Capacitatea maximă de înmagazinare a lacului era de 338 de milioane de metri cubi. Conform gândirii de la acea vreme, investiţia avea trei scopuri. Primul era regularizarea râului Olt, care permitea reglarea de debite şi intervenţii pentru decolmatarea lacurilor din aval de Făgăraş. Astăzi există 24 de hidrocentrale – lacuri de acumulare pe Olt, până la Dunăre. Conform specialiştilor, decolmatarea unui lac de acumulare este atât de scumpă încât de multe ori este mai ieftin să construieşti un lac nou. Alte motive erau prevenirea de inundaţii din aval de barajul nou construit la Mândra, înainte de Făgăraş, precum şi producţia de energie electrică. În 2004, Guvernul de la acea vreme a decis redimensionarea proiectului, astfel încât capătul lacului să ajungă doar până la Comăna, nu până la Hoghiz, cum era prevăzut iniţial.

[TibiV]

Hai ca nu s-a mai postat de multa vreme aici...

O filmare de la SPIRI DRONE, cu Barajul Belci, Onești-Bacău:

Filmare cu drona în zona cartierului Slobozia, orașul Onești, pentru a vedea stadiul în care se află barajului Belci. Barajul Belci și acumularea de pe râul Tazlău au fost proiectate și executate pentru a asigura un debit de 6 m³/s pentru alimentarea cu apă a Termocentralei Borzești și a Platformei Petrochimice Borzești. Volumul lacului la data punerii în funcțiune era de 12,5 mil. m³. Ulterior în 1983 s-a amenajat o microhidrocentrală la piciorul barajului cu o putere de 1,1 MW și o producție anuală de 3,5 MWh/an.

Barajul Belci închide valea râului Tazlău pe o lungime de 415 m având în zona albiei minore descărcătorul de ape mari și două baraje laterale de pământ, unul spre versantul stâng de 234 m lungime și celălalt spre versantul drept de 126 m lungime. Pe terasa versantului drept lacul este limitat în prelungirea barajului de pământ, de un dig de pământ de 4 m înălțime, pe o lungime de 580 m.

PS

Ionut, colegul GDPR a lasat gauri enorme pe topicul asta... Nu se mai vede NIMIC !...
Vezi 5-10 pagini in urma... 

[nicolaem]

 Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a demarat, pentru a cincea oară consecutiv, procedurile de atribuire a contractului ″la cheie″ de retehnologizare a amenajării hidroenergetice (AHE) Vidraru, cu putere instalată de 220 MW, una dintre cele mai importante centrale de producție din România, după ce cele 4 proceduri de achiziție anterioare, organizate din 2016 încoace, au eșuat, de cele mai multe ori din cauza neconformității ofertelor primite cu cerințele caietului de sarcini.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/hidroelectrica-a-lansat-a-cincea-licitatie-de-retehnologizare-a-uneia-dintre-cele-mai-importante-hidrocentrale-din-romania-20966457

[TibiV]

De la Virtul Press: Barajul Gura Apelor și drumul plin de peripeții

[tom_sawyer]

Barajul Siriu nu va mai fi reabilitat cu bani din PNRR, după ce nimeni nu s-a înscris la licitația pentru proiectare: ,,Nu se mai putea încadra în termenele şi jaloanele asumate"

Cele două proiecte desfăşurate de către Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Buzău-Ialomiţa referitoare la punerea în siguranţă a Barajului Siriu, respectiv îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare în siguranţă a acumulării Siriu, nu vor mai beneficia de finanţare, cel din urmă fiind propus a se desfăşura prin PNRR, transmite Agerpres.

,,Lucrările de punere în siguranţă a barajului Siriu, respectiv reabilitarea şi modernizarea barajului şi a echipamentelor hidromecanice şi electrice au fost cuprinse ca măsuri necesare în PMRI. Aceste măsuri fac parte din proiectul integrat major 'Combaterea inundaţiilor în bazinul hidrografic al râului Buzău – aval de acumularea Siriu"- Comp I Sector aval ac. Siriu- aval municipiu Buzau', proiect pentru care A.B.A. Buzău- Ialomiţa a făcut demersuri pentru accesarea fondurilor europene prin programul POIM Axa Prioritară 5 – Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii şi a gestionării riscurilor- Reducerea efectelor şi a pagubelor asupra populaţiei cauzate de fenomenele naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimbările climatice, în principal de inundaţii şi eroziune costieră. În urma prioritizării proiectelor la nivel naţional, acest proiect nu a fost selectat pentru finanţare", a transmis, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al ABA Buzău-Ialomiţa, Irina Mircea.

,,În cadrul proiectului – Servicii de proiectare pentru investiţia 'Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea şi digitalizarea echipamentelor de evacuare şi stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic şi creşterea siguranţei alimentării cu apă a populaţiei şi reducerea riscului la inundaţii', finanţat prin PNRR..., ABA Buzău-Ialomiţa a propus proiectul 'Îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare în siguranţă a acumulării Siriu, judeţul Buzău". Proiectul prevede lucrări de reabilitare şi modernizare baraj şi echipamente hidromecanice şi electrice, având ca obiectiv general reducerea efectelor şi a pagubelor asupra populaţiei, a bunurilor materiale şi a obiectivelor social-economice cauzate de fenomenele naturale asociate schimbărilor climatice, în principal de inundaţii, asigurarea apei brute pentru populaţie şi pentru sectorul agricol, realizarea de energie electrică la parametrii proiectaţi şi protejarea mediului şi a biodiversităţii prin măsuri ecologice relevante, în special cele privind migraţia peştilor şi prin măsuri pentru asigurarea debitului ecologic. Contractul de Finanţare a fost semnat la nivel naţional doar pentru etapa de proiectare, în consecinţă, ABA Buzău-Ialomiţa a demarat în luna decembrie 2022 procedura de achiziţie a serviciilor de proiectare faza ( Documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii) D.A.L.I, pentru obiectivul de investiţii", informează Irina Mircea.

,,Procedura de achiziţie a fost anulată, deoarece nu au fost depuse oferte. Având în vedere atât prevederile legislaţiei privind achiziţiile publice în baza cărora perioada minimă de atribuire a unui Contract de Servicii este de peste 30 de zile şi durata de elaborare a documentaţiei prevăzută în Caietul de Sarcini de 3 luni, precum şi celelalte etape necesare, respectiv aprobarea indicatorilor tehnico-economici prin adoptarea Hotărârii de Guvern/ Ordinului ministerial până la data de 30.06.2023, procedura de achiziţie a serviciilor de proiectare faza D.A.L.I nu s-a putut relua, deoarece proiectul nu se mai putea încadra în termenele şi jaloanele asumate de către beneficiar prin Contractul de Finanţare. În concluzie, barajul Siriu nu mai este cuprins în lista barajelor ce vor fi reabilitate prin PNRR. ABA Buzău-Ialomiţa va face în continuare demersuri pentru identificarea unor surse de finanţare pentru realizarea acestui proiect", subliniază reprezentantul administraţiei bazinale de apă.

g4media.ro

[nicolaem]

pacat.
absolut nimic nu e in stare statul roman sa faca in zona energetica. tot ce s-a pornit cu entuziasm in ultimii ani e abandonat sau blocat. fara exceptie.
noroc cu zona privata care reuseste sa vina cu investitii pe eolian si fotov.

[voicul]

As pune si gazu din Mare Neagra, dar tot la capitolul investitii private.