Caile ferate ale Europei

[rota]

Cum a ajuns Grecia să aibă secțiuni lungi unde trenurile confortabile rulează cu peste 150 km/h, dar și despre o privatizare complicată ce pare a fi un succes.

La final de ianuarie, Grecia a sărbătorit un moment istoric pentru rețeaua sa feroviară, fiindcă după două decenii de lucrări cu buget de 1,8 miliarde euro s-a terminat modernizarea coridorului Atena - Salonic, cel mai important al țării. A fost electrificată pe tot parcursul, s-a instalat linie dublă și este în curs de implementare și sistemul de gestiune a traficului ETSC-1.

Una dintre lucrările complicate a fost terminată anul trecut: un tunel de 9 km care a devenit cel mai lung tunel feroviar din Balcani. La tunelul numit Kallidromo s-a lucrat 16 ani.

Hotnews

[Ionut]

A inceput a doua etapa a studiul de fezabilitate al liniei Praga-Dresda

CEDOP si Egis Rail au finalizat prima etapa a studiului de fezabilitate al liniei Praga-Dresda care va fi gata in iunie. ,,O evaluare complexa a primei etape a recomandat modificarea rutei RS4 care leaga Praga de Dresda, astfel incat sa poate fi deservit orasul Ústí nad Labem pe aceasta linie deoarece aici va fi construita o noua statie de pasageri pentru trenuri din toate directiile", a declarat Jiří Svoboda, Director General SŽDC. Conform rezultatelor, operarea liniei in transport mixt impreuna cu transportul de bunuri se dovedeste a fi foarte avantajoasa pentru sectiunile de linie mai putin utilizate pentru utilizarea in conditii optime a noii linii si a beneficiilor sale.

Proiectul include un tunel transfrontalier de 26 km pe sub Krušné hory (Muntii Ore) care va deservi si transportul de marfuri. Datorita activitatilor pe termen lung a serviciilor geologice aferente proiectului, in timpul evaluarii, au fost folosite si informatiile obtinute in urma studiilor geologice. Si acestea recomanda trecerea prin České středohoří (Muntii Boemiei Centrale) prin ruta estica ca fiind o solutie mult mai avantajoasa decat utilizarea rutei vestice asa cum rezulta din Principiile privind Dezvoltarea Teritoriala a regiunii Ústí nad Labem.

In a doua etapa a studiului, vor fi analizate subvariante partiale ale propunerii in baza Optiunii 2 a primei etape a studiului, precum si diferitele modalitati de etapizare a constructiei. Exista mai multe zeci de modificari tehnice si operationale care trebuie evaluate, precum o schita a noilor legaturi, alternativele de traversare a raului Elba in Ústí nad Labem sau introducerea noilor linii pentru transport de calatori. Dupa implementarea lucrarilor propuse, timpul de calatorie va fi redus la 30 de minute sau mai putin nu doar pe rutele Praga – Ústí nad Labem si Ústí nad Labem – Dresda, dar si intre Praga si Litoměřice si intre Praga si Louny sau Most, datorita rutei secundare RS42. Astfel, ruta RS42 va servi drept justificare pentru o posibila legatura feroviara concurenta intre Praga si Karlovy Vary.

Comparativ cu estimarile anterioare, rezultatele initiale pentru prognozele fluxurilor de transport pentru 2050 inaintate de catre realizatorul studiului cu zeci de mii de pasageri care vor calatori zilnic pe ruta Praga- Ústí nad Labem au fost considerate exagerate. In colaborare cu toate partile implicate, inclusiv Ministerul Transporturilor, toate neclaritatile au fost solutionate si, in ciuda corectarii problemelor, nu a reiesit nicio modificare notabila a utilizarii estimative a liniei de catre pasageri. Solutia operationala si tehnica inaintata de realizatorul studiului a fost evaluata ca eficienta din punct de vedere economic.

ClubFeroviar.ro

[Ionut]

Proiectul de electrificare din Ústí nad Labem va fi finalizat in 2021

Lucrarile de electrificare pe linia de cale ferata Kadaň-Prunéřov – Kadaň, care au fost lansate la sfarsitul lui 2018, vor fi finalizate in doi ani, a anuntat administratorul ceh de infrastructura feroviara, SŽDC. Proiectul in valoare de 440 de milioane de coroane cehesti (17,12 milioane de euro) prevede electrificarea unei sectiuni de linie de 5 km, facandu-se astfel transferul catre un sistem unificat de alimentare cu energie electrica (curent alternativ). Dupa finalizarea proiectului, trenurile vor avea acces pana la gara Děčín hlavní nádraží (gara centrala Děčín), deservind astfel un teritoriu extins al regiunii Ústí nad Labem.

In 2021, locuitorii orasului Kadaň, apartinand regiunii Ústí nad Labem, vor beneficia de o legatura feroviara directa cu cele mai importante centre ale regiunii. In plus, va fi construita o noua statie la km 29.0 in imediata apropiere a podului peste Chomutovsk8 Street. Noua statie va deservi zona locala Bystřice si ii va imprumuta numele. Lucrarile mai includ si modificarile la liniile garii Kadaň. In aceasta gara, vor fi construite trei peroane cu imbarcare pe laterala si o inaltime standard de 550 mm si acces facil. Punctul de oprire Kadaň-Bystřice va avea aceeasi parametri. Echipamentul de siguranta si semnalizare nou Categoria 3 va asigura imbunatatirea sigurantei transportului feroviar. Viteza de deplasare pe linie va ramane de 75 km/h cu posibilitatea unei cresteri moderate in viitor. Serviciile de operare vor fi controlate de un controlor de trafic in gara Kadaň-Prunéřov.

ClubFeroviar.ro

[Ionut]

Programul National Feroviar din Polonia se afla la jumatatea perioadei de implementare

Polonia a implementat in proportie de 60% Programul National Feroviar care este cea mai mare strategie de investitii feroviare din istorie. De la lansarea acestui program, compania PKP PLK a finalizat contracte in valoare totala de 2,3 miliarde de euro (10 miliarde de zloti). Valoarea contractelor in desfasurare este de 7,4 miliarde de euro (32 de miliarde de zloti). In acelasi timp, administratorul de infrastructura pregateste si alte proiecte. Programul National Feroviar prevede 22 de proiecte in valoare de 13,9 miliarde de euro (60 de miliarde de zloti) si include modernizarea a 9,000 km de linii. Programul se desfasoara tinandu-se cont de mersul trenurilor de pasageri si de asigurarea transportului de marfuri.

ClubFeroviar.ro

[Ionut]

Posibila finantare BEI pentru proiectul Divaca-Koper

Banca Europeana de Investitii analizeaza proiectul de cale ferata Divaca-Koper pentru care intentioneaza sa furnizeze o finantare in valoare de 250 de milioane de euro. Valoarea proiectului este de 1,2 miliarde de euro si prevede constructia celei de-a doua linii de-a lungul celei existente.

In iunie 2018, INEA a alocat o finantare de 109 milioane de euro pentru implementarea acestui proiect. Finantarea, obtinuta in cadrul cererii de propuneri pentru CEF 2017, va mobiliza in total 436,1 milioane de euro cofinantare publica si privata. Slovenia va investi 522 de milioane de euro in cazul in care proiectul nu va implica si colaborarea cu alte state. Pana in 2026, vor fi obtinute 122 de milioane de euro din fondurile provenind din adaugarea unei taxe pentru vehiculele de marfa, 200 de milioane de euro din buget vor fi alocate pentru capitalul 2TDK, iar, in cazul in care nu se va stabili o colaborare cu alte state, o investitie de 400 de milioane de euro va fi directionata catre implementarea proiectului. In cazul implicarii altor state, contributia de 200 de milioane de euro pentru 2TDK este planificata pentru 2021 si 2022. Fondurile necesare ramase pentru finalizarea proiectului vor fi obtinute din fonduri europene nerambursabile (250 de milioane de euro), imprumuturi de la institutiile financiare internationale si SID Bank (250 de milioane de euro) si imprumuturi de la bancile comerciale (167 de milioane de euro). 6 milioane de euro vor proveni din taxa de utilizare a infrastructurii de la operatorii care utilizeaza reteaua de cale ferata din Slovenia.

In ianuarie, Guvernul sloven a aprobat programul de investitii al proiectului. ,,Proiectul este viabil din punct de vedere economic, deoarece beneficiile economice sunt mai mari decat costurile", a declarat Ministrul Infrastructurii Alenka Bratušek. Programul de investitii evidentiaza ca lucrarile de constructii vor fi lansate anul acesta si ar trebui sa fie finalizate in 2025. Linia va fi pusa in serviciu in 2026 cand distanta dintre cele doua orase va fi redusa de la 44,3 km la 27 km, iar viteza de calatorie va creste de la 75 pana la 160 km/h pentru trenurile de pasageri si pana la 100 km/h pentru trenurile de marfa. Acest lucru va reduce considerabil timpul de calatorie de la 43-48 la 15-21 de minute. Constructia celei de-a doua linii va creste semnificativ si capacitatea liniei de cale ferata Divača-Koper de la 90 la aprox. 220 de trenuri pe zi.

ClubFeroviar.ro

[Ionut]

Compania naţională de căi ferate a Letoniei cumpără şine de cale ferată de 36 mil. euro din Letonia şi Austria

Lietuvos Gelezinkelia (LG), compania naţională de căi ferate a Letoniei, intenţionează să achiziţioneze şine de cale ferată în valoare de 36,5 milioane de euro în acest an şi anul viitor, primul contract de 11,5 milioane de euro fiind deja semnat cu furnizorul leton Sigmen, relatează Baltic Times. Contractele preliminare cu ofertanţii câştigători, Sigmen şi Voestalpine VAE Legetecha, un joint venture între Voestalpine şi LG, au fost semnate în decembrie anul trecut. Durata contractelor este de doi ani, cu opţiunea prelungirii pentru încă doi ani.

ZF

[Ionut]

Suedia incepe instalarea ERTMS pe cea mai importanta linie de marfa

Trafikverket, administratorul suedez de infrastructura, a semnat primul contract pentru instalarea si testarea a 150 de dispozitive la nivelul sinei de cale ferata, dispuse pe linia dintre Gällivare si granita cu Norvegia. Contractul face parte din proiectul privind instalarea ERTMS pe linia Malmbanan (Kiruna in Suedia-Narvik in Norvegia), destinata traficului de marfa. Pe aceasta ruta se transporta minereu de fier, in principal catre Norvegia. Extragerrea si exportul minereului de fier constituie o ramura importanta ce sustine economia Suediei. Cele 150 de dispozitive contin echipamente de semnalizare, de alimentare cu curent electric si de telecomunicatii pentru sistemul ERTMS.

Infranord va derula procedura de instalare a trei feluri de dispozitive, de marimi diferite, pe linia Malmbanan, una dintre cele mai vechi si mai aglomerate linii de cale ferata din Suedia. Contractul atribuit Infranord se ridica la suma de 44 milioane de coroane suedeze (4,15 milioane euro). Este valabil pana in decembrie 2021, cu optiunea de a-l prelungi cu inca un an pentru sectiunea Boden-Gällivare.

Ca parte a introducerii ERTMS pe linia Malmabanan, Trafikverket desfasoara si un program de simplificare si digitalizare a sistemului de semnalizare, in ideea reducerii costurilor. Astfel, vor fi inlocuite 760 de aparate de cale mecanice cu 160 de aparate de cale computerizate. Prin instalarea ERTMS se vor inlocui si sistemele actuale de semnalizare de la nivelul sinei cu sisteme de semnalizare instalate la bordul locomotivei, acestea fiind mult mai eficiente dar si mai usor de intretinut.

ClubFeroviar.ro

[Ionut]

DB va investi 10,7 miliarde de euro in 2019

Compania Deutsche Bahn a anuntat ca va investi 10,7 miliarde de euro anul acesta in infrastructura feroviara din Germania. Programul de investitii include 50 de proiecte diferite care prevad modernizarea a 1,500 km de linie, 300 de poduri, 1,500 de aparate de cale si 650 de statii. ,,Avem un control mai bun al lucrarilor de constructii. In ciuda unei cresteri de 20% a activitatilor de constructie, am reusit sa reducem cu 27% intarzierile asociate acestor lucrari", a declarat Ronald Pofalla, membru al consiliului de administratie al DB. Utilizand tehnologia digitala, Deutsche Bahn se asteapta la o crestere de 20% a capacitatii retelei. Incepand cu 2010, DB a reabilitat 16,000 de linii, jumatate din reteaua feroviara a tarii.

ClubFeroviar.ro

[Ionut]

Lombardia investeste 14,6 miliarde de euro in transportul feroviar

Gianfranco Battisti, Directorul Executiv al FS Italiane, si Maurizio Gentile, Directorul General al administratorului infrastructurii feroviare italiene (RFI), au prezentat un program de investitii in valoare de 14,6 miliarde de euro pentru imbunatatirea transportului feroviar in regiunea Lombardia. Programul, care va fi implementat pana in 2025, prevede modernizarea si intretinerea retelei de cale ferata a regiunii, modernizarea elementelor tehnologice, eliminarea unor treceri la nivel, precum si modernizarea statiilor de cale ferata.

In ceea ce priveste modernizarea elementelor tehnologice, incepand cu acest an, un nou sistem de semnalizare va fi pus in serviciu progresiv cu beneficii imediate in privinta fiabilitatii liniilor si frecventei trenurilor. Compania intentioneaza sa instaleze noi aparate de comanda computerizate (ACCM) pe cinci linii: pana la sfarsitul lui 2019, aceste sisteme noi vor fi operationale pe linia Bergamo – Rovato, in 2020 alte trei linii vor fi dotate cu noua tehnologie, Voghera – Piacenza; Carnate – Ponte San Pietro si Romano – Brescia. Noile aparate de comanda vor fi functionale pe linia Domodossola in 2022 si pe linia Tortona in 2024. In perioada 2021-2022, vor fi realizate imbunatatiri de ordin tehnologic, inclusiv lucrari de resemnalizare in statiile Gallarate, Milan Lambrate si Milan Porta Garibaldi, precum si pe liniile Carnate – Monza si Chiasso – Monza. In 2022, tehnologia ERTMS cu Densitate Ridicata va fi implementata in jonctiunea feroviara Milano, ceea ce va creste capacitatea retelei.

Programul mai prevede si lucrari de modernizare care vor fi realizate pe liniile Ponte San Pietro – Bergamo – Montello, Milano – Mortara, linia Codogno – Cremona – Mantua va fi dublata, iar pe liniile Tortona – Voghera si Milan Rogoredo – Pavia, vor fi realizate lucrari de cvadruplare a liniilor. O noua legatura feroviara va fi construita pentru a deservi aeroportul Orio al Serio, al treilea cel mai aglomerat aeroport international din Italia.

In fiecare an, 170 de km vor fi reconstruiti, iar 200 de km de linie vor fi inlocuiti. 170 de milioane de euro vor fi investiti pentru inlocuirea a 110 de treceri la nivel. Conform estimarilor, lucrarile vor fi finalizate in 2024.

ClubFeroviar.ro

[TibiV]

Ce sa mai zici?...
Citesti si plangi... 

[Ionut]

Mda, cel putin nemtii sunt la un nivel incredibil, daca informatia din articol e corecta: 16.000 km de linii reabilitati din 2010 si pana azi, 50% din retea. Mda, mai zi ceva. Mai simplu: nemtii au 32.000 km de retea de cale ferata si jumatate este noua. Romania are vreo 13.700 de km de linie, din care vreo 10.000 km sunt scadenti la RK si in mare parte sunt praf. Germania are cu 2000 si ceva de km NOI de cale ferata mai mult decat toata reteaua romaneasca. Gata, ma duc sa ma culc.

[frunzaverde]

^

Nu, nu este corecta informatia. Nu au reabilitat in sens romanesc, adica demolat si reconstruit, 13.700 km. Exista, bineinteles, proiecte de modernizare cu gari noi si linii noi, dar punctuale. S-a facut RK, RK greu sau RK cu modernizare sau upgrade pe 13.700 km in 8 ani. Sub nici o forma daramat tot si reconstuit - ceea ce e normal dat fiind reteaua lor.

De altfel, am mai zis, se foloseste in continuare semnalizarea est-germana pe magistrale in ceea ce era odata Germania de Est, nu au schimbat-o. Spre comparatie, in anii 90, Romania reusea undeva la 300-350 km de RK pe an, iar in anii 70 undeva la 500-600, din care 50-100 cu modernizare radicala (dublare si electrificare).

[rota]

lectie de dumping de la spanioli 

Winner announced in the first Detailed Technical Design procurement for the main line of Rail Baltica

On 25 February, RB Rail AS procurement commission for the competition "Design and design supervision services for the construction of the new line from Pärnu to Rapla" announced the winner – a Spanish company IDOM Consulting, Engineering, Architecture, S.A.U. This procurement process was the first out of seven procurements carried by RB Rail AS to commence the design works on the main line of Rail Baltica.

In total, four proposals from international consortiums were received. The most economically advantageous proposal was submitted by IDOM Consulting, Engineering, Architecture with the proposed total contract price of 6 802 522 EUR (excluding VAT).

RailBaltica

[Ionut]

Joint venture-ul Turas va livra noul sistem de protectie a trenurilor in Irlanda

Caile Ferate Irlandeze (Iarnród Éireann) au ales joint venture-ul Turas, format din CPC Project Services (CPC), Deutsche Bahn si Egis, pentru livrarea unui nou sistem de protectie a trenurilor de-a lungul retelei sale. In prezent, peste 50% din reteaua irlandeza nu beneficiaza de protectie automata a trenurilor, iar sistemele de protectie a trenurilor existente – Sistemul Automat de Avertizare Continua (CAWS) si Sistemul Automat de Protectie a Trenurilor (ATP) – se apropie de sfarsitul duratei de viata. Programul desfasurat pe o perioada de sapte ani va contribui la imbunatatirea sigurantei si fiabilitatii serviciilor pentru 45 de milioane de pasageri care calatoresc in retea intr-un an.

JV-ul Turas a fost selectat in urma unei proceduri de selectie OJEU in ianuarie 2019 si va actiona ca Partener de Livrare pentru Caile Ferate Irlandeze oferind o gama de servicii de consultanta si tehnice inclusiv managementul proiectului si programului, managementul comercial si al costurilor, integrarea sistemelor si managementul sigurantei. Noul Sistem de Protectie a Trenurilor (TPS) va fi implementat pe toata reteaua in urmatorii sapte ani si va fi un sistem hibrid care are la baza sistemele CAWS si ATP, dar si sistemul ETCS (Sistemul European de Control al Trenurilor) Nivel 1. Acesta va oferi posibilitatea de oprire automata a trenurilor, o viteza pe linie constanta si restrictii de viteza.

ClubFeroviar.ro

[Ionut]

Estonia va investi 431 de mil. de euro in infrastructura feroviara pana in 2024

Guvernul estonian a aprobat planul de actiune pentru infrastructura feroviara in perioada 2019-2024 conform caruia 431 de milioane de euro vor fi investiti in reteaua feroviara existenta. Investitiile mai importante includ cresterea vitezei pe liniile de cale ferata Tallin-Tartu si Tapa-Narva si constructia liniei de cale ferata Riisipere-Turba, care a primit deja decizia de finantare. ,,Constructia sectiunii de cale ferata Riisipere-Turba este in desfasurare, iar daca aceasta sectiune va avea succes, atunci trebuie sa ne gandim sa o extindem", a adaugat Simson.

Planul de investitii mai include si reparatii majore pe rutele Vest-Harju, actualizarea sistemelor de control al traficului, reconstructia centralei electrice care furnizeaza energie pentru tractiunea trenurilor, reabilitarea a 30 de treceri la nivel, reconstructia sectiunii de cale ferata Lelle-Turi, actualizarea sistemelor de telecomunicatii si siguranta, reconstructia liniei de cale ferata Rapla-Lelle, reabilitarea statiilor Liiva, Kiisa si Kohila, dar si reconstructia liniei de cale ferata Tallin- Vaike-Liiva.

In plus, planul de actiune prezinta si proiectele viitoare, dar care, pana in prezent, nu au primit finantare sau decizie de finantare, precum cresterea capacitatii infrastructurii de cale ferata pentru sectiunea Tallin-Rapla, reabilitarea sau punerea in serviciu a liniei Turba-Haapsalu-Rohukula, a inelului feroviar Tallin, a liniei Valga-Koidula, electrificarea retelei feroviare si cresterea vitezei de deplasare pe sectiunile de cale ferata Tallin-Tartu si Tallin-Nerva pana la 160 km/h.

ClubFeroviar.ro